2,251 matches
-
juridice naționale a Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a sintagmei "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, decizie care a fundamentat și prefigurat deciziile ulterioare ale instanței de contencios constituțional nr. 670 din 19 octombrie 2021 și nr. 43 din 20 ianuarie 2021 și care, concomitent, a invalidat deciziile nr. 71 din 16 octombrie 2017 și nr. 29 din 14 mai 2018 ale
DECIZIE nr. 5 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281105]
-
autoritatea emitentă, efecte pe care reclamantul și intervenientul au dorit să le înlăture prin promovarea cererii de suspendare. În acest context, pentru a stabili dacă reclamantul și intervenientul justifică, în continuare, un interes în susținerea cererii de suspendare, ar trebui prefigurat folosul efectiv pe care l-ar obține. Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii și sub aspectul obligării Guvernului României la plata către intervenient a sumei de 10 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
interes al reclamantului/intervenientului (ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, dar și ca urmare a cercetării în fond a cauzei). Totodată, a învederat că, pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii acțiunii. Or, dat fiind faptul că hotărârea de Guvern contestată nu mai este în vigoare, aceasta producându-și efectele timp de 30 de zile de la data emiterii, reclamantul
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
legătură directă cu fundamentul statului de drept, respectiv exercitarea competențelor și atribuțiilor în temeiul, în limitele și potrivit legii. Exigențele principiului statului de drept, consacrat prin art. 1 alin. (3) teza întâi din Constituție, privesc „scopurile majore ale activității statale, prefigurate în ceea ce îndeobște este numit ca fiind domnia legii, sintagmă ce implică subordonarea statului față de drept, asigurarea acelor mijloace care să permită dreptului să cenzureze opțiunile politice și, în acest cadru, să pondereze eventualele tendințe abuzive, discreționare, ale
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
hotărâre pronunțată în condițiile art. 477 din Codul de procedură penală. Astfel, instanța de trimitere, fără a semnala dificultăți de interpretare a dispozițiilor supuse dezlegării, urmărește de la Înalta Curte de Casație și Justiție o confirmare a soluției ce se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, și nu o dezlegare a unei probleme de drept ce impune apelarea la mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. Or, procedura pronunțării unei asemenea hotărâri este
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret a speței prin confirmarea sau infirmarea soluției ce se prefigurează în cauză. Se constată, așadar, că problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept, deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru
DECIZIA nr. 51 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261234]
-
lui Paul Stratilat, Sorin, a fost primul interpret al lui Ionel Popescu în ecranizarea inegalabilă a schiței Vizită... de I.L.Caragiale, în regia lui Jean Georgescu prin anul... 1952, cred. V-amintiți?! Cu vremea am învățat că prin teatru se prefigurează un mymesis care duce la înțelegerea mai profundă a vieții, precum și la acea purificare a trăirilor omenești prin artă, iar, în alt sens, că el reprezintă de mereu un important și stimulativ divertisment... -Papa, dar chiar mă faci să-mi
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
autentice, aneantizată de mediocrii tranziției, poetesa se specializează în.... „Proiectarea îmbrăcămintei“? Cu doctorat în arte plastice și decorative, să te tot îmbolnăvești de frumusețe! Dar destul cu divagația în jurul risipirii, un concept destul de greu și complex, atunci când te încumeți să prefigurezi un bilanț al propriilor trăiri avute, „La margine de existență“. Titlul ultimului volum de poeme al Cristianei Maria Purdescu, „Neliniști eterne“ (Ed. Amanda Edit, București, 2016, cu o prefață de Octavian Mihalcea, „Amprentele interiorizării“, chintesențializând - cu ar spune însuși criticul
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
coborât și a plecat să le închidă. Ea a ținut ochii închiși în tot acest timp. I-a deschis când a simțit că el s-a dat jos. A încercat să se orienteze. Nu a văzut nimic. În fața mașinii se prefigura un drum îngust care se pierdea urcând în întuneric. Brusc, într-o fracțiune de secundă, și-a amintit o secvență din tot ce-i povestise prietenul ei, avocatul Octavian Neagu, pe vremea când s-a angajat să-l apere pe
