801 matches
-
despre toți și toate-i cântă, câte au trecut pe el ca printr-o casă, lungă dreaptă casă, ca printr-o casă la al cărei prag sfârșește drumul, ca să iasă la celalalt capăt iarăși drum, drum vechi - în lume precum pravila îl vrea - lăsat în voie să pornească. Oști trecură-n veac pe-aci, și Radu cel Frumos, roți ferecate, robi domnești, comori și lacrimi, moți cu ciubăre, turme, vânturi, răpuși și-nvingători, stindarde, patimi. Pe toți și toate-n nopti
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă, din derivatul prosópsi(on) „ștergar“ a lui prósopon „față“. Termenii românești care au sensul de „prosop“ sunt numeroși și de origini variate. Cel mai vechi este ștergar, cuvânt creat în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a putea stabili originea slavonă a unui termen, Gh. Mihăilă a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt la forma acestora. Sunt considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia administrativă (pravilă, stolnic, vornic, zapis) sau termenii referitori la cultură (bucoavnă, zbornic). Cum am mai spus, există însă unele slavonisme care, din aceste terminologii, au pătruns și în vorbirea populară: iad, duh, rai și chiar cuvântul sfânt (urmașul lat. sanctus s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
au format vestiții cărturari ai epocii: Grigorie Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei. Ultimul a introdus limba română în slujbele religioase. În afară de așezări monahale atestate documentar, vor fi existat și alte biserici, schituri sau sihaștri retrași prin poieni, respectând pravila călugărească. F.A. Maftei, în cartea sa, „Cu Rareș prin(tre) Lespezi”, vorbește de o legendă precum că pe Valea Siretului, sub dealul Peter, s-a stabilit un ucenic trimis de Sf. Andrei care propovăduia credința în Hristos. Călugărul Petru, împreună cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
date de ctitor, iar visterniceasa n-are nimic, zice că nu are documente pentru că i le-a dat lui Ștefan Brâncoveanu când a măritat-o pe Bălașa cu Ștefan. Judecata a fost întărită cu pilde din Sfânta Scriptură și cu pravila cea din vechime, așa că visterniceasa Maria nu are dreptate. Spătarul Mihai tăcu un timp. Se gândea la Ștefan, la dragostea lui pentru Bălașa și la prunca Măriuța. În jurul lui, boierii închinau cu pocale umplute cu câte o oca de vin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au luat prin judecată, nu s-a șters oare schimbul pe care l-a făcut Barnovschi cu Todirașcu Cantacuzino? Dacă nu avea drept vodă Barnovschi să schimbe ce nu era al lui înseamnă că Todirașcu și a luat înapoi, după pravila sfântă a pământului, satele date mânăstirii. În alte vremuri pleca Badea Ușurelu, trimis de taica, o zi și o noapte până la Iași să-i scape pe Cantacuzini de spânzurătoare, acum se pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iconom te-ar fi înfricoșat și-n miezul zilei de ți-ar fi ieșit la o răspântie pustie. Povestea cu har, mai ales când apărea ulcica cu vinars. Nu c- ar fi pus ceva în gură (cuviosul păstra cu cinste pravila), dar îndemnul la vorbă îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și a săracilor" cuvântul mișei având sensul de infirmi: orbi, ologi, surzi, etc. În „Pravila de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de la Govora”<footnote Pravila de la Govora, este o traducere a călugărului erudit de la mănăstirea Bistrița, Mihail Moxa (sau Moxalie), a unui text slav, care redă un monocanon bizantin (culegere de norme juridice) și este prima lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deși cuprinde și elemente de drept laic (apud http://ro.wikipedia.org). footnote> (1640) se pomenește despre cei care și-au pierdut auzul. În „Cartea românească de învățătură”, în ,,Pravilele împărătești” din vremea lui Vasile
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
lucrare tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deși cuprinde și elemente de drept laic (apud http://ro.wikipedia.org). footnote> (1640) se pomenește despre cei care și-au pierdut auzul. În „Cartea românească de învățătură”, în ,,Pravilele împărătești” din vremea lui Vasile Lupu<footnote apud Popa, M., Stănică, I.,Popovici,D.V., Psihopedagogie specială - deficiențe de auz, Editura Pro Humanitate, București, 2001 footnote> și în „Îndreptarea legii”, apărută în 1652 la Târgoviște, pe vremea lui Matei Basarab, legiuitorii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă”. Parcă am mai auzit eu de treburi făcute „cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Nu știu cum, dar pe unii din slujitorii bisericii îi trăgea ața mai mult spre minciună decât spe dreptele pravile, părinte... Nu se poate spune chiar așa... Cu asemenea fapte însă ne-am întâlnit și... ne mai putem întâlni, dragule. Spunând acestea, călugărul a plecat capul, ca și cum s-ar fi simțit vinovat de acele fapte călugărești. Mi-am plecat și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ștefan vodă... și până acmu la zilele noastre, și tot călugării de la Barnovschi vodă au stăpânit... Deci dovedindu-se într-acest chip, am... rămas pe Vârnav stolnicul... și pe toată seminție lor din toată legea țărâi, căci și la sfânta pravilă scrie: cine va ținea o moșie 30 de ani și de nu-l va gâlcevi nime într-acei ani... să ție neapărat”. La sfârșit spune vodă: „Pentru aceea li s-au luat și ispisocul din mâna lor, iar călugării de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tîrziu? Și cu ce a greșit Europa, dacă