2,533 matches
-
În spate. Mașinăria nu era deosebit de grea, dar, sub căldura cumplită, băiatul fu În scurt timp leoarcă de sudoare. Însă continua să Îl urmeze pe poet fără să se vaite. Pe o parte a străzii se alungea umbra copertinei unei prăvălii, Întipărită pe caldarâmul arzător. Dante Îi făcu semn tânărului să se oprească, apoi se așeză pe lada pe care celălalt o lăsase jos. - Care va să zică, În cartea aceea a ta, Dumnezeu veghează asupra celor drepți, de pe tronul său. Ce se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se ridică, pufnind pentru a-și elibera trupul masiv dintre brațele jilțului. Apoi se duse la fereastră, invitându-și oaspetele să privească afară odată cu el. - Vezi cu câtă fervoare se construiește În orașul vostru? Câte edificii noi, câte străzi, câte prăvălii se deschid? Și pentru fiecare dintre ele, un permis, o licență, un comision. Un debit și un credit, nu de aur, ca În Ierusalimul ceresc, sau În Republica filosofilor dumitale, ci cel puțin de argint, asta da... Știu că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de vânt Îi aduse la ureche sunetul unor glasuri omenești. Era cineva sus pe pod, sub micul portic al tabernacolului. Doi bărbați care vorbeau Între ei, cu voce joasă. Arrigo și Monerre. Începu să urce de-a lungul șirului de prăvălii din lemn, Închise după terminarea lucrului. Cei doi nu păreau să-l fi observat. Continuau să schimbe Între ei fraze neinteligibile, ochi În ochi, pentru a se uita apoi din nou insistent spre capătul celălalt al podului, ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
iuțeală crescândă spre exterior, prăvălindu-se peste capetele asediatorilor cu un bubuit ca de tunet. Dante Încă mai estima efectele tirului executat de arbaletieri. Instinctiv, Îl apucă pe bargello de un umăr, trăgându-l sub o streașină de la ușa unei prăvălii. Căzură unul peste altul, În timp ce bucata imensă desprinsă din zid se prăbușea În fața lor și o ploaie de pietre izbea În jur. În piața Îngustă, nu toți asediatorii avuseseră posibilitatea de a se trage la adăpost. Strigăte și vaiete ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care l-a cerut fără să dicteze el răspunsul - poate cu excepția celor primite În timpul discuțiilor cu Monsignor Darcy. Ce mult Îi plăcea să facă orice Împreună cu Clara! A merge la cumpărături cu ea era un vis rar, epicureic. În orice prăvălie În care pusese vreodată piciorul i se spunea, pe șoptite, „frumoasa doamnă Page“. — Pariez că nu rămâne mult timp nemăritată. — Bine, dar nu trâmbița. N-are ea nevoie de sfatul tău. — Așa-i că-i frumoasă? (Intră un șef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ți-e locul. CECELIA: Dar n-o să mă pârăști, fiindcă știu și eu unele lucruri pe care i le-aș putea dezvălui, iar tu ești prea egoistă. ROSALIND (ușor agasată): Fugi, fetițo! Cu cine ești logodită, cu lăptarul? Cu proprietarul prăvăliei de dulciuri? CECELIA: Umor ieftin. Pa, dragă. Ne vedem mai târziu. ROSALIND: O, neapărat! Ce m-aș face eu fără tine? (Exit CECELIA. ROSALIND Își finisează coafura și se ridică de pe scaun, fredonând. Se duce la oglindă și schițează pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
la o bucată de broderie. Deasupra capului ei zburau doi heruvimi, unul scărpinându-se în cap, iar celălalt având o expresie generală de nedumerire. Bănuiala mea fu că se întrebau de ce oare Gestapoul alesese taman clădirea aia ca să-și deschidă prăvălia. În aparență, școala de artă care ocupase anterior clădirea de la nr. 8 de pe Prinz Albrecht Strasse și Gestapoul, care era rezidentul ei actual, nu păreau să aibă prea multe în comun dincolo de gluma cât se poate la îndemână pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
