1,599 matches
-
dar nici urmă de căpitan sau motan. Ieși afară și se uită disperat în direcția farului. Observă ca ușa acestuia era deschisă. Se îndreptă cât putu de repede într-acolo și ajungând la baza scărilor strigă aproape răcnind numele capitanului. Presimți că se întâmplase ceva rău. Nu primi nici un răspuns, dar, ca un ecou de sus străbătu un mieunat... „Ispas, Ispaaas!”, strigă Panait și începu să urce cu greu scările în spirală ce duceau la turnul farului. Uitase și de piciorul
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
de mult a involuat lumea până la celebra Mona de la Luvru. Și e o diferență de numai 3.000 de ani. Unii spun că Nefertiti avea nasul coroiat. Însă Nefertiti nu te sufoca cu suta de kile (killer !) a Monei ! Deja, presimt, că mi-am făcut noi prietene ! În rest, fibule, mumii, mandibule, sarcofage, inele, brățări, săbii, ciocane, armuri, cărămizi, ziduri întregi, porți, scări ... tot tacâmul. Stop ! Ajung la pergamente și suluri de papirus. Citesc, în diagonală, vreo două-trei, înainte să intru
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
altul, s-o privim și să ne trimitem gândurile de iubire prin ea.» Nevăzând Carul Mare, Victor Roșianu a făcut un salt ca o panteră și a pătruns în unghiul mort al mitralierei. L-au urmat și ceilalți doi. Neamțul, presimțind ceva, a început să tragă. Gloanțele fluierau pe deasupra lor. Căpitanul a început să se târască până sub prima fereastră prin care se trăgea cu mitraliera. A scos cu precauție o grenadă. Le-a făcut semn celor doi soldați să se
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
Nici zarea, oceanul, aștrii, luna Nu pot să ne oprească. Azi e joi Nu te-am văzut de miercuri, de aseară O veșnicie, visuri irosind De nu te văd, va fi ca prima oară, Când pleci eu moartea mi-o presimt Nu știi ce porți cu tine, cu suflarea Cu inima, cu tot ceea ce gândești Tu ești doar țărmul, eu sunt precum marea Aducătoare-n veci de noi povești Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 114 Nu pot să lingușesc pe nimeni
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
nu trăi că s-ar putea să mori. (Se ridică. Fără să se închine) SCENA III Dreptaciul: (Se apropie de Stângaciul) - Suntem plecați de o bună bucată de vreme și nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Stângaciul: - Nu este departe. Presimt că ne apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom ajunge acolo. Unitatea ne v-a face să atingem idealul nostru. Dreptaciul: Punând mâna streașină deasupra ochilor și privind în zare) - Nu
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CHIOȘCARII-3 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Presimțea că vrea să-i ia mașina, o Dacie cumpărată prin anii 92-93, cu care nu prea circulase, având la bord doar patruzeci și trei de kilometri. Știa că mașina lui Nae era făcută zob, încă de când se lăsase de taximetria
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > MIROS DE FLORI DE CÂMP Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > MIROS DE FLORI DE CÂMP Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
-a romaniță și-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit. 30 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
că până mâine tristețea voi cosi, Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit. 30 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: MIROS DE FLORI DE CÂMP / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
mă întristează enorm, însă, nu mă înstrăinează de locurile mele natale și sfinte” . Această stă mare dorință - ultima - nu a putut fi îndeplinită, fiindcă la data de 4 mai 1955, APOSTOLUL ENESCU, s-a stins din viață la Paris, așa cum presimțise el întotdeauna despre viața sa, cum a și mărturisit ; Această poveste începe acolo departe, pe plaiurile Moldovei și se sfârșește aici, în inima Parisului „„ Referință Bibliografică: ENESCU,Apostolul muzicii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul
ENESCU,APOSTOLUL MUZICII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341205_a_342534]
-
el, dar să le dea și lor ceva. Din când în când, celălalt set de ADN își face simțită prezența, dar pentru scurte perioade de timp. Astăzi se întâmplă un fenomen pe care, trebuie să recunosc, nu l-am anticipat. Presimțeam că va urma o perioadă în care vom auzi de abuzuri și legi aberante, dar nu mă așteptam la o mineriadă ideologică. Îmi dau seama, acum, că din dorința de a mă agăța cu orice preț de realism, am greșit
Singurătatea protestatarului. Și o amintire umilitoare cu soția patronului care urla la noi () [Corola-blog/BlogPost/337965_a_339294]
-
nu am putut să-mi amintesc, dar afară începuse o ploaie liniștită de vară. „Aor și arjint”, cum avea să spună Bunicu. Din cauza acestei întâmplări, n-am știut niciodată sigur dacă plouă fiindcă mă gândeam eu sau pur și simplu presimțeam venirea precipitațiilor. - Dar ce-i ăla șoloimânar? - On om măiastru de poartă ploile, calări pe balaori. - Există așa ceva? - Mai știe dracu, mai demult ierea, acu, de-o vreme, nu s-o mai audzât. Abia atunci am înțeles de ce se amuzase
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
vezi tu... nenorocitule! și tu - fufă, n-o să scapi de bărbatu-tău... te spun și pe tine! *** Furia asta nu-i bună! Trebuie să fie iertare...- gândește ea, mama, ascultând șirul de dece-uri, ce-l înșiră fiu-său. El parcă presimțind că e cazul să-l încheie, adaugă: - Da! mamă, viața o să fie frumoasă... Când voi fi destul de mare o să am propria casă. Atunci vom fi doar noi doi. O să am grijă de tine, mamă! O să mă fac doctor! Voi fi
