1,241 matches
-
întreaga încrengătură de relații între ființări și între acestea și ființă), rodul în-ființării (constituirii) prin timp, nu mai are nici un temei, dar, chiar în aceste condiții, propoziția este ea însăși o ființare. Această aporie trebuie tematizată din perspectiva noului statut predicativ al celor doi termeni fundamentali în reformalizarea logos-ului: propoziția și starea de fapt (primul preluând funcții de predicare, al doilea, funcții de substrat, de "subiect" timporizat). Menționez că ideea de corespondență nu se află în raport de excluziune cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de lucruri; dimpotrivă, starea de lucruri se află întâi, ea constituie un fel de substrat, apoi vine semnul complex, propoziția despre ea. Desigur, nu este vorba aici cum nu este în nici o aplicație sau interpretare a logicii noi despre funcții predicative la propriu, adică întocmai celor proprii logicii clasice sau primei formalizări a logos-ului, dar nici despre cu totul altceva nu poate fi vorba, atâta vreme cât "a se spune despre", relația fundamentală în enunțul lui Wittgenstein, este una propriu-zis predicativă (prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcții predicative la propriu, adică întocmai celor proprii logicii clasice sau primei formalizări a logos-ului, dar nici despre cu totul altceva nu poate fi vorba, atâta vreme cât "a se spune despre", relația fundamentală în enunțul lui Wittgenstein, este una propriu-zis predicativă (prin urmare, judicativă). Din această cauză, aspectul formal al judicativului se regăsește întocmai în formele de exprimare (și în formele gândirii) stabilite de logica simbolică. Trebuie, totuși, întărită ideea că starea de lucruri nu este ceva de ordinul "lucrului în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față de aceasta (și doar formal este opus contradictoriu acesteia), anume ne-ființa. E drept, ele pot fi luate și ca reprezentând, pe rând, un gen comun al tuturor celor ce ființează, prin urmare cele cinci genuri pot fi luate și predicativ (cu sensul deplin de categorie), cel puțin în direcția regulativității acestuia (a simplei exprimări, poate chiar a exprimării adevărate). 43 Ar fi de semnalat trei "locuri teoretice" care dezvăluie faptul că Imm. Kant încearcă să iasă de sub ceea ce am numit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta nu poate fi încadrat categorial, prin urmare, el rămâne în afara spațiului judicativului (lucrul în sine poate fi gândit doar, nu și cunoscut); (2) discuția asupra amfiboliei conceptelor reflecției, din care înțelegem că orice confuzie între un obiect cuprins categorial (predicativ, am spune) și unul doar gândit naște greșeli logice și chiar reconstrucții ontologice neîntemeiate "critic" (cum ar fi cea a lui Locke sau cea a lui Leibniz, exemplificate de Kant); (3) conceptul "nimicului", care devine inteligibil urmând "ordinea și indicația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1. Mihaela Secrieru, Nivelul sintactic al limbii române, Editura Geea, Botoșani,1998, 159 pag. 2. Mihaela Secrieru, Elemente de sintaxă sincronică comparată, Editura Universitas XXI, Iași, 2000, 139 pag. 3. Mihaela Secrieru, Cumulul de funcții sintactice în limba română (“elementul predicativ suplimentar”), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2001, 235 pag. 4. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi-Art, Botoșani, 2004, 410 pag. 5. Mihaela Secrieru, Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române, vol I, Editura Universității Alexandru Ioan
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după scopul comunicării: enunțiativă, exclamativă sau interogativă? Exemplu de „secvență de fixare sintetică” 1. Atributul este o parte secundară de propoziție care........................ înțelesul unui...................................sau al unui substitut al substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
18, p. 9. [17] POPESCU, Ion, Predarea sintaxei, GI, XIII, 1961, nr.601, p.4. [18] POPESCU, Ion, Cultivarea limbii în și prin școală, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, București, EDP, 1961. [19] POPESCU, Ștefania, Predarea propozițiilor subiective și predicative, Gî, XII, 1961, nr.630, p.4. [20] POPESCU, Ștefania, Problemele de punctuație în programele de învățământ și în manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a, și a VII-a, Rev.ped, X, 1961, nr.7
