672 matches
-
din case? Am început să alerg în direcția inversă; atunci am zărit un mic pasaj care se deschidea din stradă, o fisură îngustă, neînsorită, între zidurile oarbe a două clădiri. Am luat-o pe acolo, continuând să fug, m-am poticnit de niște grămezi de prundiș și am dat colțul, pomenindu-mă într-un spațiu pătrat, îngrădit de zidurile joase, văruite, ale curților din spate și plin de lăzi de gunoi supraâncărcate, cutii vechi de carton, plus o bicicletă abandonată. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și mine. Poate că o orbise întunericul la care trecuse brusc. Stătea locului, apăsându-și mâinile pe obraji, de parcă se împiedica să nu strige. Eu, înnebunit și buimăcit, lăsasem ușa deschisă și acum, grăbindu-mă s-o închid, m-am poticnit de ea. Când am atins-o, i-am simțit căldura coapsei. Am închis ușa și abia atunci am auzit-o exclamând: „oh... oh... oh...!“ și articulând niște cuvinte incoerente. Am întins o mână posesivă, bâjbâindă, și am prins-o de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să ne vadă cineva... — Credeam că nu cunoști pe nimeni aici! Acum grăbește-te! Am coborât pe cărarea din pădure. Era întunecoasă și, pe alocuri, năpădită de hățișuri, așa încât ne împleticeam întruna, biciuiți de crengi, agățându-ne în mărăcini și poticnindu-ne mereu de puieții care creșteau la întâmplare, în mijlocul drumului. Stupida stângăcie a înaintării noastre mă făcea să-mi vină să țip. Trupul lui Hartley, mișcându-se pe lângă al meu, se smucea, greoi, de parc-aș fi tras după mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
încă scânteietoare, într-un cer siniliu de miez de vară, pe care se iveau răzlețe scăpărări de lumină. Auzeam glasul lui Lizzie cântând, chemându-mă, din nou și din nou. Ding dong bell, ding dong ding dong bell... M-am poticnit peste stânci, făcând micile ocoluri care-mi deveniseră acum familiare. Am ajuns pe podul de peste cazanul lui Minn și m-am oprit acolo o clipă, așa cum făceam întotdeauna, ca să privesc în puțul adânc, cu pereți netezi, în care valurile fluxului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vorbele oamenilor!” (I. Creangă) Ca timp absolut, conjunctivul prezent este propriu (în limba literaturii artistice) exprimării unor realități inventate, închipuite: „Să încep cu o minciună? De ce? Să mă aflu rătăcit călare prin munți, într-o noapte înfiorătoare... Să simt îngrozit poticnindu-se calul... Sau să fiu chemat în grabă la căpătâiul unui prieten care moare în spital..” (I.L.Caragiale) Structura morfologică Este un timp simplu, format din tema prezentului și dezinențele de persoană și număr. Forma astfel constituită, este precedată de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al discuției, cu logica. Aveți în vedere, de exemplu, logica unui Orient Mijlociu care peste patru ani de aici încolo datorită eforturilor dumneavoastră ar putea arăta cam așa: Un Irak federalizat, cu un guvern național și guverne regionale robuste, înaintează poticnindu-se. Armata irakiană este divizată în mod asemănător, cu o mică forță centrală la Bagdad și trei componente regionale care au absorbit foste miliții. Producția de petrol este ridicată, profitul fiind împărțit în mod echitabil. În ciuda izbucnirilor ocazionale de lupte
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ticăloși sunteți. În vălmășagul luptei va pieri regele lui Israel!" (Osea, 10: 7, 8, 14). Cu toate acestea, milos, iubitor și iertător, Jahve îl îndeamnă pe popor la pocăință: "Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău, că tu te-ai poticnit din pricina fărădelegii tale! Găsiți rugi de pocăință, întoarceți-vă către Domnul și ziceți Lui: "Iartă-ne orice fărădelege, ca să ne bucurăm de milostivirea Ta și să aducem, în loc de tauri, lauda buzelor noastre." (Osea, 14: 2, 3). Întors la credință, prin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cuvintele "contra socialismului", pentru a putea declara că Jules Guesde îl acuza pe J. Jaurès de trădare a patriei (Franța). Într-o conferință la Bruxelles, vorbind despre amenințările războiului, Jaurès spunea: "Attila este pe marginea prăpastiei, dar calul său se poticnește și încă ezită". S-a opus, așa cum de altfel a făcut toată viața, ca Franța să accepte un rol de subaltern. El și-a încheiat discursul, cel mai frumos din viața sa, prin cuvinte profetice: "După începerea războiului, va fi
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
