61,806 matches
-
ochii pe cheltuielile făcute de PSD cu ocazia deplasării în Brazilia, pentru a vedea dacă partidul de guvernămînt nu a folosit și bani publici în acest scop. Dar cînd din delegația PSD a făcut parte și faimosul Micki, alintat de presa autohtonă și internațională cu supranumele de Șpagă, ce rost mai au asemenea cercetări? l Mai interesantă pare monitorizarea disputei dintre Rodica Stănoiu, ministrul Justiției, și Ioan Rus, ministrul Administrației și Internelor care se acuză reciproc de lipsa de reforme, din cauza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
un tînăr care știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine poate fi cuvîntul samizdat. Are vreun impact munca dvs. asupra marelui public? R. Anul trecut, cel puțin, biblioteca s-a bucurat de o atenție constantă din partea presei cehe și străine, s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem și copiem pentru cei ce ne solicită mii de
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
gazon unde i se îngăduie să calce. Poate mă înșel, dar dinspre întregul P.S.D. începe să adie un vânt de descurajare. S-au înregistrat primele demisii din partid - șobolanii slabi cu nervii simt mai acut primejdia -, lingăii de hemoroizi din presă și televiziune încep să bată discret în retragere, pregătindu-și revirginizarea pentru a satisface poftele viitorul stăpân, oamenii cu bani își deschid baierele pungii și pentru autsaiderii din opoziție, într-un cuvânt, o atmosferă de boală incurabilă emană din curtea
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
a Dorinei Grăsoiu este cunoscută deja din cărți, cum ar fi Bătălia Arghezi. Autoarea nu lasă să-i scape nimic printre degete și se simte printre ziare, reviste, foi și scrisori din diverse epoci într-un spațiu intim. Caragiale în presa vremii, ultima apariție semnată de autoarea în discuție, este o carte care n-ar trebui să lipsească din lecturile celor pasionați de reconstituirea figurii dramaturgului. Fără să fie o biografie completă, volumul structurat în eseuri aplicate nu este tributar nici unui
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
cărții este acela de a completa portretul controversat al omului și al cretorului Caragiale, umplând spații libere (de exemplu intervalul1904-1908) din biografia lui Șerban Cioculescu și răsfrângând poliedric prezența personajului Caragiale în comedia spumoasă a culiselor și a articolelor din presa sfârșitului de secol al XIX-lea și început de secol XX. Aflăm că E. Lovinescu are destui precursori în persoanele lui Anghel Demetriescu, Pompiliu Eliade sau G. Panu, contemporani ai lui Caragiale convinși de perisabilitatea comediilor acestuia o dată cu epuizarea realității
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
autorului față de cei care l-au ajutat în momente grele ale existenței sale este infirmată cu mai multe contraexemple. Deși abundă în documentație și exemplificări, cartea Dorinei Grăsoiu nu cade în păcatul unui text arid, ci reconstituie atmosfera „încărcată” a presei acelor ani, manipulată de interese politice sau de orgolii rănite ce trebuie răzbunate. Caragiale și-a uimit contemporanii nu numai prin abordarea alternativă a unor registre opuse în producțiile sale literare, ci și prin spiritul cameleonic în chestiuni legate de
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
de director al Teatrului Național din București, detractorii de mai devreme se întrec în articole pe tonuri encomiastice. Dar să nu uităm că ne aflăm încă la porțile Orientului, „ou tout est pris à la légère!” Față de reacțiile caustice ale presei bucureștene, ziarele din provincie, cu precădere cele din Iași, nu scapă nici o ocazie de a consemna și de a lăuda inițiativele și ultimele apariții sau puneri în scenă ale pieselor lui Caragiale, în anunțuri publicitare, articole de întâmpinare sau cronici
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
cei de la Conservatorul, cuprinzând titluri cum ar fi O făclie de Paști, La hanul lui Mânjoală, Două lozuri, Telegrame, Amicul X..., Între două povețe, Cănuță, om sucit ș.a. Chiar și când Caragiale omul părăsește țara, Caragiale personajul nu dispare din presa vremii. Cel mai fidel ziar care îl menține aproape în conștiința publicului este Dimineața, „cu știri adevărate sau numai după ureche, cu anecdote, medalioane, interviuri (mai mult sau mai puțin trucate), cu amintiri (mai mult sau mai puțin ajustate)”, promovându
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
sintagma „memorie afectivă/involuntară”, la Holban demersul confesiv e declanșat la nivel rațional. Unul dintre cele mai interesante capitole rămâne Literatura ca prelungire a existenței, în care criticul reconstituie din Testamentul literar al lui Holban, din corespondență, manuscrise și din presa vremii laboratorul de creație al unui prozator obsedat de problema scrisului, chinuit de fraze, precum Mihail Sebastian. Rezultă, la sfârșitul cărții, portretul unui Holban suferind în dragoste, căutând salvarea în scris și în muzică, meloman incurabil, un însingurat fără leac
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
fotografii din final face această prezență și mai vie. Cele două cărți discutate facilitează cititorului accesul la două epoci diferite, dar pe aceeași cale a familiarizării cu omul în carne și oase de dincolo de pagina scrisă. Dorina Grăsoiu - Caragiale în presa vremii, Ed. Jurnalul literar, București, 2002, 40.000 de lei. Nicolae Florescu - Divagațiuni cu Anton Holban, Ed. Jurnalul literar, București, 2001.
