1,393 matches
-
ales, al tehnologiilor. Nu în zadar, se vorbește frecvent despre economia cunoașterii, despre industrializarea învățământului, despre piața de formareă Sub impulsul conjugat al noilor tehnologii informaționale, dar și al liberalizării capitalului, domeniul educației și al formării intră sub zodia unor prefaceri fundamentale de ordin structural și procesual. Această tendință „externă” poate reverbera, într-un mod specific, și la nivelul dispozitivelor „tehnice” interne, al strategiilor didactice care se vor replia corespunzător. Pedagogicul pare din ce în ce mai ocultat, instrumentalul ocupând întâietatea. Până nu demult, sistemul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mod virtual, poate deveni un bun pentru fiecare. Oricare ar fi textul (mesajul) transmis, el va stârni reverberații, peritexte în chip de comentarii, glosă, critici, contestări etc. Va fi, cu alte cuvinte, multiplicat prin alte minți și voci, prin infinite prefaceri în timp și spațiu, prin punerea în contact a miilor de oameni, prin nebănuite schimburi intersubiective. Cyberspațiul ființează asemenea unui hiperdocument în transformare constantă, care materializează contextul comun al comunicării, pretext și fundament al viitoarelor continuări. Hipertextul vine cu o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
din aproape în aproape, și inedite stiluri de raționare și de cunoaștere, induse de noile constructe ce generează cunoaștere (forță) de la sine putere. Cyberspațiul nu este o entitate închisă, stabilă, ci o realitate emergentă, deschisă semantic și structural, în permanentă prefacere și maleabilitate. Este un flux ce adaugă sau face să dispară alte elemente. Un torent informațional în care fiecare „toarnă” câte ceva, după propriile puteri și bunul plac, un orizont de manifestare a individualităților, a subteranelor umane, uneori a obsesiilor sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vor impune o virtualizareă chiar a factorilor de decizie din cadrul ministerului nostru de resort. Ne oprim aici cu sugestiile, pentru că nu știm exact ce ne va aduce ziua de mâine în materie de tehnologii digitale de învățare. Intuim doar că prefacerile vor fi atât de mari, încât ceea ce am prezentat în această carte va deveni imperios amendabil în câțiva ani. Și, de aceea, în mod normal, trebuie să revenim! Bibliografie *** AEL. Platformă universală de E-learning, 2006, SIVECO România SA, HYPERLINK "http
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
precizate (dovadă că scriitorii erau deja în posesia unor idei cât se poate de limpezi în privința delimitării „genurilor” și a „speciilor”), lesne de încadrat într-un sistem. Toate acestea constituie indicii ale unui proces de înnoire, o înnoire realizată prin prefacerea resurselor unei medievalități ce nu mai convenea. Pe aceste temeiuri, veacul următor va dura propria sa activitate. Inițiativele românești din secolul al XV-lea, presărate în cadrul acelui curent unidirecțional al achiziției literare, depășesc cu mult media unor producții obișnuite. Lirica
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
de la cuvânt la faptă. Pentru Faust, calea de la potențialitate la act presupune o suită de etape, de treceri succesive. Cuvântul se transformă În idee. Ideea este cea care, transformându-se, generează puterea. Forța interioară se afirmă treptat. Ea este o prefacere a materiei. Iar materia persoanei este corpul, așa cum la Virgiliu spiritul universal, pancosmic, mișcă lumea, care este materia sa. O trecere de la cosmic la uman. Cele două exemple analizate mai sus sunt completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
toată narația se rezumă la repetarea unui text pe care nu numai povestitorul (Popescu), ci și ascultătorul său (ceasornicarul Schwartz) îl știu deja pe de rost. Opera lui B. este construită pe principiul reiterării, al repetiției, al circulației și al prefacerii, alcătuind un spațiu unitar textual și omogen stilistic și tematic. Un univers al istorisirii, născătoare deopotrivă de Lume și de Carte. Monocord și egal cu sine însuși, scriitorul nu mizează pe surpriză sau pe diferență, ci, dimpotrivă, își scoate efectele
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
avea două fețe, dacă nu mai multe.” În condițiile date, în lumea imaginară de la Metopolis, ca și în literatura lui B., se intră într-o circularitate teoretic infinită a repetițiilor, a reluării, a translației. Ia naștere un spațiu continuu unde prefacerea este justificată de existența unui mit al originilor și nutrită de o memorie generică difuză. Toate personajele mai importante din roman stau sub semnul acestui sindrom, îndeosebi trioul de raisonneuri alcătuit din generalul Marosin, Topometrist și autorul fictiv poreclit Milionarul