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
unul Dumnezeu ținea dreptate, Și prin băltoace, pași de melc, păzea, păzea... ea, însă, nu se- oprea. În astă noapte, îngerii avură presimțirea, nevăzută-n reflectoare- Lumina retrogradă în ochii tinerilor de parcă înadins resuscita, Pe aripi de albire sfântă, ei, presimțeau simțiri nelapidare- Un show nevinovat crease artificii, când nimeni gând n-avea de-a se salva. O aripă de înger, zguduită, se prinse de tavanul, căzut în voia sorții, Avea o clipă numai, lumina orbitoare s-o doboare, strigând în
PRESIMȚIRE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342823_a_344152]
-
lăsam în urma mea nimicul cu el sacul de gânduri se revarsă dincolo de țărmurile nedorite cu El timpul își strânge catrafusele așa pot intra pe poarta cu ivăr de iarbă câte coduri există într-un pumn de semințe numai Domnul știe presimt că ceva vine de departe de foarte târziu sau din scurt luat totul prezentul nu-mi mai este prezent ci un trecut nepronunțat la masa judecății propriei ființe către sine este aproape imatur și doare lovitura ustensilelor telurice ca un
ÎNTR-UN TE-U TELURIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344053_a_345382]
-
peste mine luna -lună nouă- ruptă-n două, ce se-ascunde printre rouă, unde ești, lunateco, să mă urc în cerul tău, eu te-aștept, dar până când, că-s flămând, a ieșit steaua polară de când te-aștept pe afară, eu presimt că vei veni, e seara noastră cea de gală când desenăm sonate dulci cântate iar în re minor cu sunetele care dor, atâtea ceruri se destramă, prin părul tău ca de aramă, te-aștept, iubito, să cobori prin simfonia de
AŞTEPTARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344207_a_345536]
-
maică acum, dar mai târziu cine poate ști ce va fi? - Cum să fie bunico, ca și la început. De ce ar fi altfel? - Mânca-te-ar mama, simt eu că n-ai să trăiești o viață fericită cu acest băiat. Presimt că tare ai să mai suferi dacă te duci după el. - Lasă bunico, nu fi așa de prăpăstioasă, că te sperii degeaba. I-am cunoscut și pe bunicii lui și ei mă iubesc la fel de mult ca și tine. - Te-or
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
Cu pași mărunți, alunecând, iubindu-ne. În starea de a nu pleca din toamnă, Cu pașii rătăciți, prin sufletele întomnate, Un vis înnobilat, decis să se aștearnă, Vernisam, în cristalele de ploi curate. Și pomeniți într-un refugiu anestezic, Aevea presimțeam, că înfrunzim târziu, În meditarea buzelor, din alfabet angelic, Cu șoaptele cuvintelor, sonetele se scriu Lumina coaptă a florilor îngemănate, Învăluindu-ne, -ți vedeam cel chip rebel, În lanțul de frunze levantine, noi eram odată, Indescifrabila tăcere ți-o auzeam
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
de spital, venise cu speranțe și cu gândul de a-i aduce pe amândoi acasă, acolo unde le era locul. Văzând-o așa, inima lui se înnegură de durere, intuia că speranțele lui sunt deșarte. - Haide, te rog spune-mi, presimt că ceva nu-i în regulă, am trecut prin destule, așa că pot suporta și altele! Gheorghe începu cu glas domol a povesti. - După ce voi ați plecat, Nicolae a ținut-o numai într-o beție, degeaba am încercat să-l fac
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
l-au avut făurarii, La care le torni doar Tu - Har Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, Poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și. . . fără de hoți! Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram de iubire, Fiind siguri de pâinea ce și-au câștigat! Atâtea metode
TE ROG MĂ ÎNVAŢĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377448_a_378777]
-
și îmi deschide porți ale destinului, a căror existență nici nu ași fi bănuit-o altfel. Alteori, am senzația că în lumile paralele unde-mi caut refugiul nu trăiesc doar spirite prietene. Eu însă nu mă tem de ele, le presimt intențiile și energia negativă. În timp, am învățat să evit acele zone de umbre negre. Le percep chiar din momentul când gândurile și spiritul pleacă în explorare, ca pe o senzație de beznă, teamă și neliniște. Atunci mă grăbesc de
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
implicată în moartea lui Vlad, doar îl iubise, doar inima ei era logodită cu inima lui, care o respinse. Magda își recunoaște îndrăgostirea ei de Vlad, în fața fiului ei, Cosmin, care îi era unicul sprijin. Moartea lui Vlad, probabil, o presimțea în momentul în care "se prăbușea fără cunoștință pe asfaltul umed." În spital, unica și ultima ei decizie a fost să oprească pendula, "care apăru pe peretele din spatele ei". Magda era hotărâtă să învingă timpul. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: Romanul
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
cuprinse în capitolul „Filozofia” se manifestă și într-un ciclu de poezii dedicate naturii (capitolul „Cuvinte”), în care „fragilitatea” autorului transpare și ne duce cu gândul la tainice sentimente din toate perioadele vieții sale: „Toamna roditoare/ mi-a lăsat răcoare/ presimțind în aer cum/ amurgul pustiu și rece/ grabnic se rotește/ - nu domol ca vara -/ ci grăbit cu picuri/ reci/ și cu zvonul iernii -/ vânt zorit le cerne/ nici nu știi când/ cu steluțe reci căzând/ frunzele/ se rotesc în aer
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]