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
2000, 1), sau afectat neaoșiste - „Mi-ai făcut o mare surpriză, Ama... prima steluță de la tine mă îmbucură foarte...” (poezie.ro) „Sunt, acum, îmbucurat de frumoasele tale cuvinte” (ib.); altele par însă folosite spontan: „conform planurilor anterioare, adică cele aruncate presei spre a îmbucura mulțimea cu ele” (geocities.com); „te vei simți liber să începi tot felul de activități noi care îți vor îmbucura viața” (virtualarad.net); „C.T. a mai dat o veste care îi va îmbucura pe angajați” (ib.). Forma
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
și față de înscenarea lor spectaculoasă devine indispensabilă. Așadar, Günter Grass, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură - 1999, și-a invitat admiratorii și admiratoarele la dans în seara zilei de 11 octombrie, tocmai în incinta Tîrgului de Carte de la Frankfurt pe Main. Presa a jubilat, și a doua zi paginile de foileton ale marilor ziare germane reproduceau imaginea autorului Tobei de tinichea răsucindu-se grațios și plin de elan într-o figură de tango lîngă o tînără parteneră. Dansuri ultime se și intitulează
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
3000 de fotografii ale lui Muhammad Ali, considerat cel mai mare boxer al tuturor timpurilor. În vîrstă de 61 de ani, bolnav de Parkinson, el a fost prezent la această premieră absolută, ovaționat de sutele de admiratori. În spațiul rezervat presei, o splendidă expoziție de fotografii refăcea în contemporaneitate istoricul voiaj al lui Marco Polo. Aici vizitatorii puteau fi numărați pe degete... Ca și cum oferta de senzațional a actualei ediții a Salonului nu ar fi fost deja înrudită cu cea a unui
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
iarmaroc, fie acesta și unul cu public „foarte select”, la standurile editurilor și pe podiumurile complexului expozițional s-au mai perindat și vedete ale talk show-urilor sau ale muzicii ușoare, monștri sacri din lumea modei, staruri și starlete ale presei bulevardiere, deveniți cu toții autori de autobiografii sau chiar romane, unele dintre ele scandaloase, încălcînd tabuuri, altele retrase de pe piață prin decizii juridice imediat după apariție. Totul a culminat cu un record, în sfîrșit „literar”, demn de Guiness Book: Paulo Coelho
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
unică superputere, úmbrele imperiului american, aspirațiile sale hegemoniale, periclitarea relațiilor cu bătrînul continent, primejdiile globalizării și ale terorismului etc. Printre autorii interesați de deslușirea surselor și mecanismelor atentatelor sinucigașe, de pildă, figurează și Joseph Croitoru, un publicist care în paginile presei germane s-a dovedit un bun cunoscător al scenei intelectuale românești. În același teren minat al actualității se avîntă și cîțiva filozofi, între care francezul Jaques Derrida, dar și reputați politologi ca de pildă americanul Chalmers Johnson sau marea doamnă
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
conferințe, în problema independenței bisericii față de congresul de la Budapesta. Al. Roman era în 29 iunie 1897 onorat ca președinte al conferinței, cu sarcina redactării răspunsurilor către Sfântul Scaun și mitropolie. Activitatea Catedrei de română din Budapesta este constant urmărită de presa română a vremii: Familia vorbește de venirea, în 1897, după Al. Roman, a dr. Oscar Asboth (profesor de limbi slave), a docentului privat Alexici György; Românul și Tribuna din Arad (la aniversarea a 50 de ani de existență a Catedrei), între
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
la stabilirea vinovăției lor. Ce s-ar fi întîmplat însă dacă acest proces n-ar fi căpătat ecouri internaționale? Ce s-ar fi întîmplat dacă fiul lui Gheorghe Ursu locuia în România, nu în Statele Unite, și dacă Societatea Civilă și presa din țară nu ar fi urmărit toate meandrele procesului? Sînt convins că aceeași Justiție care i-a condamnat pe cei doi milițieni, i-ar fi scos, cu probe, basma curată. Nu-i pun la îndoială pe judecătorii care au pronunțat
