KorAP: Find »[drukola/base=predictiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...59 >

1,452 matches

Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484

și atitudinilor, pe lângă informațiile explicite. O serie de metaanalize (13, 14) au arătat că diferitele tipuri de cunoștințe explicite (procedurale sau semantice) sunt predictibile pentru controlul glicemic la pacienții cu diabet, precum și pentru adoptarea comportamentelor de auto-îngrijire, dar puterea lor predictivă este modestă, coeficienții ß variind între 0.14 și 0.41. Aceste date contradictorii sugerează cel puțin 4 roluri posibile ale cunoștințelor explicite ale pacienților în controlul metabolic și aderența la tratament. 1. Este posibil ca aceste informații să fie

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
necesar atunci când se dorește trecerea la insulinoterapie la persoanele cu diabet zaharat de tip 2, dar și în alte intervenții terapeutice (22). SCHEMA COGNITIVĂ: REPREZENTAREA MENTALĂ A BOLII Dintre factorii cognitivi, cei mai importanți și cu cea mai mare valoare predictivă a comportamentului sunt schemele cognitive. O schemă cognitivă poate fi definită, în general, ca fiind "o structură cognitivă ce reprezintă cunoștințele despre un concept sau un stimul, inclusiv atributele sale și relația dintre aceste atribute" (23). Reprezentarea este o reflectare

Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

săi. Este vorba de prezenta lucrare, sinteză a două briante teze de doctorat, conduse de subsemnatul, susținute de Dr. Grigore Tinică intitulată Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică, București, 1996 și de Dr. Eugen Săndică intitulată Factori predictivi ai mortalității și morbidității în revascularizarea miocardică, București, 2000, ambele obținând nota maximă și recomandarea de a fi publicate in extenso, dar iată prezenta monografie înfățișează în mod succint, actualizat, aș putea spune totul despre esența în boala coronariană. Această

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
să ateste riscul crescut de asociere cu acest tip de complicație neurologică. În general, pentru accidentele vasculare cerebrale după revascularizarea chirurgicală a miocardului incidența este de 1%-3% (101, 102). Într-o analiză multivariată au fost identificați doar doi factori predictivi pentru accidentul vascular cerebral post by-pass aortocoronarian: accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor în antecedente și fibrilația atrială postoperatorie (103). Se pare că riscul de accident vascular cerebral embolic crește semnificativ după mai mult de 48 de ore de la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asupra evoluției postoperatorii este important, 21% și respectiv 10% din bolnavii la care apar aceste complicații decedând în perioada postoperatorie (139), iar supraviețuitorii au o durată de spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
crescută a by-pass-ului cardiopulmonar este un factor de risc pentru apariția deficitului neurologic de tip I (145), ceea ce pledează pentru o intervenție chirurgicală rapidă. Ateromatoza aortei proximale și a arcului aortic s-a dovedit a fi cel mai puternic factor predictiv pentru accidentul vascular cerebral post-by-pass aortocoronarian (146). Acest lucru vine să sublinieze importanța pe care manipularea inadecvată intraoperator a unei aorte aterosclerotice o are în mobilizarea de material ateromatos ce reprezintă sursa emboliilor cerebrale (147, 148, 149, 150, 151). Din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dacă riscul de deces prin terapie medicamentoasă este mare (> 20% mortalitate la cinci ani) trebuie luate în considerare alte alternative terapeutice (151): chirurgia coronariană pe cord bătând, chirurgia coronariană miniinvazivă, revascularizările hibride, revascularizarea exclusiv percutană. Diabetul zaharat este un factor predictiv pentru tipul I de deficit neurologic ceea ce se explică prin faptul că această categorie de pacienți au de obicei o limitare a fluxului sanguin cerebral secundară unei ateroscleroze difuze și o alterare a mecanismului de autoreglare vasomotorie (146). Asocierea folosirii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziunilor carotidiene. Același lucru este valabil și pentru bolnavii cu atac ischemic tranzitor în antecedente. Mai mult decât atât, bolnavii cu simptomatologie caracteristică insuficienței circulatorii vertebrobazilare este bine să fie investigați folosind rezonanța megnetică nucleară cu substanță de contrast. Factori predictivi pentru tipul II de deficit neurologic includ alcoolismul cronic, fibrilația atrială, hipertensiunea arterială, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de sângerările gastrointestinale care necesită transfuzii. Incidența sângerărilor gastrointestinale după chirurgia cardiacă variază între 0,35%-3% (215). Cele mai frecvente cauze sunt gastrita și ulcerul peptic, alte surse de sângerare fiind esofagitele, ischemia intestinală, diverticulitele și malformațiile arteriovenoase. Factorii predictivi cei mai importanți sunt reprezentați de vârstă și istoric de sângerare digestivă (216). Pentru profilaxie se recomandă folosirea blocanților H2 și ai pompei protonice. Manifestările clinice sunt reprezentate de hematemeză și/sau melenă. Deoarece, cel mai frecvent, sediul sângerării este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a constitiut obiectul de studiu pentru numeroase cercetări în ultimii ani. Analiza a șapte mari baze de date cuprinzând peste 172.000 pacienți la care s-a practicat revascularizare chirurgicală a miocardului (241) a identificat o serie de șapte variabile predictive în ceea ce privește mortalitatea postoperatorie: operația în condiții de urgență, vârsta, sexul, by-pass aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortocoronarian în antecedente, fracția de ejecție a ventriculului stâng, leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziunea de left main, numărul de sisteme coronariene cu leziuni semnificative. Operația în condiții de urgență, vârsta și by-pass-ul aortocoronarian în antecedente s-au dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică, iar beneficiul pe termen lung mai mare (218), în special la bolnavii cu leziuni tricoronariene și cu disfuncție de ventricul stâng. Prezența bolii vasculare periferice are valoare predictivă în ceea ce privește rezultatele pe termen scurt și lung ale revascularizării chirurgicale a miocardului (22). Mortalitatea intraspitalicească după by-pass-ul aortocoronarian la bolnavii cu boală vasculară periferică a fost de 7,7%, de 2,4 ori mai mare decât la pacienții fără această

