2,445 matches
-
1.020 x 10^-5 kgf/cmp 1.3 CONDUCTIVITATE Conductivitatea în siemens pe metru (S/m) sau (mho/cm) 10 æmho/cm = 1 mS/m, sau 1 mho/cm = 100 S/m 1S/m = 10^-2 mho/cm 2. PREFIXE UTILIZATE ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DE MĂSURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Factor de multiplicare prefix Simbol ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 000 000 000 000 000 000 = 10^18 exa E 1 000 000 000 000 000 = 10^15 peta P 1 000 000 000 000 = 10^12 tera
ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144827_a_146156]
-
Conductivitatea în siemens pe metru (S/m) sau (mho/cm) 10 æmho/cm = 1 mS/m, sau 1 mho/cm = 100 S/m 1S/m = 10^-2 mho/cm 2. PREFIXE UTILIZATE ÎN SISTEMUL INTERNAȚIONAL DE MĂSURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Factor de multiplicare prefix Simbol ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 000 000 000 000 000 000 = 10^18 exa E 1 000 000 000 000 000 = 10^15 peta P 1 000 000 000 000 = 10^12 tera Ț 1 000 000 000 = 10^9 giga G 1
ORDIN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru tranSportul în siguranţa al materialelor radioactive*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144827_a_146156]
-
completă a agentului economic solicitant (județul, localitatea, strada, numărul și, după caz, blocul, scara, apartamentul, sectorul), care reprezintă sediul social, adresa la care agentul economic este înregistrat la registrul comerțului. ... e) Telefon - se va înscrie numărul de telefon complet, inclusiv prefixul pentru agenții economici din provincie. ... f) Telex - se vor menționa numărul și indicativul telexului agentului economic solicitant. ... g) Fax - se va înscrie numărul de fax complet, inclusiv prefixul pentru agenții economici din provincie. ... h) Bancă -se va înscrie denumirea băncii
NORME din 18 decembrie 2002 privind regimul licenţelor de export şi import pentru mărfurile şi operaţiunile supuse licentierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147033_a_148362]
-
registrul comerțului. ... e) Telefon - se va înscrie numărul de telefon complet, inclusiv prefixul pentru agenții economici din provincie. ... f) Telex - se vor menționa numărul și indicativul telexului agentului economic solicitant. ... g) Fax - se va înscrie numărul de fax complet, inclusiv prefixul pentru agenții economici din provincie. ... h) Bancă -se va înscrie denumirea băncii, menționându-se sucursală sau filiala prin care va fi efectuată încasarea plății. ... În cazul în care contul în lei este deschis la o bancă, iar cel în valută
NORME din 18 decembrie 2002 privind regimul licenţelor de export şi import pentru mărfurile şi operaţiunile supuse licentierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147033_a_148362]
-
cele mai recente tendințe tehnologice și de piață; ... b) posibilitatea selecției transportatorului; ... c) implementarea numerelor de urgență și a numerelor scurte, armonizate la nivel european; ... d) rutarea corespunzătoare a traficului pentru numerotația comună europeană. ... Articolul 3 Elementele PNN sunt: a) prefixul internațional; ... b) prefixul național; ... c) indicativele individuale de forma 10xyz pentru selectarea transportatorilor; ... d) numerele naționale scurte de forma 11x; ... e) numerele locale; ... f) numerele naționale de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 4 Prefixul internațional 00 este primul grup de cifre format
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
tendințe tehnologice și de piață; ... b) posibilitatea selecției transportatorului; ... c) implementarea numerelor de urgență și a numerelor scurte, armonizate la nivel european; ... d) rutarea corespunzătoare a traficului pentru numerotația comună europeană. ... Articolul 3 Elementele PNN sunt: a) prefixul internațional; ... b) prefixul național; ... c) indicativele individuale de forma 10xyz pentru selectarea transportatorilor; ... d) numerele naționale scurte de forma 11x; ... e) numerele locale; ... f) numerele naționale de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 4 Prefixul internațional 00 este primul grup de cifre format de către utilizatorul care
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
comună europeană. ... Articolul 3 Elementele PNN sunt: a) prefixul internațional; ... b) prefixul național; ... c) indicativele individuale de forma 10xyz pentru selectarea transportatorilor; ... d) numerele naționale scurte de forma 11x; ... e) numerele locale; ... f) numerele naționale de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 4 Prefixul internațional 00 este primul grup de cifre format de către utilizatorul care apelează un numar internațional. Prefixul internațional precede indicativul țării de destinație. Articolul 5 Prefixul național 0 este prima cifră (nesemnificativă) a numărului național de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 6 (1
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