am descoperit-o atât de tîrziu? Problema fondului și a formei a fost pusă de reacțiunea noastră la descoperirea tardivă a Occidentului. După "evoluția firească" a organicismului, și astăzi ne învăluiam în pravile, în cronici, și astăzi eram preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor noastre de întuneric în ritmul problemelor - dacă nu al realităților - universale. România este fructul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind la carte 22 lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit acel ce au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și a intrat în lexicul românesc termenul solomonar sunt secolele XVII-XVIII (probabil în Ardeal), epocă pe care putem risca să o limităm la perioada cca 1650 - cca 1750. Argu- mentele pe care se bazează ipoteza mea sunt următoarele : 1. în Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în anul 1652, se fac referiri și la vrăjitori populari cu puteri meteorologice. Ei sunt numiți în text „gonitori de nori” (57, p. 306). Dacă la jumătatea secolului al XVII-lea s-ar fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înțeles prin „gonitori de nori” ceea ce înțelegem astăzi prin „solomonari” și dacă acest din urmă termen ar fi fost cunoscut și folosit la acea dată, este de presupus că, pentru a se face înțeles de diferite categorii de cititori, autorul Pravilei ar fi înlocuit sau, cel puțin, ar fi dublat sintagma folosită (gonitori de nori) cu denumirea de solomonari. Problema este mai complicată și de aceea doar o enunț aici, urmând să o reiau mai detaliat peste câteva pagini. 2. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ortodoxia română a luptat împotriva practicilor magice și păgâne și prin intermediul textelor care înfierau aceste practici și puneau sub semnul unor severe pedepse duhovnicești atât pe vrăjitori (inclusiv pe „gonitorii de nori”), cât și pe „ceia ce merg pe la vrăjitori” (Pravila de la Târgoviște, 1652) sau „ceia ce aduc vrăjitori la casele lor” (Șapte taine a bisericii, 1645) (vezi 112, p. 116). Astfel de texte erau redactate în primul rând pentru uzul clericilor, nu doar pentru a-i stimula la o campanie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel de texte (manuscrise sau tipărite) s-au bucurat de o amploare deosebită în epoca de care mă ocup. Iată câteva titluri de astfel de cărți (texte) apărute de-a lungul a doar câtorva decenii din secolul al XVII-lea : Pravila aleasă (1632), Pravila bisericească de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
manuscrise sau tipărite) s-au bucurat de o amploare deosebită în epoca de care mă ocup. Iată câteva titluri de astfel de cărți (texte) apărute de-a lungul a doar câtorva decenii din secolul al XVII-lea : Pravila aleasă (1632), Pravila bisericească de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în epoca de care mă ocup. Iată câteva titluri de astfel de cărți (texte) apărute de-a lungul a doar câtorva decenii din secolul al XVII-lea : Pravila aleasă (1632), Pravila bisericească de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le ceti direptu credincioșii hristiani (1667-1669), Așezământurile Vlădicăi Sava pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel de cărți (texte) apărute de-a lungul a doar câtorva decenii din secolul al XVII-lea : Pravila aleasă (1632), Pravila bisericească de la Govora (1640), Șapte taine a bisericii (1645), Pravila lui Vasile Lupu sau Carte românească de învățătură (1646), Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii (1652), Cărțile ceale mincinoase, pre care nu se cade a le ținea și a le ceti direptu credincioșii hristiani (1667-1669), Așezământurile Vlădicăi Sava pentru folosul preoților, a beserecilor și a creștinilor (1675), Mărgăritare, adecă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epocă și deci înainte de spectaculoasa substituire de care am vorbit ? Un răspuns cert și argumentat este, deocamdată, imposibil de dat, având în vedere sărăcia informațiilor pe care le deținem privind această problemă. Câteva comentarii și-ar putea totuși dovedi utilitatea. Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii, tipărită la Târgoviște în anul 1652, cuprinde și texte prin care sunt înfierate diferite tipuri de vrăjitori. Aici se fac referiri și la vrăjitori cu puteri 264 Ordine și Haos meteorologice. Iată pasajul care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
excepție : „cei ce să chiamă gonitori de nori”. Precizarea nu este gratuită. Formula utilizată lasă să se înțeleagă faptul că acest gen de vrăjitori cu atribute meteorologice erau numiți (sau se auto- intitulau) „gonitori de nori”. Comentând pasajul respectiv din Pravilă, I.-A. Candrea i-a identificat, fără să argumenteze, pe „gonitorii de nori” cu „solo- monarii” (29, p. 171), dar aserțiunea sa este discutabilă. Sigur că din marea breaslă a vrăjitorilor „gonitori de nori” fac parte și „solomonarii”, dar aceștia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și „solomonarii”, dar aceștia din urmă au un statut și comportament distincte, inconfundabile. Solomonarii sunt nu numai gonitori de nori, ci și gonitori pe nori. în al doilea rând, trebuie să se țină seama de faptul că textul citat din Pravila lui Matei Basarab (1652) nu se referă nici la o situație strict românească, nici anume la epoca secolului al XVII-lea. Pasajul respectiv este o preluare din limba greacă a Canonului 61, adoptat de Sinodul ecumenic trullan. Este un sinod
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]