1,978 matches
-
atmosferă lirică un punct de plecare biografic. Cu o maturitate compozițională remarcată de la început de comentatori, aceste scrieri poartă încă amprenta unor modele literare, cea mai vizibilă fiind, ca psihologie a personajelor, influența nuvelelor lui Ștefan Bănulescu. Textele sunt, cu predilecție, explorări în realitatea lumii țărănești. Adevărate exerciții „de scriere «pe viu»”, ele vădesc „un acut spirit de observație” (Mircea Iorgulescu), centrat pe elemente care sugerează transformarea ireversibilă a unei lumi supuse traumatismelor istoriei. Autorul surprinde cu aparentă detașare dramatica dispariție
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
-se singur pe sine și producând personaje ca Beca, Tavi, Vulpeș, Trăgulă ș.a. Insolitul de substanță se conjugă cu excentricitatea limbajului, nu lipsită, totuși, de un fior poematic. Romanul În pasaj are un program teoretic clar, dezvăluit chiar de autor: „Predilecția pentru oamenii vechi - cărturari, politicieni, fotbaliști păguboși, săriți, pierde-vară - având aer interbelic și părând a poseda un secret”. Tandemul de protagoniști ai cărții, Iulian Hampu și Romulus-Lăpădat Unip, are, fiecare în parte, o rețetă proprie de a pune în practică
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Valeriu Martinescu, Mira Simian, Haig Acterian, Emil Gulian ș.a.), M. mai publică texte memorialistice și cronici la volume de versuri semnate de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, Pericle Martinescu, Emil Cioran, Al. Paleologu, Sanda Stolojan ș.a. În ceea ce privește scriitorii străini, predilecția pentru lirica latino-americană este firească. M.P.-C.
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
elibereze femeile de diviziunea tradițională a muncii. Locuințele erau explicit destinate să fie „condensatori sociali”. „Omul nou” - bolșevicul specialist, inginer sau funcționar - a ajuns să reprezinte un nou cod de etică socială, numit adesea pe scurt kultura. În acord cu predilecția pentru tehnologie și știință, kultura pleda pentru punctualitate, curățenie, relații pragmatice precum cele de afaceri, modestie politicoasă și maniere corecte, dar nu ostentative. Acest mod de a Înțelege kultura și pasiunea partidului pentru Liga Timpului, care promova o conștientizare temporală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au fost considerate eșecuri și fie li s-a pus capăt prin decret, fie s-au sfârșit de la sine. Pentru Înțelegerea campaniei naționale de creare a satelor ujamaa care a Început În 1973, trei aspecte sunt deosebit de relevante. Primul este predilecția pentru elaborarea de proiecte-pilot. Ideea În sine era bună, fiindcă astfel responsabilii puteau afla ce anume ar funcționa și ce nu, Înainte de a se Înhăma la acțiuni mai ambițioase. Cu toate acestea, multe dintre proiecte s-au materializat În ferme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scriitori savant-„populari”, înrudindu-se de aproape cu moldoveanul Ion Creangă. Doar că I. este un Creangă trecut prin școala de proză optzecistă (mai ales în Călătoria mecanicului-șef de echipă Giorgioiu Constantin în tri țări sau în Scrisori), având predilecție pentru un anume tip de personaj, de psihologie și discurs: omul simplu, de la țară, în primul rând orgolios, atent să nu se facă de râs, deștept (intuitiv), poate chiar viclean sau prost (neinstruit), inocent, încercând să se adapteze și să
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa (1973). J. tălmăcește cu predilecție din literatura română contemporană, dar numele lui se întâlnește și printre traducătorii operei eminesciene (Költeményei, 1966, Válogatott művei, 1967). Traduceri: Mihail Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
a perioadei postbelice. Cărțile sale de până la 1960 prefigurează și apoi ilustrează aproape în litera lor tematica și stilistica noii retorici culturale, proletcultismul. Clișeele realist-socialiste se fixează de timpuriu în romane precum Cumpăna luminilor (1952) sau Izvorul roșu (I, 1955). Predilecția pentru personaje colective se înscrie în aria tematică impusă oficial, „reflectând” reconstrucția țării și conflictele ce decurgeau de aici. Poate fi însă constatată încă de pe acum apetența lui J. pentru construcția ceva mai complexă, ca și pentru situații și acțiuni
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
factori relevanți sunt explicitați de teorii de o fort) oarecum mai mare decât au dovedit a avea teoriile politicii internaționale. În niciunul dintre cazuri, ins), acele teorii non-politice nu s-au dovedit sufficient de puternice încât s) furnizeze explicații sau predilecții solide. Tentația pozitiv) c)tre reducție este slab), dar, cu toate acestea, în politică internațional) tendința de a reduce a fost proeminent). Aceast) pasiune poate fi mai am)nuntit explicat) prin ad)ugarea, la rațiunea teoretic) pe care tocmai am