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
din România anilor ’50, democrația americană a ultimelor decenii) a cunoscut oameni intrați în istorie (inclusiv în istoria culturii și/sau a literaturii), a înțeles, din experiență directă, tîlcul ascuns al unor evenimente, prea puțin și, adesea, incorect prezentate în presa vremii. Privită de aproape, prin prisma experiențelor concrete care au marcat-o, viața sa pare o nesfîrșită succesiune de ghinioane și episoade nefericite. Global, aceeași existență se prezintă ca șansa rarissimă a unui om care a văzut de aproape, cu
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
de la Viena, o rochie de mireasă imaginată de stiliștii italieni și livrată contra sumei de 4000 euro (euroi, în idiom local!), un naș avocat, fost procuror, fost parlamentar, fost ministru de Interne, cam tuciuriu el însuși de felul său, televiziuni, presă scrisă și audio de-a valma, gură cască și priviri însetate iremediabil de spectacole în care grotescul periferiei și excesele decadenței nelocalizate nu se mai diferențiază, deasupra cărora tronează, ca un triumf absolut al ficțiunii suprarealiste - al acelei ficțiuni în
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
Cioabă și soțul ei, tot un minor, sînt mai fericiți acum, după ce li s-a terfelit în fel și chip intimitatea? Nu știu cît de violată a fost biata fată de băiatul cu care a fost măritată. Dar autoritățile și presa i-au violat, cu certitudine, pe amîndoi.
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
este periclitată (sic! - totuși e vorba de două aderări, n.Cr.) de prezența în structurile de putere ale foștilor securiști și nomenclaturiști, care promovează nepotismul și lipsa de competiție etc. Unele dintre aceste dezvăluiri fac parte din categoria secretelor lui Polichinele. Presa scrie încă din 1990 despre ipoteza loviturii de stat care l-ar fi legat pe Ion Iliescu de feluriți foști de care nu se poate debarasa. Nu e o noutate nici afirmația sa că premierul Năstase ar fi șantajabil. Despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
ghid de strategie electorală. Spre deosebire de mulți dintre colegii săi parlamentari Valeriu Stoica are o gîndire politică extrem de nuanțată și multe dintre replicile sale pot constitui adevărate lecții de democrație și pragmatism politic. Edificator în acest sens este dialogul despre libertatea presei unul dintre puținele în care Dragoș Paul Aligică se comportă cu adevărat așa cum ar fi trebuit să fie pe parcursul întregii cărți, ca un avocat al diavolului. Cu o vehemență jucată care amintește de strategiile de dialog ale regretatului Iosif Sava
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
ar recomanda pe Brădișteanu pentru o poziție înaltă. Numai că aceea ar trebui să fie profesională, și nu administrativă. Am profunde dubii că el ar putea educa pe cineva, având în vedere mostrele de limbaj și reacțiile intempestive prezentate de presă și televiziuni. Malignitatea mediului social-politic a făcut ca și în acest caz să triumfe trăsăturile catastrofale ale omului și nu indiscutabilele calități ale meseriașului. Despre ministrul Beuran e de spus încă mai puțin decât despre Brădișteanu. Omul e un hoț
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
învîrtesc de la o vreme revistele culturale din Capitală și din Provincie. l Splendid ilustrat cu uleiurile pe lemn și pe marmură ale arădanului Julian Chiu nr. 7-8-9 din Arca se deschide cu o inteligentă Vitrină a revistelor culturale: De prin presă adunate. Ca de obicei, bune recenzii la cărți apărute în ultimul timp (nu numai de literatură) l Din Ziua literar| nr. 62, reproducem un plin de haz poem al lui Mihai Ursachi consacrat scriitorului: „Acesta e autorul; el duce pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
speranță, extraordinara carte de memorii a Magdei Mandelștam). Revenirea lui Nistorescu din Ardeal Două ziare centrale și un post de televiziune au anunțat săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]