682 matches
-
pe fereastră fugă înseamnă. Fericirea schimonosește fața aidoma cu durerea. Nu căuta apă limpede sub cerul fântânilor, izvorul se întâmplă acolo unde pășește îngerul. Te răzvrătești în propria curgere, copile. Vas curat am modelat din tine, de ce vrei să motivezi preaplinul oceanelor? Jumătatea goală întregirea așteptărilor, jumătatea plină confort în sticla cu lapte, de ce justifici seceta melcilor? Te rabd pentru că iubești, Petre. Doamne, mă plimbi între creștet și tălpi, între frunză și stea, între secure și pădure; un fel de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pășunea. Ștampila, pistolul și Cătălina îi sunt destul boșorogului pentru câte zile mai are de trăit! Dar noi, noi până când să mai suportăm? Se strânge tot mai mut cazarma asta în jurul inimii! Părinte Gherasim, trebuie să facem ceva! Bolnavii de preaplin își identifică golul ca pe un absolut absent, ca pe o jumătate de pahar închinată celor care nu mai sunt, ca pe o căldare cu apă din care fluturii au sorbit stelele (larve de lumină în cupele trandafirilor). Absolutul, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de om, se desprind secundele și cad a întomnare din calendare. Nu mă căuta părinte! Astăzi este ultima mea zi din moarte, 18 ani m-a îngăduit Dumnezeu lumii, 18 ani m-a abandonat în afara ei. A înjumătățit Mântuitorul paharul preaplin, ceea ce nu am primit avea gustul însetărilor setea, precum o absență de mamă necunoscută. De mâine, nu voi mai fi strigată pe nume și nici după urmă sau după păcat nu o să mă identifice cerul. De mâine, timpul meu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bezmetică. Parcurile puturoase, pline de gunoaie și polițiști, bezna bulevardelor moarte, aglomerația din fața magazinelor goale sau a stațiilor supraaglomerate de călători, arșița și ploile capricioase ale subteranei. Se întorcea istovit din aceste aventuri somnolente. Pornea din nou, să atingă acel preaplin al oboselii care să-i vindece disperarea. În stradă, regăsea zurba. Serii himerice, degajări accelerate de magneziu,. O ceață fumurie și roz, perforată de țiuitul antenelor. Intr-un amurg bizar, cind primăvara era iarna, se afla în fața Ateneului. Femeia venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Schematic, fenomenologia dicteului ni se pare că parcurge următorii timpi indisociabili: Viziunea: o țâșnire originară incontrolabilă, un văz insolit al ochiului interior ochiul transcendental receptând imaginea unei lumi superioare ontologic latentă în rezervele axiologice ale spiritului universal (vidul cuantic, un preaplin de potențialități, despre care vorbesc fizicienii), și care folosește pe poet ca o portavoce. Impulsul pentru fructificare, constituit de energia descărcată de revelația apărută pe fondul predispoziției, al deschiderii conștiinței poetului către sensuri poetico-metafizice ideale. Fructificarea formală, care are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Hölderlin scrie în romanul Hyperion, una din cele mai semnificative poeme privind bucuria darului divin al creației: Numai o vară, una singură, dăruiți-mi, puternice Zâne, Și-o toamnă în care să se pârguie cântu-mi, Pentru ca inima mea, bucuroasă de preaplinul Dulcelui joc, să moară apoi. Sufletul care în viață divinul său drept Nu l-a primit, hodină nu află nici în bezna din Orcus. Și totuși, dacă-ntr-o zi lucrul sfânt ce-n inimă-mi Sălășluiește Poemul mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
re, mi? Vino, să trecem pragul primăverii! Ia-mă de mână și în pas de-avânt, să aducem prinosul reînvierii și-al plămădirii iubirii, pe pământ! Haide, în prima zi de primăvară, s-avem rolul de primii ghiocei; și din preaplinul ce ne înconjoară, să facem din iubire-un obicei! La masa tăcerii Astăzi mi-am găsit un loc sub acoperișul toamnei. Stau la masa tăcerii, vis-à-vis de tine, șiți mângâi privirea plină de singurătate... Vântul care ne însoțește mi-a
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
un poem scurt și un desen pe pânze! (Mi-a șoptit vântul ștrengar vestea la ureche pe note de Vivaldi. A insistat ș’- un nor să mi-o picure discret, fără de pereche; dar, vai, amândoi aveau niște voci de tenor!) Preaplinul culorilor toamnei mă îmbie, bucuroasă, nu aș vrea să o refuz. Mi-a făcut cu ochiul și-o pasăre zglobie, să-i pictez trilul pe-un șevalet confuz. Eu mă supun, nu sunt un artist cu fițe, dar nu sunt
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