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cauza p)cii dintre ele. Rousseau d), în schimb, o explicație ce ține de mediu: statele pot s) nu intre aproape deloc în conflict, dac) sunt doar de la distant) în relații reciproce. Interpretarea lui Hoffmann este totuși consecvent) cu propriile predilecții teoretice, ele determinându-l s)-i atribuie lui Rousseau concluzii privind politica internațional), care i-ar putea compromite ansamblul filosofiei sale politice. Eseul referitor la Rousseau, sclipitor în felul s)u, desi aflat în profund) contradicție cu filosofia acestuia, ilustreaz
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor, sămănătorismul și poporanismul au propovăduit rezistența prin paseism față cu agresivitatea unei burghezii străine de tradițiile și mentalitățile rurale ale românilor. Prestigiul acestor personalități și curente cultural-ideologice a făcut ca gândirea socială și politică românească să se orienteze cu predilecție spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării istorice în raport cu Occidentul. S-au pus astfel bazele unei importante direcții a cugetării social-politice românești, care a promovat ideea diferenței în defavoarea asemănării și etnocentrismul opus europenismului. Ideea de destin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după o rezistență disperată și tragică în munți, un nou ideal de împrumut, lăsându-se antrenată în marea utopie. Criticismul cioranian se înscrie într-o tradiție majoră a culturii românești. Predecesorii săi - Eminescu, Maiorescu sau Caragiale - au vizat contemporaneitatea cu predilecție, adică exact anii în care România intra cu entuziasm în etapa construcției instituționale a modernității. Viziunea lor critică va evolua în sens antiliberal, nu însă și reacționar, așa cum credea Eugen Lovinescu 18. De altfel, teoria lor asupra modernității va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La Podul Înalt, Pace, Moartea hotnogului ș.a.) și îndeosebi romanele cu această tematică, Din vremuri de mărire (1910), Fata vornicului Oană (1929; Premiul Societății Scriitorilor), evocă exclusiv Moldova sub Ștefan cel Mare, predilecție profund semnificativă pentru un scriitor român dintr-o provincie aflată sub jurisdicție străină. Se poate afirma că G. este unul dintre cei care au contribuit la formarea unei tradiții a romanului istoric românesc. Vădind o documentare bogată și exactă, romanele
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
de cum fusese pe vremea dictaturii. De această reconversie se leagă, În cele din urmă, și Întrebările pe care doresc să vi le adresez În finalul acestui text. Să mai așteptăm Însă puțin până atunci, pentru a radiografia și alte aspecte. Predilecția acordată esteticului ca formă de existență, biografică și culturală, reprezintă, cred eu, și explicația motivului pentru care optzeciștii nu au fost integrați În jocul Puterii după revoluția din decembrie 1989. Pe de o parte, aversiunea lor față de autoritatea politică - orice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
are pregătirea să stea Într-o asemenea poziție. Mai importantă mi se pare discuția pe care o deschide Ștefan asupra trăsăturilor de grup ale generației culturale ’80. Ștefan remarcă o serie de trăsături care mi se par pertinente. Una este predilecția acordată esteticului. Este normal pentru o generație culturală să acorde importanță preocupărilor estetice. Dar esteticul a funcționat pentru generația ’80 și ca o formă de retragere, În condițiile În care socialul și politicul le erau refuzate. Apoi aversiunea față de autoritate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale căror nume se întâlnesc în majoritatea gazetelor transilvănene de la începutul de secol XX: Horia Petra-Petrescu, Ecaterina Pitiș, Emil A. Chiffa, Sebastian Stanca, Octavian Lupeanu, Aurelia Pop. Mai colaborează Tudor Pamfile, Nicolae Vulovici, I.C. Popescu-Polyclet. Proza, gen literar cultivat cu predilecție de către Lucian Bolcaș, reunește nume ale unor scriitori consacrați ca Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Al. Ciura, alături de Ion Bârseanul, Sebastian Stanca sau talentatul Mihail Gașpar. Scrierile dramatice lipsesc, cu excepția piesei Dido. Regina Cartaginei, cu un subiect istoric prelucrat de Lucian
FAMILIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286944_a_288273]
-
o cercetare atentă faptul denotă doar un fel de conformism superficial. Criticul de la „Universul literar”, om cu o bogată cultură clasică și modernă, e interesat de fenomenul spiritual, de cel religios mai cu seamă, și în consecință se ocupă cu predilecție de operele literare ce conțin o atare problematică. Aderând intim la ortodoxie, el nu este totuși un dogmatic. În lucrarea Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, este evidențiată, pe baza unei întinse bibliografii, mitologia personală a poetului și filosofului
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
