802 matches
-
de marfuri, de asigurări, sau de ale dragomaniloru inchirietori de corăbii, însemnați la articolile 75, 76 și 77 Articolul 80 Cati au făcutu falimentu, nu potu să fia mijlocitori de scambu, nici samsari, de nu se voru fi restatornicitu după pravila. Articolul 81 Mijlocitorii de scambu și samsarii suntu datori a tenea unu catastichu întocmitu după formele hotărâte prin Art 9 Suntu datori a însemna într'insulu pe fia-care di, și după randulu dateloru, fără raseturi, adăugiri intra randuri nici strămutări
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
este acela ce lucreda în însuși numele seu sau sub o numire tovarasesca, pe sema și socotela celui ce 'lu a însărcinatu. Articolul 88 Datoriele și drepturile comisionarului care lucreză în numele unui insarcinatoru, privindu-se despre acesta, se cuprindu în pravila civilă a terei la capulu alu 19, Partea a III pentru vechiletu, si acesta pînă se va alcătui condica civilă cea nouă. Articolul 89 Totu comisionarulu ce a făcutu înaintări de bani pe sema de marfuri pornite către dinsulu din
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pînă la împlinirea sorocului hotaratu prin ceiu din urmă paragrafu alu art. 236 Acea parte se va împărți între toți creditorii priimiti de buni, dacă cei sălășluiți în streinătate nu au îngrijitu a adeveri creditele loru, potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
PENTRU NEGOTIULU MARITIMU Titlul U I Pentru corăbii și alte vase de mare Articolul 349 Corăbiile și alte vase de mare sînt lucruri miscatore. - Cu tote aceste ele sînt rînduite spre plata datoriiloru vedetorului, si mai alesu a acelora ce pravila cunosce și hotaresce de privilegiați. Articolul 350 Sînt privilegiate, și după randulu în care sînt asedate, datoriile însemnate aci mai la vale, adică: - 1. cheltuelile judecatei și altele, făcute spre sevirsirea venderei corabiei și împărțirea prețului ei; - 2. tacsa de
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
suma ce va trece peste pretulu aceloru lucruri, se platesce cu dobîndă după cursulu pieței. Articolul 475 Tote împrumuturile pe sema unei încă netocmite chirii de corabie, cumu și pe sema cascigului ce se nadejduesce din mărfuri, sînt oprite de pravila. - Imprumutatorulu, la acestă intamplare, are dreptu a cere ca să i se platesca numai capetele fără nici o dobîndă. Articolul 476 Nimini nu poate împrumuta ala-grosa pe corăbieri sau pe omenii de mare pe sema simbriei loru. Articolul 477 Corabia, sculele și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de catu prima cea tocmita. Ori care dintr'înșii se va dovedi că a întrebuințatu viclesugu, va cădea sub judecată corecționala. Secția III Pentru părăsirea maritimă Articolul 527 Părăsirea maritimă este actulu prin care asiguratul, la unele intemplari hotărîte de pravila, parasesce pe sema asiguratorului proprietatea lucruriloru asigurate, și cere tota suma tocmita pentru asigurare. Articolul 528 Lucrurile asigurate se potu părăsi candu cadu în manile vrajmasiloru, - candu se naufrange corabia, candu se isbesce corabia de stînci sau se inomolesce pe
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
după priimirea vestirei de perdaniile intemplate sau de prinderea și de ducerea corabiei la tote cele-l-alte părți ale lumei. Trecendu aceste soroce, asigurații nu voru mai fi priimiti a face părăsire. Articolul 533 La impregiurarile în cari este iertatu de pravila a se face părăsire, si la ori-ce alte intemplari primejduitore pentru asiguratori, asiguratulu este datoru să incunosciinteze formalu asiguratorului vestirile ce a priimitu în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. Articolul 534 Dacă, după trecerea unui anu socotindu-se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Asiguratulu, prin formală incunosciintare cuprinsă în Art. 533, poate ori se facă părăsirea cu somație catra asiguratoru de a plăti suma asigurată în soroculu hotaratu prin contractu, ori sa'și pestrede dreptulu de a face părăsirea la sorocele hotărâte de pravila. Articolul 538 Asiguratulu, facendu părăsirea, este datoru a arăta tote asiguraile ce a făcutu sau elu însuși, sau prin alții cumu și pe cele ce însuși a poruncitu a se face, și banii ce s'a inprumutatu ala-grosa sau pe