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570

multă sau dimpotrivă prin prea puțină cunoaștere. Vom lua decizii corecte sau eronate în continuare. De aceea, studierea acestor fenomene impredictibile ale izomodernității nu poate reprezenta decât un demers de lungă durată și, în orice caz, lipsit de orice capacitate predictivă. Cu siguranță că mai ales în domeniul comunicării prin hiperrealitatea socială vom avea de a face cu nenumărate surprize. De asemenea, va fi de un profund interes cercetarea problematicii privind relația public-privat și potențiala "privatizare" a guvernământului izomodern. Aceste fenomene

by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407

perioada precoce post-TR, când HTA este și ea mai importantă [Luke et al., 1991; Curtis et al., 1997; Porter et al., 1990; Morales et al., 2001]. Tacrolimus are un efect prohipertensiv similar, dar mai slab. HTA este un puternic factor predictiv al supraviețuirii grefei renale, fapt demonstrat de un studiu pe aproape 30.000 de primitori de TR cadaveric [Opelz et al., 1998]. Riscul de rejet este de 3,4 ori mai mare la hipertensivi față de normotensivi. Studii mai mici, unicentrice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

interveni: "Intelectul nu înregistrează pasiv datele lumii sensibile; având activitate proprie, el prelucrează în sinteze noi datele simțurilor, cu ajutorul ideilor apriorice, constituind judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni în producerea lor. Prin obiectivarea cunoașterii la care se adaugă elementele de privind predicția Boethius realizează o perspectivă modernă asupra cunoașterii științifice, perspectivă

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că au fost emise"105. Definiția arată etapele ce alcătuiesc o astfel de predicție. * Prima etapă constă în transmiterea unor informații ce au un rol predictiv. Informațiile transmise trebuie să îndeplinească anumite condiții: să nu fie percepute de către subiecți drept informații false, ci dimpotrivă persoana care le preia trebuie să le considere realizabile; sursa acestor informații trebuie să fie de încredere; informațiile nu trebuie să fie