morții se înscriu în eternitate. Cel puțin pentru cât durează eternitatea... Când arheologia se apucă să descifreze ce ne-au lăsat aceste două orașe, ea aduce informații considerabile pentru reconstituirea vieții cotidiene: petrificată instantaneu, aceasta își dezvăluie secretele peste veacuri. Prăvăliile și celelalte magazine, prostituatele și clienții lor, prizonierii legați, la fel ca și animalele domestice, cuptoarele brutarilor și tarabele negustorilor de pește, locurile de cult, bordelurile, locuințele private, construcțiile publice: din acest sicriu de cenușă răcită renaște o întreagă populație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
decădere oarecum ușor, bucuros (poate) de a fi scuturat orice disciplină și a fi devenit el însuși: un maestru și un cetățean, nu un elev. Altfel l-ar fi atins eliminarea din Școala Politehnică. * Un moment îl vedem întemeind, în prăvălia librarului patriot Caillot, din Rue de Sorbone, un fel de academie privată, în care își propune să inițieze pe diverșii ei membri în matematicele superioare cât și în propriul său cerc de idei. Academia trebuie să fi avut la început
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pușcărie în pușcărie, a ajuns, în sfârșit, în țară. Țara l-a primit cu brațele deschise, mai ales că nici nu aflase de aventura sa, soția l-a dat afară fiindcă își refăcuse viața cu un bărbat serios, bussines-man cu prăvălie de cercei în centru, iar fiul său drag i-a altoit un ciomag la rotulă, semn că intrase în problematica dură a vieții de zi cu zi. A avut totuși, din nou, noroc! Murise un cerșetor din gară și, imediat
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
e iarăși vraiște și în toate mai ales tulbure. - O fi, dar ce are asta cu frumusețea? - Păi, cum se zice pe la voi, ar cam avea ... Că fumos nu prea ști nicicând și nici de unde trebuie să iei. - Aiurea, de la prăvălie! Ți-am zis eu: ba, că o fi, ba c-o păți! Mai bine ca mamaie: ,,da urâtă mai ești, fată, parcă te-a făcut mumă-ta cu șatra toată!” - Și dacă urâtul ăla o fi, când nici nu știi
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
adresează-te tribunalului cu o cerere de divorț în regim de urgență! Să fii pregătit cu dovezi concrete! Ai martori? Ai probe? -Martorul principal ar putea fi chiar amantul ei. Cel care a venit într-o seară la mine la prăvălie, mi-a arătat niște fotografii și mi-a pretins o sumă enormă în schimbul lor. L-am dat afară! - Rău ai făcut. Caută-l și plătește-i orice sumă ți-ar cere! - Deci divorțul... și apoi, prin sentință judecătorească, Hayim Jakob
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
și sufletul ce-și "piaptănă părul ca o ploae" irizată care cântă armonii celeste pe notele primăverii timpurii. Cititorule, făți timp să pătrunzi în labirintul gândului odihnitor care își găsește alintare când ascultă "oftatul norilor înlăcrimați ce stau închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului" pe lângă care se tot duce-n dor și jele cu lacrimile lui, izvorul fermecat... chemat în albia Râului Doamnei - mamă iubitoare a domniștenilor. Pe lângă cele relatate despre măiestria autorului, înrobit de gândul creator, prof. dr. George Baciu
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
minte imaginea primei lui soții, Micuțablondăpeltică (Așa se decisese să-i scrie numele, altfel Sara s-ar fi confuntat cu oricare femeie) cum îi plăcea s-o alinte pe - atunci, prin anii ’80, când încă mai vuiau pe Corso, patriarhalele prăvălii, alături de magazinuțele deja moderne, dispuse frumos în circuitul destinat promenadei, fiecare cu treaba lui, cu designul lui tributar epocii dintre războaie, și cu mărfurile lui. Aceasta se datora poate pentru că și lui i se făcuse foarte repede inițierea în meseria
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
novicelui prin matusalemicele focuri ale răbdării. Lui Sinu i se părea atunci că Sara nici nu era ea însăși, așa cum o știa și o admira el, fără foamea aceea specifică femeilor, de a străbate în galop sau la pas, toate prăvăliile și magazinele posibile oricărui oraș din această lume sau pe cele dispuse frumos în centrul orășelului lor cu tentă medievală, în așa fel ca, pe parcursul unei promenade, să vizualizeze toate mărfurile nou- apărute. Sara n-ar fi fost, prin urmare