să mă ascundă vieții și morții, prin recluziune nelimitată. Sigur, vieții nu-i pasă de mine mie da -, morții nici atât mie da -, o voiam după clipa întâlnirii noastre, care mi-ar umple toată viața cu lichidul fericirii. Voi muri din preaplin. Viața înseamnă, la urma urmei, totalitatea picăturilor acestor ape ale vieții, fericirea mărunțită înseamnă volumul ei final, totalul, după parcurgerea în ecuație a atâtor necunoscute care se amplifică, creează alte întrebări și soluții, tablele pline culisează, trecutul se șterge pentru ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
strânge În brațe și vor plânge de bucurie! Peste medicamente, Sorina Îngrămădi pâine și tot ce găsi ea bun În frigider, apoi Îl pupă pe amândoi obrajii pe „iubitul și dragul meu nenea Popa” și Îi vorbi din ochi despre preaplinul din sufletul ei. Ajuns acasă, Victor trăi o altă bucurie atunci când discutând prin zid cu Ștefan, acesta Îi spuse că este foarte sigur că aceste medicamente sunt bune și-și vor face efectul asupra celor două răni care nu se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
atât de frumoasă În cumințenia ei, În neînțeleasa ei suferință. Mi s-a părut că mi-a zâmbit amar. Nu puteam s-o las așa, să dispară În neant, fără o lacrimă. Un râu secat nar fi fost suficient pentru preaplinul adunat În mine. Lacrimile se rostogoleau ca mărgăritarele pe o plajă pustie. Viscolul se Întețise și lovea cu putere În ferestre. Am tresărit. Sigur, m-am Înșelat. Nu puteau să urle lupii În plină zi și atât de aproape de oraș
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să dăruiesc și altora din tot ce mi-a dăruit mie Dumnezeu prin Iubirea Să. Am �ncercat să cutreier prin meandrele ființei mele, prizoniera �ntre cer și pam�nt, �nsail�nd metafore și arcuind peste timp aromele culese discret din preaplinul sufletului. Acolo, �n ad�nc, port pecetea iubirii Domnului meu Isus, dintotdeauna. Mi-am așternut sufletul �n palme, �ncerc�nd să mă dăruiesc cuvintelor spre nemurire. Dacă am reusit ceva, este doar meritul Olarului. Eu sunt doar lutul stropit cu
Cuv?ntul autorului by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83218_a_84543]
-
-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta lui, prin viață, nici măcar una singură nu reușise să se apropie de sufletul său, ademenindu-l, înrobindu-l în dragoste și alintându-l cu tot preaplinul de plăceri, ce aceasta, îndeobște, îl creează pentru cei ce iau parte la ea. Iar Victor, constatând asta, ca să-și mai întărească încrederea în el, se întorcea întotdeauna către sine însuși și cugeta intens la toate posibilitățile, ce i-ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ardoare, adică fericirea, iar asta singur singurel - fără martori, fără ajutoare. Nu dorea alte păreri, alte sfaturi, sau să fie îndrumat de cineva sau de ceva independent de voința sa. Iar faptul de a-și păstra adânc în inimă tot preaplinul său de sentimente era și o punere la adăpost în fața privirilor străine și pângăritoare, dar și, pur și simplu, felul lui real de a fi. Acum, în treacăt fie spus, el nu fusese dintotdeauna într-atât de introvertit și de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Era un om așa de vesel, că puteai să râzi cu el de dimineața până seara. Cu el nu m-am plictisit nici o secundă. Apoi mă electriza căldura cu care eram primiți pretutindeni. Nu știu dacă voioșia, exuberanța veneau din preaplinul sufletelor noastre sau iradiau din prietenia pe care ne-o ofereau spontan ceilalți. Am văzut în filmul lui Miky cum le vorbea Maestrul la cursuri elevilor lui... — Adora să fie înconjurat de tineri care veneau de peste tot să învețe de la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
sub formă de săgeți mbibate cu otravă. Și tu, de fiecare dată, ca și acum, ai putut ieși învingătoare. Acum, după atâta suferință, nu mai ierți nimic. Nu mai lași de la tine o câtime de câtime, din binele, din fericirea preaplinului vieții. Afacerile, ale căror taine atât de perfect le-ai descifrat, și ale căror binefaceri ți le-ai însușit,îți permit, de-o vreme, să coordonezi, de la distanță, comercializarea ideilor de înaltă valoare, pentru societatea în care-ți duci zilele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pare să mai aibă vreun sens... Melodia lui George Harrison îmi stăruie încă în minte ca o deșartă speranță. "I look at you all see the love there that's sleeping." Golul nu este altceva decât alternativa sau urmarea unui preaplin. Când nu mai poți ține preaplinul, încovoiat sub greutatea lui, îl schimbi pe gol și golul începe să te conțină. E mult prea târziu când realizezi ce eroare ai făcut, tu crezi că te-ai eliberat, dar nu există încărcătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Melodia lui George Harrison îmi stăruie încă în minte ca o deșartă speranță. "I look at you all see the love