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gabrea, C, 1963, nr.32], C, 1963, nr.41, p.5. [24] POPESCU, ION, Recapitularea la gramatică, Gî, XIV, 1963, nr.709, p.4. [25] POPESCU, ION, Lectura elevilor, EDP, Bucure;ti, 1963. [26] POPESCU, ȘTEFANIA, Predarea propozițiilor subiective și predicative, Gî, XIV, 1963, nr.719, p.4. [27] ROMAN, IOANA, Limbajul expunerii, Gî, XIV, 1963, nr.724, p.4. [28] ȘANDRU, DRĂGOI, I., Pe marginea unor propuneri [despre articolul Pe marginea manualului de limba română pentru clasa a V-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școală, LL, 2, 1976, 410-413. [49] IVĂNUȘ, DUMITRU, Analiza structurii cuvintelor în lecțiile de literatură română, PPÎ, 1976, 49-53. [50] IZSÁK, ÁGNES; ISTVÁN, ANA MARIA, Formarea deprinderilor de punctuație, LL, 2, 1976, 379. [51] JĂMNEALĂ, AUREL, Aspecte ale învățării relației predicative, LL, 2, 1976, 380. [52] MĂRGHITAȘ, DOINA, Elemente structurale în comentariu literar din ciclul gimnazial, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 37-56. [53] MĂRUȚĂ, VASILE, “Mai am un singur dor” - Imn al existenței perpetue. - Considerații
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de filologie și istorie). [84] PANAIT P. LUCIAN, Noi manuale școlare, în “Tribuna școlii”, 8, nr. 194, 12 aug 1978, p. 5. [85] PANĂ, DINDELEGAN, GABRIELA, îndrumări pentru analiza sintactică. II. Complementul, LLR, 4, nr.1, 1978, 12-14., III Numele predicativ, nr.2, 7-10. [86] PÂRVU IULIAN, Educarea patriotismului în școală prin studiul literaturii, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 224-241. [87] PÂSLARU, ELENA, Implicațiile paronimiei în predarea limbii române ca limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în gimnaziu, RPed, 37, nr. 11, 1988, 40-44 [conv. cons. de Ana Gabriela Negulescu]. [150] SĂVULESCU, DUMITRU, Predarea și îndrumarea limbii române în învățământul gimnazial. îndrumări metodice, București, 1988. [151] SIME, IUSTINA, O parte de propoziție indispensabilă gramaticii școlare. [elementul predicativ suplimentar]. în: Tribșc, 17, nr. 307, 1988, p. 5. [152] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Metoda dinamic contextuală de analiză a textului și aplicarea ei în școală, BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literatura română”, București, an XXII, nr. 2, aprilie-iunie, 1993, p. 5 7. [26] BEJAN, D., Confuzii ale subiectivei cu alte subordonate, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 16-17 [v. t. c. nr. 576]. [27] BEJAN, D., Dificultăți în identificarea subordonatelor predicative și atributive, Excelsior 1, nr. 4, 1992, 14—16). [28] BELTECHI EUGEN, Propoziția subiectivă. Repere teoretico-metodologice, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 13 — 15. [29] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă și stil, punctuație și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scriere.O propunere de alfabetar, îPrim, nr.4, 1997, 38-41. [178] POPA, IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa propoziției și a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea a II-a. Sintaxa propoziției și a frazei: Atributul - atributiva. Complementul direct - completiva directă. Complementul indirect - completiva indirectă. Bacău, Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p. [179] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școlare, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2009, 68 p. [24] BORDEA-ȘOTEA, RODICA, Metode de corelare a lecțiilor de citire cu cele de gramatică în vederea precizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului, Drobeta-TurnuSeverin, Irco Script, 2009, 64 p. [25] BORHAN, CRENGUȚA, Despre predicat și predicativă, Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2009, 129 p. [26] BORZA, COSMIN; TURCUȘ, CLAUDIU, Limba și literatura română pentru bacalaureat: cum se scrie un eseu: autori canonici, idei și concepte literare, genuri și specii literare, curente cultural, Pitești, Paralela 45, 2009
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu un exemplu privitor la grupul nominal. Astfel, nu toate exemplele în care un adjectiv nondefinit precedă un substantiv definit ilustrează fenomenul articolului definit inferior discutat în §1.2.1 supra. Unele exemple cu această ordonare a constituenților sunt inversiuni predicative în structuri exclamative, precum: (65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă! (CLM.1700-50: 228r) Fenomenul articolului definit inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