păstrându-și valoarea cronologică. Să analizăm acest fragment de Zola, în care descrierea este "naturalizată" prin fuziune cu acțiunea personajelor. Cităm paragraful complet: Scara, foarte îngustă, o fostă scară de serviciu, avea trei etaje interminabile, pe care ea le urcă poticnindu-se, cu picioarele amorțite de oboseală. Apoi el îi spuse că aveau de străbătut un coridor lung; o porni în urma lui, pipăind zidurile cu mâinile, mergând la nesfârșit pe culoarul care cotea, ducând iar spre fațadă, către chei. Sus, la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Dumnezeu mai mult decât arderile de tot" (6: 6). Locurile înalte, unde sunt celebrate ceremoniile sincretiste, vor fi distruse (10: 8). Singura salvare este o întoarcere sinceră către Iahve. "întoarce-te Israele, la Iahve, Dumnezeul tău, căci tu te-ai poticnit din pricina fărădelegii tale. Ziceți-i lui: lartă-ne orice fărădelege ca să ne bucurăm de milostivirea ta." (14: 2-3). Osea este conștient de faptul că decăderea lor nu le dă voie păcătoșilor "să se întoarcă la credința în Dumnezeul lor" (5: 4
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nației, dacă ar fi funcționat firesc și sanificator? Oare acest lucru trebuie să îl facă strategia anticorupție propusă de regimul Băsescu? Rămâne de văzut. Crize, crizism, vinovăție După căderea comunismului, lucrurile nu au mers strună în România, ci s-au poticnit în fel și chip, atât la nivel politic, cât și social, economic, etic. Dar era previzibil să se întâmple așa. Societatea era fisurată, țara - fragilizată, mentalitatea - parțial robotizată. De aceea, termenul postcomunism nu a fost utilizat de la început, din 1990
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
provocând troznituri la fiecare pas când zdrobea sub călcătura grea știuleții mustind de sevă. Dar antilopa țâșnise ca o suliță din desiș, primise plumbul în piept când sărise și căzuse tot ca o suliță ce coboară spre pământ; nu se poticnise, nici nu se împleticise, nici nu se legănase. Jonas începea să simtă scârbă pentru acest om, nu mai rămăsese nimic din fascinația și admirația pe care le nutrise pentru tânărul său rival. Bărbatul înalt și slab care se aplecase râzând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
înveți mai repede să accentuezi corect. Citind cu voce tare te auzi și îți dai seama când pronunți cuvintele corect și când nu, când accentuezi bine propozițiile și când nu, dar mai ales înveți să citești cursiv, fără să te poticnești. Exercițiile de dicție pot fi cele care presupun citirea rapidă a anumitor cuvinte mai dificil de pronunțat, dar pot fi și simplele citiri repetate ale unor știri, texte, articole etc. Trebuie să îți exersezi cât mai mult cititul astfel încât, atunci când
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sau doar pe anumite zone ) : Stop Joc !” Stop experiment - civilizație eșuată ! - ,,Deratizare “ și o luăm de la capăt ! Oamenii ar trebui să învețe mai mult din istorie și din greșelile făcute anterior ! Fiecare om luat separat are tendința de a se poticni în sintagma : ,,oricum eu sînt prea mic pentru a putea schimba lumea “. Da, nimeni luat separat nu poate schimba cursul istoriei, dar ce putem face fiecare dintre noi ca și persoane responsabile, este datoria de a înțelege cît mai mult
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
era bogat, necinstit și trădător de neam, dar conștiința sa îi spunea că așa nu se mai poate. Trebuia să facă ceva ca să iasă din mocirla acestor păcate. Dorea din toată inima să-l vadă pe Iisus. Dar s-a poticnit de două piedici: era mic de statură și era mulțime multă în jurul lui Iisus. însă, atunci când ești hotărât să faci ceva, găsești și soluția cu orice preț. Zaheu s-a urcat într-un dud de pe marginea drumului pe care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
patru factori esențiali care dovedesc fragilitatea sa: imposibilitatea de a reduce continentul la o supunere de durată prin forța armelor, forța mișcării spirituale pe care împăratul o subestimează, schimbarea conjuncturii economice și, în sfirșit, dinamismul ideii de națiune. Napoleon se poticnește mai întîi de caracterul pregnant al sentimentului religios, căruia nu i-a evaluat în mod real influența asupra spiritelor europene rămase foarte credincioase, în ciuda discuțiilor filosofice din secolul al XVIII-lea. În politica sa hegemonică, el nu face deosebire între