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
întărire însuși, participând astfel la construirea predicatului împreună cu verbul copulativ rămâne. În modul acesta, prin intermediul termenului-bază, termenul secund este purtătorul tuturor funcțiilor sintactice, cu dezvoltare infrapropozițională sau propozițională 60: • predicat; termenul secund funcționează ca predicat verbal: „Și o pus părintele pravilă și o zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce a învățat peste săptămână.” (I. Creangă, 4) sau este nume predicativ, component al unui predicat analitic: „Care sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în Principatele Române, București, Editura Enciclopedică, 1995. Brociner, J., B., Chestiunea israeliților români, Partea I, până la 1848, București, Tipografia Horia Carp, 1910. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei I.C. Brătianu, București, Editura Albatros, 1993. Carp, Radu, Stanomir, Ioan, Vlad, Lauențiu, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu (întocmit de Augustin Z.N. Pop), București, Editura Academiei, 1959. Catargiu, Barbu, Discursuri parlamentare 1859-1862, București, Editura Minerva, 1914. Cîncea, Paraschiva, "Opoziția parlamentară față de alegerea lui Carol de Hohenzollern
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București, 1963; Vasile Maciu, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. 2 Laurențiu Vlad, Conservatorismul românesc, concepte, idei, programe, București, Editura Nemira, 2006, p. 5. 3 Radu Carp, Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, De la pravilă la Constituție, București, Editura Nemira, 2002, p. 21. 4 A.D. Xenopol, Primul proiect de Constituție a Moldovei din 1822, originile partidului conservator și a celui liberal, București, Institutul de arte grafice Carol Göble, 1898, pp. 43-45. 5 I.M. Popescu, Originile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
omite să le înregistreze. Vârstnicii exprimă fără înconjur nostalgia timpurilor apuse. Un personaj din Comodia vremii a lui C. Faca pune în paralelă rânduielile Regulamentului Organic cu cele ale epocii fanariote: „Unde-s vremile acelea pă când odihnit șădeai, / Fără pravilă și delle, toate ți le isprăveai? / Împărțeai cu toți frățește și ne-ncontenit curgea; / Era, zău, neprețuită pravila lui Caragea!“ Un „laudator temporis acti“ apare și la C. Caragiali, în comedia O soarè la mahala, sub chipul unui treti-logofăt care a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui C. Faca pune în paralelă rânduielile Regulamentului Organic cu cele ale epocii fanariote: „Unde-s vremile acelea pă când odihnit șădeai, / Fără pravilă și delle, toate ți le isprăveai? / Împărțeai cu toți frățește și ne-ncontenit curgea; / Era, zău, neprețuită pravila lui Caragea!“ Un „laudator temporis acti“ apare și la C. Caragiali, în comedia O soarè la mahala, sub chipul unui treti-logofăt care a făcut „slujbe însemnate țării“ și sub turci, și sub muscali, fără totuși a-și vedea împlinit visul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deși cuprinde și elemente de drept laic (apud http://ro.wikipedia.org). footnote> (1640) se pomenește despre cei care și-au pierdut auzul. În „Cartea românească de învățătură”, în ,,Pravilele împărătești” din vremea lui Vasile