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
Iosif Iuliu Olariu (primul bănățean doctor în teologie), Timotei Popovici, Ioan Sabău. Carte de tip memento, de tip moștenire culturală, carte a unor identități (care, la rândul ei, are o identitate clar conturată), carte cu rol „luminător” (în genul celui prefigurat de epoca Luminilor), carte cu oameni și despre oameni, carte cu specific românesc, carte utilă pentru clerici, dar și deopotrivă pentru mireni, aceasta este ilustrarea datoriei morale a autorului față de înaintași și totodată un act de legitimare, un atestat de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
un Naționalism curat Și dragoste de Neam și Țară ! dar unii-l văd un revoltat... Poemul său e țâșnitor, năpraznic spre sufletul bun El e mereu ne-cenzurat, spre cetățeanul ce-i Român ! Iar burghezia-roșie, ce-a fost de Marx prefigurată Pe trupu-n sânge-al României, rămâne iată, instalată... Că fură ce se mai poate, Românii știu că e real Și cer la DOMNUL condamnarea "Jafului Național..." Pe criterii de hoție și cât au luat, el îi împarte : "Grofi", "Baroni" și
LACRIMI PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379438_a_380767]
-
începe cu imaginea monumentală a lui Iorga vorbindu-le românilor despre importanța muncii în societatea românească, numind-o „cel mai puternic dezinfectant al tuturor neajunsurilor morale” și se termină cu poezia lui Nicolae Iorga „Brad bătrân” în care autorul își prefigurează propria moarte: „ A fost tăiat un brad bătrân,/Fiindcă făcea prea multă umbră./ Și-atuncea din pădurea sumbră/ S-a auzit un glas păgân.// O, voi, ce-n soare cald trăiți/ Și-ați răpus strămoșul vostru/Să nu vă strice
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
sensului divin al existenței omului, Prietenia este o stare de împlinire a vieții, după ceea ce sufletul însetează permanent și totodată de înălțare spirituală a creației mistice. Prietenia vine ca un prisos al bucuriei, al vieții morale trăite în care se prefigurează apoi ca un prinos al fericirii. Prietenia vine ca o plinătate a bucuriei, ce țâșnește ca o flacără binefăcătoare a spiritului, ca un Rug aprins al încântării persoanei în toată splendoarea ei de a se desăvârși moral. Mântuitorul nostru Iisus
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
conștiință, pentru cei care urmează să se nască în această țară miraculoasă, numită Limba Română.” (Nechita Stănescu, Respirări. Ed. Sport-Turism, București-1982, p. 10-12) -Romantismul place oamenilor în general. Romantismul ține de o heraldică aristocrată asociată cu noblețea naturii unde va prefigura armonia dintre real și vis (frumusețea realului), care încinse la flacăra geniului întrupează personalitatea într-un prototip. -De ce este Eminescu romantic? Vitalitatea poetului, înțelepciunea gândirii, bărbăția ostășească întru adevăr, frumusețea sa fizico-spirituală nimbată cu nebunia mistică a profetului, deci
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
fiindcă prin ... IX. INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (X), de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Fără vorbe, pereții n-ar mai avea urechi, dar ar face... ochi. Numai în pereche, omul își poate prefigura zborul. Timpul e meșterul care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu. Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
povara bătrâneții. Memoria omului e distribuită în două cămări. Una e mai spațioasă, ca să încapă în ea și... regretele. Citește mai mult Fără vorbe, pereții n-ar mai avea urechi, dar ar face... ochi.Numai în pereche, omul își poate prefigura zborul.Timpul e meșterul care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu.Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
să strigi. În legea ta, nu musai să imiți lozincile celorlalți. Românul are imaginație, e creativ. E păcat să nu fim noi înșine în individualitatea fiecăruia, în înțelesul sinelui, căci doar n-om fi toți un aluat. Dumnezeu ne-a prefigurat diferiți, cu puterea fiecăruia în a-și folosi talantul .” Așadar, vrând-nevrând, am să strig și eu ce am de strigat, dragii mei. Dar fiindcă mijlocul prin care am ales eu să strig nu cere voce ridicată, nici ... Citește mai mult
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