de forma 10xyz pentru selectarea transportatorilor; ... d) numerele naționale scurte de forma 11x; ... e) numerele locale; ... f) numerele naționale de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 4 Prefixul internațional 00 este primul grup de cifre format de către utilizatorul care apelează un numar internațional. Prefixul internațional precede indicativul țării de destinație. Articolul 5 Prefixul național 0 este prima cifră (nesemnificativă) a numărului național de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 6 (1) Indicativul individual de selectare a transportatorului este de forma 10xyz, unde x și z pot lua
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
scurte de forma 11x; ... e) numerele locale; ... f) numerele naționale de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 4 Prefixul internațional 00 este primul grup de cifre format de către utilizatorul care apelează un numar internațional. Prefixul internațional precede indicativul țării de destinație. Articolul 5 Prefixul național 0 este prima cifră (nesemnificativă) a numărului național de forma 0ZABPQMCDU. Articolul 6 (1) Indicativul individual de selectare a transportatorului este de forma 10xyz, unde x și z pot lua valori de la 1 la 9, iar y poate lua
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
rețeaua de destinație. ... (3) În cazul în care utilizatorul formează indicativul transportatorului, apelul sau va fi rutat către transportatorul selectat și va fi procesat astfel: ... a) pentru apelurile internaționale se formează numărul internațional conform sistemului actual de apel internațional automat (prefix internațional 00 + codul de țară + numărul național al utilizatorului apelat); ... b) pentru apelurile naționale se formează numărul național conform sistemului actual de apel național automat (prefix național 0 + numărul național semnificativ al utilizatorului apelat - ZABPQMCDU). Articolul 7 (1) Numărul național
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
pentru apelurile internaționale se formează numărul internațional conform sistemului actual de apel internațional automat (prefix internațional 00 + codul de țară + numărul național al utilizatorului apelat); ... b) pentru apelurile naționale se formează numărul național conform sistemului actual de apel național automat (prefix național 0 + numărul național semnificativ al utilizatorului apelat - ZABPQMCDU). Articolul 7 (1) Numărul național pentru apelurile de urgență este 112. ... (2) Celelalte 9 numere naționale scurte de forma 11x vor fi asignate treptat în PNN pentru diverse servicii naționale de
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
atunci cand un post telefonic poate fi apelat doar prin numărul său național. ... (2) Numerele naționale sunt de forma 0ZABPQMCDU și se împart în trei categorii: ... a) numere naționale geografice care aparțin numerotației deschise, constituite dintr-un număr local precedat de prefixul național 0 și de indicativul interurban ZA(B); ... b) numere naționale geografice care aparțin numerotației închise, constituite din prefixul național 0 urmat întotdeauna de 9 cifre, dintre care unele conțin elemente de identificare geografică; ... c) numere naționale nongeografice, constituite din
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
și se împart în trei categorii: ... a) numere naționale geografice care aparțin numerotației deschise, constituite dintr-un număr local precedat de prefixul național 0 și de indicativul interurban ZA(B); ... b) numere naționale geografice care aparțin numerotației închise, constituite din prefixul național 0 urmat întotdeauna de 9 cifre, dintre care unele conțin elemente de identificare geografică; ... c) numere naționale nongeografice, constituite din 10 cifre inseparabile (inclusiv 0), care se formează întotdeauna în întregime și nu conțin elemente de identificare geografică. ... (3
PLANUL NAŢIONAL DE NUMEROTATIE din 16 decembrie 2002 privind stabilirea structurii şi destinaţiei resurselor de numerotatie utilizate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147194_a_148523]
-
prezentăm cele 2 (două) forme speciale de stress care se manifestă și anume: 1. Eustress-ul ce a fost definit în anul 1974 de către Richard Lazarus ca fiind benefic, sănătos, pentru individ și care îi poate asigura mulțumirea și împlinirea dorite. Prefixul numelui provine din limba greacă și are înțelesul de „bine” sau „bun” și se referă la natura stresorului și nu la impactul acestuia, care acționează ca un impuls, ca un factor motivator; sub influența lui devenind din ce în ce mai energic până se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
a vorbirii, ajungând să folosească din ce în ce mai corect formele gramaticale, se poate vorbi de acel simț al limbii. Apare acum și un alt fenomen caracteristic numai vârstei preșcolare - al invenției, creației independente a cuvintelor, adăugând la rădăcina unor cuvinte, diferite sufixe, prefixe, terminații care dobândesc în practica vorbirii o relativă independență (pânărie în analogie cu brutărie, paezește în analogie cu povestește). Această născocire este firească și dovedește creșterea capacității de generalizare a scoarței cerebrale. Toate cele expuse pe scurt, ne dau tabloul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de exemplu) când reprezintă morfemul lexical: ven-, nu și pentru cele derivate, a reveni sau revenirea, când este mai potrivit termenul de temă lexicală, verbală: revensau nominală: revenir-, când este constituită din morfemul lexical de bază: venși alte morfeme lexicale (prefixul re-, sufixul -i, sufix verbal și sufix al infinitivului scurt, sufixul -re, sufix al infinitivului lung, reprezentat în tema nominală numai prin r; e din re funcționează ca dezinență de număr și caz: venir(e), revenir(e) - venir(i), revenir