there that's sleeping." Golul nu este altceva decât alternativa sau urmarea unui preaplin. Când nu mai poți ține preaplinul, încovoiat sub greutatea lui, îl schimbi pe gol și golul începe să te conțină. E mult prea târziu când realizezi ce eroare ai făcut, tu crezi că te-ai eliberat, dar nu există încărcătură mai grea decât golul. Golul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vol.4 ), Antologia Esențelor Literare,,Vis și Pasiune”, Virtualia antologie de cenaclu coordonată de Alina Manole, antologiile revistei Singur: Poezie, Cuvântul în timp; ,,Vis și Pasiune”,etc. și în volumele colective de poezie ,,Petale lirice”, ,,Simfonia Cuvintelor”, ,,Mozaic literar”și Preaplin de cuvinte ale Asociației Scriitorilor Pentru Promovarea Realizărilor Artistice - ASPRA(Galați). Pasionat de literatură, filozofie și în general de artă citește și scrie despre tot ceea ce îi înalță sufletul ori mângâie privirea. Are deja scrise un număr mare de poeme
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
inimii rătăcite între metehnele lui Omar sau le împrumutase? Soțul ei, nici vorbă, nu îndurase această singurătate a mesei și n-ar fi băut o înghițitură de vin la un prânz nici sub amenințare cu moartea. Așadar, luase tot din preaplinul vieții ei păcătoase și tăinuite, însă nu izbutea să mai și regrete. Abia deprinsese aromele, gustul și vina secretă pe care i-o împingeau de la vârful unghiilor până la rădăcina firelor de păr de pe cap aceste gesturi furișe și interzise. Sebas
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Lume a sacrului, cauză ultimă a oricărei existențe reale. Pe de altă parte, fiind o lucrare divină, deci o izbucnire a sacrului, orice creație este în același timp o izbucnire de energie creatoare în Lume. Orice creație este rodul unui preaplin. Zeii creează dintr-un exces de putere, dintr-o energie nestăvălită. Creația este rodul unui prisos de substanță ontologică. Din acest motiv, mitul care povestește această ontofanie sacră, această manifestare victorioasă a preaplinului ființei, devine modelul exemplar al tuturor activităților
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în Lume. Orice creație este rodul unui preaplin. Zeii creează dintr-un exces de putere, dintr-o energie nestăvălită. Creația este rodul unui prisos de substanță ontologică. Din acest motiv, mitul care povestește această ontofanie sacră, această manifestare victorioasă a preaplinului ființei, devine modelul exemplar al tuturor activităților omenești: doar el poate dezvălui ceea ce este real, supraabundent, eficient. "Trebuie să facem ceea ce au făcut zeii la început", spune un text indian (Satapatha Brahmaña, VII, 2, I, 4). "Așa au făcut zeii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
regenerarea lui printr-un "nou început". Mitul cosmogonic slujește deci drept model exemplar pentru orice "creație" sau "construcție" și este chiar folosit ca mijloc ritual de vindecare. Devenind din nou, în chip simbolic, contemporan cu Creația, omul se întoarce la preaplinul primordial. Bolnavul se vindecă pentru că ia viața de la capăt, cu o încărcătură de energie intactă. Sărbătoarea religioasă este reactualizarea unui eveniment primordial, a unei "întîmplări sacre", ai cărei actori sânt zeii sau Ființele semidivine. Or, "întîmplarea sacră" este povestită în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
înseamnă că într-adevăr marea performanță spirituală este să te pui de-a curmezișul. * Blagoslovit de fericire în viață, te poți dezlănțui fără nici o remușcare în profesarea nemulțumirii, formulă de căpătâi a mirajului intelectual. Când toate neajunsurile sunt anesteziate de preaplinul fericirii, singură nemulțumirea mai ține treaz orgoliul spiritual. Știm asta și ne manifestăm ca atare, preventiv, sceptici față de fericire ca dinaintea unei păcăleli. Ținem la nemulțumirile noastre mai aprig decât la adevărurile seninătății, suntem întotdeauna mai deștepți decât adevărul. * Nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
care se cocoață. Pentru imbecili, îndoiala pare o blasfemie. Are și ignoranța cântecul ei de sirenă. Originalitatea unora provine numai din stratul de incultură. Prostia nu-și reproșează nimic. Inteligența-aproape totul. Proștilor le place să se considere generație spontanee. Din preaplinul ei, ignoranța simte nevoia stringentă să dea ordine. Sau sfaturi. Stilat puțin, prostul persiflează, nu înjură. Judecata prostului este terenul supliciului. Seriozitatea scrobită este masca obișnuită a prostiei. Dintr-un idiot, elanul poate face un artist catastrofal. Proștilor entuziaști să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]