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
pregnante, pentru a-i defini programul estetic. Printre ele, „haosul de artificii”, „falsificarea exactă”, „ecoul târziu”, „lovitura bizantină” ș.c.l. De altfel, Cartea nu se datorează exclusiv autorului ei fictiv. Ea trece prin Pavilionul generalului, suportând cu acest prilej prefaceri importante. Din simbioza între un interpret sui-generis ca Marosin și un autor ca Milionarul s-ar naște probabil creatorul desăvârșit, în stare să pună în practică rețeta ideală spre care năzuiește prozatorul. Cartea de la Metopolis este deci, într-o latură
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Pătruns de gândul că ordinea socială este rânduită de Dumnezeu, că monarhia este de drept divin, el îl prezintă pe Mavrocordat într-o lumină aparte, ca pe un om plin de smerenie, și se ocupă pe larg de reformele și prefacerile pe care domnitorul le încearcă. Mavrocordat apare, astfel, ca un binefăcător al țării și cronicarul, atunci când are de judecat conflictul dintre marea boierime și domn, se așază, firesc, de partea cârmuitorului. Atât de adânc îi sunt înrădăcinate convingerile religioase, încât
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
legarea căiei ferate Cernavodă-Constanța cu rețeaua căilor ferate din România, lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
linia în stăpânirea noastră și se va muta gara, sunt încredințat că numai pământul pe care se află compania, numai acel pământ ar prețui mai mult de un milion; numai că acele case care sunt construite în piatră, cu puțină prefacere, ar îndestula trebuințele ce se simt, precum la cazarme, spitaluri și altele"1854. Legea privind răscumpărarea de către statul român a căii ferate Constanța-Cernavodă și a lucrărilor din portul Constanța prevedea plata a 16 800 000 lei aur, această sumă incluzând
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și suferința că n-o pot reîncepe identic această viață. Iar dacă voi reveni, voi jelui de cel mai mic lucru pe care îl voi găsi schimbat. Într-un timp, noaptea, marea era superbă. Am asistat cu adorație la toate prefacerile lunii, care lumina toată apa, și fiecare părticică de val scânteia. Era o feerie, și nu sunt cuvinte pentru a o descrie, nici culori pentru a o picta. Ce contează toate farmecile oferite de o creație omenească, o carte genială
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
despre un raport mai liber cu logica noncontradicției? Altfel spus, se poate înainta doar până în zona celor posibile și probabile? Firește că nu, lucru sesizat de multă vreme. O situație aparte o vor recunoaște cei atenți la tot felul de prefaceri în substanța lucrurilor. Văd atunci cum acestea diferă radical în ele însele, faptul că există într-un fel și în altul, sunt și nu sunt. Când le are în vedere, Aristotel invocă numele celor care i-au dat mult de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
despre un raport mai liber cu logica noncontradicției? Altfel spus, se poate înainta doar până în zona celor posibile și probabile? Firește că nu, lucru sesizat de multă vreme. O situație aparte o vor recunoaște cei atenți la tot felul de prefaceri în substanța lucrurilor. Văd atunci cum acestea diferă radical în ele însele, faptul că există întrun fel și în altul, sunt și nu sunt. Când le are în vedere, Aristotel invocă numele celor care iau dat mult de gândit, precum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Portugalia n-ar avea nimic de câștigat printr-o restaurare rapidă, prin care fostul suveran să ia pur și simplu locul Republicii și să înceapă din nou jocul vechilor partide politice și al "rotativei". Înainte de restaurare, e nevoie de o prefacere totală a conștiinței politice a țării. Mai importantă decât propaganda pentru monarhie este, bunăoară, demonstrarea efectelor nefaste pe care le-au avut reformele pombaliene, sau critica istoriei lui Oliveira Martins; revizuirea mitului masonic și republican al lui Gomes Freire, al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
e doar un incident. Pe mine mă interesează să știu numai cât va costa tezaurul și cât va costa țara această revoluție..." Asemenea incidente se vor mai repeta, și încă mult mai grave. Anevoie s-ar fi putut realiza o prefacere atât de profundă ca aceea pe care o visase mișcarea de la 28 mai și pe care Salazar se angajase s-o ducă la bun sfârșit, fără ca lumea veche să nu încerce orice îi sta cu putință ca să supraviețuiască. Erau zvârcoliri