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
dintre motivele pentru care aceasta are valabilitate. Legea științifică, în perioada modernă, avea drept scop identificarea unei relații cauzale "reale" ce se manifestă întotdeauna. Prin existența acesteia putem scoate în evidență una dintre cele mai importante funcții ale științei: funcția predictivă. Predicția poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689

examenul CT, tumori potențial rezecabile [24-28]. Pe de altă parte, în 5-8% dintre cazurile considerate nerezecabile de examenul CT, laparoscopia și ecografia laparoscopică afirmă corect rezecabilitatea [26,29]. Utilizarea ecografiei laparoscopice crește exactitatea laparoscopiei în predicția rezecabilității cancerului pancreatic. Valoarea predictivă pozitivă pentru definirea rezecabilității tumorilor pancreatice este de 78- 100% [24,29,30-33]. Stadializarea laparoscopică oferă informații chirurgicale utile, care modifică strategia terapeutică stabilită pe baza imagisticii preoperatorii la 10-36% dintre pacienți [8, 30, 31, 32, 34-37]. În majoritatea acestor

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

agresivitatea acestora . Stabilirea protocolului terapeutic în fiecare caz în parte, precizarea tipurilor de agenți terapeutici utilizați, înlocuirea sau suplimentarea lor, se bazează pe o serie de determinări clinice și paraclinice, care duc la definirea factorilor de prognostic și a factorilor predictivi . Tehnicile noi, care realizează studiul biologiei cancerului mamar, au permis identificarea și evaluarea unor markeri moderni, care se adaugă celor clasici (volum tumoral, numărul ganglionilor axilari pozitivi, etc.) [40]. Punctul de plecare a tuturor tehnicilor de biologie moleculară este extragerea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
axilari (17 20), pentru a formula un diagnostic histopatologic corect. Este importantă și examinarea ganglionilor axilari pe nivele anatomice (cele 3 stații în raport cu mușchiul mic pectoral). Sunt practicieni care consideră că status-ul stației I este, în 95% din cazuri, predictiv pentru întreaga axilă [101]. Prezența histiocitozei sinusale, a hiperplaziei foliculare secundare și a hiperplaziei corticale difuze sunt considerate ca reacții de răspuns ale organismului la creșterea tumorală, reprezentând elemente de prognostic favorabil [361]. Rata de supraviețuire scade pe măsură ce invazia atinge

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
I (3,4,5), bine diferențiat; grad II (6,7), intermediar; grad III (8,9), insuficient diferențiat. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe dar nu în toate cazurile de carcinom ductal invaziv. Cele două criterii sunt factori predictivi de mare valoare în contextul clasificării stadiale, mai ales în cazurile fără invazie ganglionară. Rata supraviețuirilor scade proporțional cu creșterea gradului histologic [136,248,296]. Există o legătură strânsă între gradul histologic și receptorii hormonali în sensul că cu cât

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
CA 15-3 sunt frecvent asociate metastazelor osoase sau diseminărilor multiple. Există diferențe individuale remarcabile la diferite paciente. Utilitatea sa în diagnosticarea tumorii primare este redusă; poate fi utilizat pentru monitorizarea tratamentului și a evoluției clinice. Creșteri importante se pot dovedi predictive pentru recurențe sau reluări ale creșterii tumorale (după remisiuni complete) [307]. S-au evidențiat și alți markeri care, deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prognostic important deși, date mai recente, indică rolul de prim ordin al status ului ganglionilor axilari. Obiectivul studiului a fost de a identifica rolul volumului tumoral ca marker clinico-patologic și corelațiile ce se pot face între acesta și alți factori predictivi sau de prognostic. Material și metodă Lotul studiat a cuprins un număr de 500 paciente care au beneficiat de tratament chirurgical în Clinica a-IV-a Obstetrică-Ginecologie Iași, în perioada ianuarie 1992-decembrie 2001. Volumul tumoral a fost apreciat prin examen clinic, prin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a încadrat lotul studiat, au fost efectuate 45 de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]