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aport real femeii române din Bucovina. E o revistă utilă care-și înțelege rolul în aceste vremuri de tulburare a neamurilor și pășește pe drumul practic al vieții, fapt ce are o mare însemnătate pentru zilele de astăzi. Nu se poticnește în visări romantice, ci intră de-a dreptul în realitatea cotidiană. Și aceasta ne trebuie acum. (G.D. Cărți și reviste din „Revista Bucovinei” nr.2/1943) * Candela, Jurnalŭ bisericescŭ-literariŭ apare o dată pe lună nr. 1 în Cernăuți, la 1 iulie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
secolul al XVIII-lea, protopopul lor, Avacuum, un strămoș spiritual al bătrînului cu oile, fusese condamnat, ca și noi, pentru delicte de conștiință și exilat în Siberia. Înaintau prin viscol, el și preoteasa lui, se înfundau în nămeți, femeia se poticnea din ce în ce mai des și cădea în zăpadă. La un moment dat, l-a întrebat deznădăjduită: "Cît o să mai țină, părinte, suferința asta?" "Pînă la moarte, Markovna", a răspuns Avacuum. Atunci, a oftat preoteasa, să nu ne abatem de la drumul nostru." Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sală sau după cortină, și asta l-a făcut să zâmbească. — Ce piese am mai fi putut face, Sachi, dragule, i-ar fi spus dacă l-ar fi văzut. Ce melodii de neuitat ! — Ei, lasă, domnișorule Cristian, nu te mai poticni în amin- tiri, cu siguranță i-ar fi răspuns. Căci lumea merge întotdeauna înainte, niciodată înapoi. Numai mințile noastre merg opus, înapoi, și asta doar pentru a readuce, din când în când, niște simple bucurii, când viața e grea și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
După care am crezut că-l văd pe Victor. O siluetă, aproape de pământ, chircită, apăruse din pădure și nu-mi dădeam seama ce era. Era de mărimea lui Victor, poate mai mare, însă mișcările umbrei erau ca ale unui păianjen, poticnindu-se de copacii de la liziera pădurii. - Victor! am strigat iarăși. Chestia se opri pe moment. Apoi forma întunecată se târî lateral, tot mai rapid, întorcându-se în pădure. Mi-am dat seama, făcându-mi-se rău, că arăta ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
umanității întregi. A urmat monstruosul atac din gara Atocha, de la Madrid (11 martie 2004) - un alt loc în care poposiserăm în periplul nostru scriitoricesc. Proiectul însuși al construcției europene, care însoțise ca un nimb simbolic „săgeata” Expresului Literar, s-a poticnit în scepticismul francezilor și al olandezilor, cu prilejul votării Constituției europene. Nimic nu a mai fost ca înainte, și acest sentiment al unei amărăciuni generale, transistorice, s-a suprapus peste propriile noastre slăbiciuni și inconsecvențe legate de finisarea volumului. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Adolescentulă sau Raskolnikov. Sufeream împreună cu ei până la cote neverosimile de „domnișoară” și, culmea ridicolului în lectură al unui ins lucid, versat cât de cât în lumea complicată și vastă a romanului - la relectură, imaginam, „speram” pentru eroii mei ce se „poticneau” un alt deznodământ, fericit. Sufeream asistându-i în „gafele” lor sociale, deși înțelegeam și acceptam morala socială sau religioasă sub ale cărei „cuțite” ei cădeau, adeseori învinși definitiv și dezonorați, nu mă puteam împiedeca, aproape de fiecare dată și la fiecare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dat dos la față A tuns-o la fugă. A spălat putina Bătrânețe și slăbire Armadie Vorba rea merge ca săgeata I-a tras un pui de bate A lăsat toate-n pământ Umblă cu zurba. Flacările biciuau noaptea Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu-mi dă pe datorie Vorba rea merge ca săgeata A lăsat toate în pământ Umblă cu vorba (boierii) Dealul poticnea într-o vale. (r.t.) S-a săvârșit și s-a mutat întru veșnica viețuire. 1471 50 1421 14 Sept. 1472. Maria din Mangop Ioanichie dela Rădăuți Laiotă Mihai Vrânceanu a îmbrăcat Birtoc (cuscru) ( ) straiul de Spătar Bodea, vornic Varlaam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a traversa apa primordială în siguranță. Udarea parțială este ca și tăierea sau căderea părului semnul mutilării inițiatice, marcare pe care natura divină a calului o poate compensa: „Când m-am pedicat/ D-o pană/ De mreană,/ Și m-am poticnit,/ Caftan ți-am stropit,/ Caftan și cioltar,/ Galben buzdugan/ Afar’d-am ieșit/ La mal pe uscat,/ C-o nar-am suflat,/ Toate le-am zvântat;/ C-o nară de vânt/ Le-am uscat curând.” (București). Calul este, așa cum se descoperă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]