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
târziu, Revoluția continua mereu, din clipa în care generalul Gomes da Costa luase armele la Braga, răzvrătindu-se împotriva demagogiei și a vechiului regim. Nimeni altul ca Salazar nu e mai sensibil la această revoluție în marș, la această necontenită prefacere morală a țării, la care colaborează nu numai prin geniul său financiar și exemplul lui de muncitor prodigios, dar mai ales printr-o curajoasă inițiativă teoretică și politică. Cu fiecare decret de lege, cu fiecare nouă cuvântare - și vorbește atât
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de perspectivă în sensul conduitei democratice. Sub titlul Note și impresii, adună în volum articole, cronici și note consacrate unor scriitori români (Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, Dobrogeanu-Gherea, Brătescu-Voinești, Topîrceanu, Hortensia Papadat-Bengescu ș. a.) și străini (Tolstoi, Gorki). 1921 Opiniile criticului privind prefacerile sociale curente sunt reunite din revista "Însemnări literare" în volumașul După război, cu subtitlul Cultură și literatură (editura "Vieții romînești"). Alte studii și cronici apar tot în editura "Vieții romînești" în volumul Scriitori români și străini. Dintre romîni: Eminescu, Caragiale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
acesta care nu stă în vârful cuvintelor numai în copitele cailor praf... metamorfoză... în strigătul meu Doamne m-ai crescut ca pe un melc iartă-mi brațele curbate și reci ca lemnul acesta din care mă cioplesc singură îmi privesc prefacerile în lăstari înalți răsar și Tu îmi faci arcul spre apus îmi faci săgețile suntem gata să tragem odată Tu o dată eu și totuși în aer nimic ... am început să semăn... cu o piesă de schimb nemișcată printre sunete metalice
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
hotărâsem, indiferent de consecințe, de blesteme și supărări, să-i pun pe toți la treabă. Am început cu mine, să-mi adun gândurile, să-mi fixez prioritățile. Secolul XX chilian, declanșat în atmosfera unor puternice demonstrații ale minerilor, continua seria prefacerilor și avansului țării din deceniile anterioare. În 1970, coaliția de stânga "Unidad Popular", condusă de Salvador Allende, obține victoria în alegeri, instalându-se primul guvern socialist din istoria țării! La alegerile din 1970, Allende a obținut 36,9% din voturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lui Alecsandri este bine stabilit. Observația a fost făcută de mult de marii critici și istorici literari: Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu. Între Alecsandri și Caragiale s-au găsit asemănări în ce privește observația tendențioasă a moravurilor timpului (ambii au trăit în epoci de prefaceri sociale). Referinduse la înrudirile dintre cei doi dramaturgi, Ștefan Cazimir notează că „tematic, filiația se poate sprijini pe două repere esențiale: asimilarea culturii apusene și moravurile politice”.<footnote Ibidem, p. 70. footnote> Ibrăileanu identifică în Coana Chirița din Chirița în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
le poartă. O strânsă relație există între principiul structurant al personajului și onomastică. Garabet Ibrăileanu a considerat că numele proprii din opera lui Caragiale ne dau impresia că fac parte din personajele pe care le denumesc și surprind fenomenul de prefacere a societății românești din vremea dramaturgului. Onomastica din opera comică a lui Caragiale își are izvoare îndepărtate. În literatura română se întâlnește, spre exemplu, în opera comică a lui Alecsandri. Spre deosebire de acesta, care în denumirea personajelor procedează „copilăros”, Caragiale procedează
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
De când am fost ca să fiu Din vecie, nu știu... Eram când n-am fost...Unde-am fost, Nu mai știu pe de rost... Totuși, nu sunt numai de-acum, de-un pătrar, Ci, de mult sunt hoinar... Prin prefaceri fără sfârșit, de-nceput, Cum am vrut, cum n-am vrut... Va mai fi o zi sau o seară, Un răstimp, dintr-un timp ce nu-l am, Ca un stins epitalam... O apă, ori pământ dăruit să-ncolțească, O
AM FOST... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83741_a_85066]
-
cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs în primele decenii ale secolului al XIX-lea în Europa, angajată tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste, se regăsesc - în forme specifice - și în Principatele Dunărene, în care tânăra națiune română, valorificând contextul internațional favorabil
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]