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma cânta-se-m, sufixul -se este morfem de m.m.c.p., -ea, din vorb-ea-m, morfem de imperfect, -înd, din cânt-înd, morfem de gerunziu), dar intervin uneori și în flexiunea nominală: -isim, în exprimarea superlativului, la adjective: o pasăre rarisimă; • prefixele: morfeme care preced rădăcina sau tema lexicală. În limba română clasa prefixelor cu sens gramatical este puțin numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ea, din vorb-ea-m, morfem de imperfect, -înd, din cânt-înd, morfem de gerunziu), dar intervin uneori și în flexiunea nominală: -isim, în exprimarea superlativului, la adjective: o pasăre rarisimă; • prefixele: morfeme care preced rădăcina sau tema lexicală. În limba română clasa prefixelor cu sens gramatical este puțin numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominală: -isim, în exprimarea superlativului, la adjective: o pasăre rarisimă; • prefixele: morfeme care preced rădăcina sau tema lexicală. În limba română clasa prefixelor cu sens gramatical este puțin numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a adormi și a amuți. Observații: Întrebuințarea ca morfeme gramaticale a prefixelor este accidentală; ele nu ating, nici generalitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care preced rădăcina sau tema lexicală. În limba română clasa prefixelor cu sens gramatical este puțin numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a adormi și a amuți. Observații: Întrebuințarea ca morfeme gramaticale a prefixelor este accidentală; ele nu ating, nici generalitatea sufixelor (se, de exemplu este morfem de m.m.c.p. pentru toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a adormi și a amuți. Observații: Întrebuințarea ca morfeme gramaticale a prefixelor este accidentală; ele nu ating, nici generalitatea sufixelor (se, de exemplu este morfem de m.m.c.p. pentru toate verbele), nici caracterul lor sistematic. • dezinențele: morfeme care urmează altor sufixe din structura cuvântului sau direct rădăcinii; exprimă categoriile de gen
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scund este întrebuințat uneori și în locul adjectivului jos, în calificarea „obiectelor” inanimate: „Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă...” (M. Eminescu, I, p. 56) Dacă substantivul conține în planul său semantic (la nivelul rădăcinii sau la nivelul sufixului sau prefixului) o anumită realizare a însușirii, el nu mai poate fi determinat de adjective exprimând proprietatea deja reprezentată: lădiță nu admite adjective exprimând dimensiuni spațiale: sintagma lădiță mică e pleonastică, iar lădiță mare este marcată de incompatibilitate. Substantivul poate fi determinat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimă prin adverbul-morfem cam: „Te văd cam abătut.” și prin locuțiunile adverbiale devenite morfeme destul de, deajuns de (îndeajuns de), suficient de: „Are o viață destul de chinuită.” Superlativul se exprimă prin mai multe mijloace: • sufixe (rar): -isim: produs rarisim, critic inteligentisim; • prefixe; unele marchează varianta superlativului excesiv: arhi-, răs-, supra-, ultra(tramvaie supraaglomerate, troleibuze arhipline, pepeni răscopți), altele, superlativul de superioritate: stră(basm străvechi), atot(exprimă superlativul absolut: „Când umbra ta (...) va începe a vorbi, ea va fi atotștiutoare...” (M. Eminescu, Proză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricare ar fi modificările intervenite în rețeaua de relații de opoziție categorială. În sistemul vocabularului, sensul lexical (potențial) de bază al unui verb oarecare poate fi modificat prin intrarea rădăcinii în relație de solidaritate cu alte elemente lexicale, sufixe sau prefixe: a cânta, a descânta, a încânta etc. În același mod se poate modifica și clasa morfematică: a cânta, verb; cântăreață, substantiv etc. În cazul termenilor lexicali derivați, structura morfematică a verbului cuprinde Tema (lexicală) + flectivul: descântasem, încânt-am etc. Din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu poate fi exprimat printr-un substantiv (pronume) care să se caracterizeze prin trăsătura „+ uman”: a abroga, a constata, a naționaliza, a strâmta, a timbra etc. Realizează numai diateza activă, verbele care, prin conținutul lor lexical - asigurat uneori printr-un prefix - implică dezvoltarea unui sens sintactic de reciprocitate sau asociere: a conlucra, a conversa, a dialoga, a semăna (cu cineva) etc. Diatezele reflexivă și reciprocă sunt dezvoltate numai de către verbe tranzitive cu tranzitivitate directă și nu de toate; nu admit reflexivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]