să strigi. În legea ta, nu musai să imiți lozincile celorlalți. Românul are imaginație, e creativ. E păcat să nu fim noi înșine în individualitatea fiecăruia, în înțelesul sinelui, căci doar n-om fi toți un aluat. Dumnezeu ne-a prefigurat diferiți, cu puterea fiecăruia în a-și folosi talantul .” Așadar, vrând-nevrând, am să strig și eu ce am de strigat, dragii mei. Dar fiindcă mijlocul prin care am ales eu să strig nu cere voce ridicată, nici ... XI. CATRENE EPIGRAMISTICE
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
motiv pentru care afirma: „Spun, fără teama de a greși, ca niciodată nu am invatat așa de multe, din altă parte, cum am învățat de la copii. Toți copiii sunt îngeri trimiși de Dumnezeu pe pământ.ˮ Ultimul text din volum, prefigurează de pe acum (Anastasia a avut o premoniție legat de această!) viitoarea carte de proza a Titinei Nica Țene, dedicată celui mai proaspăt „înger trimis de Dumnezeu pe pământˮ, în familie, micuțul Ștefan Mihai. Clipe pe puntea vieții, antologia de autor
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
îndumnezeire. Cuvintele alese nasc operele sublime ale mărețului gânditor-artist, ca un răspuns al efortului de creație al unui Neam binecuvântat, exprimând esențialul în căutările, năzuințele și trăirile lui întru Dumnezeu și Creația Sa, întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându-se astfel idealul ortodox cultural creștin. Fiecare cuvânt de har este o mlădiță a Pomului vieții Neamului, în care rodește divin Limba noastră cea sfântă. Limba este teascul cugetului în care se frământă petalele gândului înmiresmat din care se prelinge
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada lor, construcții absolvite de norme structurale, despre care se spune că au totuși viziunea lor axiologică. Irina Mihalcea și-a ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care prefigurează necuprinsul prospecțiunii ființei umane, imensitatea lumii, a universului absorbit de om, receptorul lucid al cosmosului, dar, invariabil, un absorbant subiectiv, deci original. Dacă eul biologic privește lumea în paradigme gata construite, dându-i înțelesuri standardizate, lumea eului poetic e personalizată
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Poemele dânsei sunt fie trăiri accesibile chiar la prima lectură (“Plâng copacii”, “Aliterația timpului”, “Culegătoare de stele”, “Adâncul mării”,” Tu... Eu”, “Refugiu în lumina unui zamber”), fie structuri complexe, eminamente încărcate de coduri și imagini ale căror asamblări în întregul prefigurat de poem lasă cititorului impresia că are, la rându-i, de întregit un puzzle (“Să deschidem Cartea 7”, “Sincope temporale”, “Exodul cuvintelor”, “Cine ești Tu, cine este Ea?”, “Ekphrasis, miniatură în mantia unui înger”). După unii opinenți în materie, poezia
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
fericiri, singurătăți care ”ard, bântuie, tulbură, strigă, țâșnesc”. Că poetă e dominată de un “acum” și un “aici”, timpul și spațiul permanentei sale ființări. Spațiul nu e doar cel concret, ci și cel mistic, în care, până la transcendere, omul îl prefigurează de jos, îl sondează cu propriile întrebări și ipotetice răspunsuri. Iar cele două repere fundamentale ale existenței (spațiul și timpul) sunt în poemele Irinei într-o relație biunivocă: “Din coroana soarelui orbitor/ suntem boabe aurii risipite la vale,/ ne răsfiram
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
o viziune a lui M. Sadoveanu, marele poet în proză, în care, ca un responsabil lucid față de soarta Universului, întrezărea “vânturile sfârșitului”, vremea când “va cădea uriașă noastră uzina” (“Cântecul ciocârliei”). Probabil că se va întâmpla asta cândva, așa cum a prefigurat și Irina Lucia Mihalca - și ea, cu privilegiul gândului neadormit - în poemul “O imensă sferă carbonizată într-o prăpastie”: “Se stinse treptat, mistuit,/ tăcut, spre veșnicie, într-o sinistră noapte./ O imensă sfera carbonizată într-o prăpastie!// Toți plecaseră./ Doar
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
o visătoare solitară, nu e singură în luntre, căci își asumă comuniunea, e mereu însoțită, gramatical, de persoana a II-a singular sau plural, ori se însumează persoanei I plural. Când e însoțită de persoană a II-a masculin, ea prefigurează perechea primordială, cea de după izgonirea din Paradis, după săvârșirea păcatului care a consacrat suferința și moartea, când s-a născut puterea omului de a privi în sine și în afara lui: “Tu...Eu,/ poem nocturn plutind într-un vis,/ fără a
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]