în sectorul criticii literare. Primul critic al revistei este, fără îndoială, însuși Iosif Vulcan. El imprimă, de altfel, contribuțiilor critice (note bibliografice și recenzii, articole polemice și cronici literare) un stil, deosebit de cel al periodicelor din România, cu o anume predilecție pentru retorism, cu o eleganță a argumentării, dar și cu izbucniri polemice. În această manieră vor scrie și Aron Densușianu, ale cărui violențe aveau să-i aducă multe inimiciții, și M. Strajanu, iar mai târziu, I.V. Barcianu, Iosif Blaga și
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și cum evoluează relațiile dintre furnizorii de informații și beneficiarii acestora. Cartea încearcă să contrapună tendințele și orientările care au prevalat în istoria serviciilor americane de informații și să extragă și o serie de lecții sau învățăminte din acestea. Astfel, predilecția pentru sursele tehnice și extinderea exponențială a domeniului, de la mijloacele clasice de interceptare la zona-satelit sau cercetarea radioelectronică, au condus la un moment dat la diminuarea ponderii surselor umane, cu anumite consecințe negative în planul culegerii și valorificării informațiilor. Totuși
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Titu Maiorescu, criticul), Mihail Isbășescu (Schiller estetician, Hans Carossa), Pericle Martinescu (James Joyce, Portretele lui Eminescu). Cronica literară este susținută de Mihail Chirnoagă, căruia îi va lua locul începând cu numărul 1-3/1940 Vintilă Horia, de Ion Șiugariu, preocupat cu predilecție de poezia tânără - Emil Giurgiuca, Virgil Carianopol, Vintilă Horia, Constantin Salcia, Grigore Popa, N. Crevedia, George Drumur, Vlaicu Bârna, Constantin Virgil Gheorghiu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu - și de Miron Suru. Cronica ideilor îi are drept semnatari pe Pericle Martinescu și
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
biblice, din maxime ale Părinților din pustie și mai ales din multe anecdote și episoade preluate din tradiția monastică și din experiența personală a lui Dorotei, completate cu foarte multe imagini și comparații. Spontaneitatea și prospețimea nu pun în umbră predilecția pentru enumerarea și clasificarea entităților despre care se discută, indiferent că e vorba de diferitele tipuri de păcate, de minciuni, de smerenie și orgoliu, de rațiuni pentru părăsirea chiliei și așa mai departe. Prelegerile lui Dorotei nu au caracter sistematic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe formele înșelătoare ale unei realități născute artificios în afara determinărilor istorice ale culturii. Chiar dacă generalizările nu sunt decât premise care au rostul să incite la meditație, G. pledează convingător pentru continuitatea ascendentă a dramei pe direcțiile curentului irlandez și continental. Predilecția pentru dramaturgie este evidentă și în Orientări în literatura străină (1958), deși aici sfera de interes depășește substanțial problemele teatrului, care continuă să ocupe totuși primul loc. Expunerea densă, cu incursiuni istorico-literare, probează, pe baza argumentelor biografice și artistice, încadrarea
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
versuri”, după cum precizează subtitlul, având ca model epicul versificat extins, specific poeziei militante a epocii. Înfățișând în tablouri ample viața satului tulburată de procesul colectivizării, scrierea, marcată de imperativele ideologice ale perioadei, anticipează câteva dintre constantele unui portret al autorului: predilecția pentru epos, evocarea și elogierea civilizației sătești, un limbaj poetic aspru, reconstituind stadiile arhaice ale acestei civilizații, evidențiindu-i capacitatea de a construi și reconstrui în imaginar realități originare. Căile pământului (1960) evocă spațiul Bărăganului, copilăria petrecută la țară, strămoșii
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
țară, 1967, Semne pe scut, 1972) și cu o selecție din poeziile scrise anterior (Poezii, 1968). Alături de „peisaje” lirice și de stihuri dedicate țării, caracterizate printr-o dragoste vibrantă față de plaiurile românești, se strecoară accente nostalgice, în acord cu o predilecție bine marcată atât tematic, cât și stilistic, spre confesiune. În Cântece de țară, rătăcit printre clădirile orașului, poetul are revelația disoluției în citadin a atmosferei satului de acasă: „Orașu-i îmbracă culoarea diurn,/ Din ziduri respiră stejari,/ Ploile fug pe străzi
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Totuși, o anume vioiciune a dialogului, savoarea limbajului, precum și unele tente umoristice reușite (vizibile în drama Din bezna satelor sau în comedia Taina culiselor) atestă că autorul nu era lipsit de înzestrare. Lirica lui H., îndeosebi cea erotică, cultivată cu predilecție, aparține unui pesimist romantic în descendență eminesciană. Suferințele iubirii, iluziile spulberate sunt reluate obsesiv în acorduri destul de convenționale. Câteva inflexiuni ies totuși din tipar, făcându-se simțite atunci când poetul își împrospătează sursele de inspirație. Poeme ca Vânătoarea, Entuziasm, Răzvrătire se
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]