65) O! nesățioasă hirea domnilor spre lățire și avuție oarbă! (CLM.1700-50: 228r) Fenomenul articolului definit inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu apare fenomenul de inversiune predicativă: (66) că văzu[iu [DP lumina]tă fața ta] (A.1620: 58r) (67) s-au oploșit [PP în [DP vicleană făgăduința lui]] (CLM.1700-50: 186v) 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere S-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012) comentează asupra faptului că obiectele directe preverbale din structurile V2 nu sunt dublate clitic, distribuție indicând natura tematică a acestora. Astfel poziția preverbală în propoziții V2 poate fi ocupată de obiectul direct (66), obiectul indirect (67), circumstanțiale (68), numele predicativ (69) etc. (66) a. e viechy reduceva ad etate iuvenile și bătrân readuce.IMPERF.3SG la vârstă tânără 'și l-ar putea face pe bătrân tânăr din nou' (napolitana veche; Ledgeway 2008) b. Il prossimo tuo non ucciderai e nol
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bătut -ai fost / a fost bătut - vei fi / va fi bătut etc.), deci din punct de vedere paradigmatic se comportă la fel ca verbele pline semantic; (ii) participiul pasiv este adjectival și se acordă cu subiectul propoziției, întocmai ca numele predicativ (ești bătut / bătută de dușmani); (iii) efectele de adiacență care caracterizează toate celelelalte forme analitice cu auxilar nu apar în structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
take]verum focus [...] to represent focus on the truth value of the sentence" (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014: 17). 35Nu este clar care este structura informațională a spațiului preverbal din ultimul conjunct, subliniat cu linie întreruptă; poziția preverbală a numelui predicativ nesfîrșitu și a adverbialului pururea le califică pe ambele drept elemente de periferie stângă, însă nu e foarte clar care dintre ele este focusul. 36V. exemplele de mai jos, discutate în §II.2.2: (i) a. Cred că TREABA ASTA
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și pronumele se pot situa deopotrivă pe poziția de regent și pe poziția de determinant în interiorul unei relații sintactice de dependență. În interiorul relației de interdependență, substantivul și pronumele pot deopotrivă dezvolta funcția sintactică de subiect și pot participa, ca nume predicative, la realizarea funcției sintactice de predicat (predicat analitic). Adjectivul și adverbul ocupă, în interiorul unei relații de dependență, mai ales poziția de determinant; adjectivul având ca regent substantive iar adverbul, verbe. În interiorul relației de interdependență, adjectivul și, mai rar, adverbul intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcției sintactice de predicat (predicat analitic). Adjectivul și adverbul ocupă, în interiorul unei relații de dependență, mai ales poziția de determinant; adjectivul având ca regent substantive iar adverbul, verbe. În interiorul relației de interdependență, adjectivul și, mai rar, adverbul intră ca nume predicative în realizarea funcției de predicat. Cuvintele care nu realizează funcții sintactice se disting între ele în funcție de specificul relațiilor sintactice pe care le marchează sau a căror dezvoltare o asigură. Prepoziția realizează relații sintactice de dependență, în interiorul propoziției. Conjuncția realizează relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ales în limbajul popular, în paralel cu structurile sintetice: la început de an / la începutul anului, la mijloc de codru /la mijlocul codrului. Dintre morfemele libere, derivate, unele s-au diferențiat de elementele lingvistice primare: auxiliarul a avea diferă de verbul predicativ prin formele de la persoana a III-a singular și persoanele I și a II-a plural: El a luptat./ El are o idee.; Noi am crezut./ Noi avem un gând.; Voi ați plecat / Voi aveți planuri mari. Auxiliarul a vrea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vrea se realizează în forme specifice ca morfem al potențial-optativului; formele aș, ai, ar, am, ați, ar cânta sunt radical deosebite de imperfectul - punct de plecare în istoria limbii (vream, vreai + sic). Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Auxiliarul a voi se deosebește de prezentul verbului predicativ corespunzător prin absența sufixului -esc: Eu voi cânta/Eu nu mai voiesc nimic. Verbul a fi (întrebuințat la conjunctiv prezent), ca auxiliar al conjunctivului perfect, este invariabil după persoană, spre deosebire de verbul predicativ, care realizează această categorie gramaticală și în planul expresiei: Eu să fi cântat / Eu să fiu. Pe de altă parte, spre deosebire de verbul a fi, cu flexiune completă în exprimarea diatezei pasive (dar numai aici), odată devenite auxiliare, verbele a avea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]