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
De ieșit în afara zidurilor nici nu putea fi vorba. Semnul înfierat pe braț și patrulele romane l-ar fi adus înapoi în Ierusalim chiar dacă ar fi reușit să treacă dincolo de ele. De aceea Baraba, după ce mâncă ceva la o mică prăvălie, cu bănuții pe care îi primise după ce fusese eliberat, își petrecuse toată ziua întins pe iarbă în spatele unor boscheți lângă zidul de vest printre alți pelerini sosiți acolo de Pesah, și unde nu fu deranjat de nimeni chiar dacă atrăgea atenția
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produse agricole. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
sa, Maria, numărând fusele. Avea un război țărănesc făcut de mâna lui, numai spetele erau de cumpărat. Avea spirit comerciant. Cumpăra și vindea cu un câștig cât de mic. Era un dar de la Dumnezeu. Mai târziu și-a deschis o prăvălie mare, cea mai aprovizionată de pe văile Doamnei, Vâlsanului și Brătiei De fapt toți frații au fost gospodari și inteligenți. Tatăl lui Iosif, Ion, fiul lui Cordea, căsătorit de două ori a avut două rânduri de copii: Primul, Ion Hirică (olaru
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
De fapt și Iosif scria frumos, nu-i sta în față problemă de aritmetică. Cu Iosif a semănat Costel - tatăl tău - atât la scris cât și socotit. A semănat și la spiritul de comerciant. De fapt a continuat comerțul în prăvălia moștenită. - Aveați animale la casa de sub coastă de la Băcănoiu? - Totdeauna două vaci frumoase, cu lapte, ținute bine într-un grajd mereu curat, legat de casă, cu groapă de bălegar în dosul casei, împrejmuită cu blăni din stejar pe 8 cm
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
frumusețe. După ce am făcut casa din centru n-am mai crescut animale. Se ocupa mai mult de comerț, sifoane și limonadă, domenii destul de bănoase. Ne număram printre cei mai bogați oameni din sat. Puțin după 1890 am construit casa - cu prăvălie mare în față - așa cum arată astăzi. Casa e veche, din lemn de arine Într-adevăr spațioasă casă și foarte bine organizată. Niște trepte mari din beton duceau în prăvălie. Ușile mari din stejar, cu gemulețe mici colorate - roșu, galben, albastru
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
bogați oameni din sat. Puțin după 1890 am construit casa - cu prăvălie mare în față - așa cum arată astăzi. Casa e veche, din lemn de arine Într-adevăr spațioasă casă și foarte bine organizată. Niște trepte mari din beton duceau în prăvălie. Ușile mari din stejar, cu gemulețe mici colorate - roșu, galben, albastru, albe. Când deschideai ușa se mișca un clopoțel care era auzit din toate camerele. Prăvălia era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
adevăr spațioasă casă și foarte bine organizată. Niște trepte mari din beton duceau în prăvălie. Ușile mari din stejar, cu gemulețe mici colorate - roșu, galben, albastru, albe. Când deschideai ușa se mișca un clopoțel care era auzit din toate camerele. Prăvălia era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de cenușă - toate lucrate de către Iosif în atelierul lui dotat cu fel de fel de scule. Avea un aparat cu multe mosoare de făcut burlane - o
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
și făceau plecăciune Majestății Sale. L-a pus regele pe Iosif să lucreze la războiul nemțesc și tare s-a mirat rămânând surprins de iscusința bărbatului. De câteva ori ne-a vizitat casa. Îi plăcea clinchetul clopoțelului de la intrarea în prăvălie. Era o mândrie pentru noi să fim vizitați de rege care făcuse o obișnuință. Oferea copiilor bani și ciocolată nemțească. Noi ne îmbrăcam în cele mai frumoase costume naționale, iar fetele de asemenea. Prăvălia era pusă la punct, marfa așezată
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]