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deși cuprinde și elemente de drept laic (apud http://ro.wikipedia.org). footnote> (1640) se pomenește despre cei care și-au pierdut auzul. În „Cartea românească de învățătură”, în ,,Pravilele împărătești” din vremea lui Vasile Lupu<footnote apud Popa, M., Stănică, I.,Popovici,D.V., Psihopedagogie specială - deficiențe de auz, Editura Pro Humanitate, București, 2001 footnote> și în „Îndreptarea legii”, apărută în 1652 la Târgoviște, pe vremea lui Matei Basarab, legiuitorii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine, traduse în slavonă. Pravila de la Neamț este o traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă în slavonă încă din 1342. Pravila de la Bisericani din 1512 și cea de la Putna din 1581 conțin Proheiron-ul, (manualul) împăratului Vasile Macedoneanul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine, traduse în slavonă. Pravila de la Neamț este o traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă în slavonă încă din 1342. Pravila de la Bisericani din 1512 și cea de la Putna din 1581 conțin Proheiron-ul, (manualul) împăratului Vasile Macedoneanul. În 1563 se tipărește pravila bisericească după canoanele patriarhului Ioan al Țarigradului. Pînă în 1646 în Moldova și 1652 în Muntenia, date la care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
traducere după Syntagma de la 1335 a juristului bizantin Matei Vlăstari. Ea a fost tradusă în slavonă încă din 1342. Pravila de la Bisericani din 1512 și cea de la Putna din 1581 conțin Proheiron-ul, (manualul) împăratului Vasile Macedoneanul. În 1563 se tipărește pravila bisericească după canoanele patriarhului Ioan al Țarigradului. Pînă în 1646 în Moldova și 1652 în Muntenia, date la care au apărut pravilele lui Vasile Lupu și Matei Basarab, nu a existat o legislație a pedepselor, închisorile funcționînd independent de orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din 1512 și cea de la Putna din 1581 conțin Proheiron-ul, (manualul) împăratului Vasile Macedoneanul. În 1563 se tipărește pravila bisericească după canoanele patriarhului Ioan al Țarigradului. Pînă în 1646 în Moldova și 1652 în Muntenia, date la care au apărut pravilele lui Vasile Lupu și Matei Basarab, nu a existat o legislație a pedepselor, închisorile funcționînd independent de orice sistem juridic, după obiceiul pămîntului, organizarea lor nefiind reglementată de nici o lege, în fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau. Ele erau adesea niște gropi sub pămînt (de aici și denumirea de gropnițe sau grosuri) sau beciuri ale conacelor, fiind și locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie primele legislații penale românești, în care principalele pedepse prescrise au fost243: scoaterea ochilor pentru cel care gonește un păzitor de vite și pentru cel ce fură a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
autoritatea Marelui Armaș, numit de Miron Costin "instigator domnesc", "cel care supune la moarte și la tortură" după Paul din Alep. Puterea lui era atît de mare, încît putea deține sau elibera pe cineva fără forme legale întărite de domn. Pravilele au consfințit intrarea Țărilor Românești în cel mai represiv sistem juridic avut vreodată, numai în timpul domniei lui Vasile Lupu fiind executați 40.000 de condamnați, la care se adaugă alte mii de persoane trimise să lupte în diverse bătălii și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
foc, purtarea de cozile cailor, ocna, surghiunul, orbirea, tăierea vreunui membru al trupului, însemnarea nasului, pecetluirea la mînă, bătaia cu toiage, închiderea în gros, confiscarea averii și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales funcția de executare a supliciilor. Ele erau păzite de una sau două slugi înarmate, uneori și de unul sau doi armași. Aflat sub jurisdicție maghiară, Ardealul a cunoscut o dezvoltare mai rapidă a închisorilor, cetățile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente istorice sau la documente vechi, pentru care "Eminescu a manifestat o adevărată pasiune"404: "estragem din "Îndireptarea legii" lui Matei Basarab (tipărit la Târgoviște 1652): Află-se scris în pravila lui Matei-Vlastari cum și Moldo-Vlahia au fost supusă ohrideanilor; iară acum nice ohrideanilor se pleacă, nice țărigrădeanului, și nu știm de unde au luat această putere (s.n.)"405. De cele mai multe ori, regionalismele "traduc" un termen neologic, facilitând accesul cititorului la mesajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]