6,389 matches
-
teoretice. Nu întîmplător discursurile poartă epitetul de „edificatoare”, termen cu proastă reputație în epocă din cauza verdictului cu care Hegel avertizase în Fenomenologia spiritului că „filosofia trebuie să se ferească să fie edificatoare”, ea trebuind să ocolească explicațiile terestre care, sub pretext că lămuresc o chestiune, de fapt o învăluie într-o ceață de generalități liniștitoare. Dar Kierkegaard cere filosofiei chiar edificare, prin care înțelege însă altceva decît consolarea facilă pe care muritorii o caută în oratoria plină de abstracțiuni. Pentru Kierkegaard
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
Declinul Occidentului: muzica de adîncime, care corespunde intuiției vitale și flerului genial, este mereu o muzică tectonică și niciodată una armonică, care e simplu ornament bazat pe tehnica facilă a tonurilor și semitonurilor). Dacă spovedania e actul prin care, sub pretext de confidențe, dai dorințelor ascunse un statut oficial, atunci volumul de față e chiar autoportretul teologic pe care Kierkegaard și-l face în marginea unor teme de inspirație creștină. Temele sunt uvertura, miezul e etalarea de sine în raport cu ele. Altfel
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
din Focșani a apelat, în urmă cu o săptămână, la ”un adevărat desant format din Poliție, Jandarmerie și chiar la Inspectoratul pentru Situații de Urgență”, pentru a-i constrânge pe locatari să demoleze materialele electorale ale Alianței pentru Vrancea, sub pretextul că nu sunt amplasate în locuri special amenajate, în timp ce cartiere întregi ale orașului erau inundate că urmare a ploilor torențiale. ”Iată cum "respectul" pe care îl cere altora Decebal Bacinschi este de fapt doar politica pumnului în gură pus celor
Bacinschi are un comportament de vătaf pe moșie, acuză Alianța Pentru Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/44537_a_45862]
-
e decât barometrul propriei vulnerabilități sufletești. E impresionant, de altfel, peste tot în Până la capătul liniei, ritmul vertiginos cu care teme grave se infiltrează în imaginarul de zi cu zi. Obiectele din jur, cărțile din bibliotecă, ritualurile cotidiene sunt, toate, pretexte pentru meditații substanțiale despre neputință, boală și moarte. Ar fi putut lipsi, în schimb, din volumul acestui prozator rafinat și profund, pasajele strict diaristice. Fragmente precum „Să trăiți, șefu!” sau „Vrei un job? Taie-ți aripile!”, diatribe impersonale la adresa Șefului
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
fiind de natură exclusiv juridică. Miza Arhivelor Naționale Destituit din funcția de Director al Arhivelor Naționale, istoricul Dorin Dobrincu a acordat un interviu revistei 22 din 3-9 iulie. Are mai mică însemnătate felul în care a fost destituit, pe un pretext transparent, de către un ministru convins că Platon și Aristotel au plagiat, la vremea lor. Problema este a instituției care patronează Arhivele Naționale. La înființare, în 1831, și după aceea, când în fruntea lor s-au aflat mari personalități ale culturii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
îmi zboară în toate părțile, se agită frenetic. Sunt atâția ani de când mă mint că nu am nevoie să ocup locul lăsat vacant de o iubire de mult defunctă. Sunt atâția ani de când construiesc în jurul meu ziduri peste ziduri de pretexte. Cum ar fi dacă acum, aici, ar exista o șansă pentru un nou început? Chiar îmi place omul ăsta și nu mi-a mai plăcut nimeni de mult timp. Ce să fac când vom ajunge în aeroport? Să-i propun
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
otomană, a cotropit partea de nord a Moldovei, trupele ei ocupând mai întâi Cernăuțiul, apoi întreg ținutul respectiv și cea mai mare parte a ținutului Sucevei. Austria ceruse Turciei ,,o lărgire de teritoriu în Țara de Sus a Moldovei”, sub pretextul necesității unui “coridor” de trecere între Transilvania și Galiția, susținând în mod fals că Nordul Moldovei ar fi aparținut în trecut Pocuției. Nu a ezitat să folosească și alte mijloaceăintimidarea, amenințarea cu forța, coruperea unor înalți demnitari otomani) pentru ași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care, mai grav chiar, preferă trăirii creația, îi răspunde în același număr al revistei cu o notă intitulată „Existențialism sau neputință de a crea?“ Răstălmăcind intențiile lui Grigore Popa, el afirmă că, la noi, „existențialismul s-a schimbat în uimitor pretext de elogiere a sterilității și de exaltare a neputinței congenitale de a crea“. Acest existențialism nu e altceva decât impotență. Nota e traversată de o pasiune polemică vrednică de cauze mai nobile. Astfel, el scrie: „Unii existențialiști îți declară cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sau mai scurtă, nu depinde de mine ci de îndrumătorul meu. Din câte-mi dau seama, el mă îndeamnă de mult să mă apuc din nou de scris, dar eu am tot amânat, scuzându-mă cu fel de fel de pretexte care, de fapt, nu sunt valabile nici în fața mea, darămite în fața celor care știu totul. Realitatea mai are însă și un alt aspect: tot frământ de mai mult timp ce și cum, despre ce și în ce formă să vă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de oamenii care, prin profesia, prin talentul, prin dăruirea lor, reușesc să aducă în noi acel „ceva” atât de necesar, fără de care am fi doar simpli roboți, într-o lume din ce în ce mai plată. Ne revoltăm și ieșim în stradă sub diferite pretexte, mai mult sau mai puțin justificate. Dar pentru că, în mod sistematic, în numele unor interese de grup, identitatea noastră culturală este știrbită prin proasta gestionare a unor proiecte mai îndrăznețe sau prin subfinanțarea instituțiilor de cultură, ei bine, pentru acest motiv
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
sau mai scurtă, nu depinde de mine ci de îndrumătorul meu. Din câte-mi dau seama, el mă îndeamnă de mult să mă apuc din nou de scris, dar eu am tot amânat, scuzându-mă cu fel de fel de pretexte care, de fapt, nu sunt valabile nici în fața mea, darămite în fața celor care știu totul. Realitatea mai are însă și un alt aspect: tot frământ de mai mult timp ce și cum, despre ce și în ce formă să vă
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Între ea și Fire era o armonie aproape perfectă, fie ca lumea exterioară se răsfrângea în oglinda ei, fie că ea era o oglindă a acesteia” . Memoria involuntară este principalul obiect de referință a eroinei, trecutul devine obiect de analiză, pretext de reconstituiri în amintire. Manuela caută în oglindă “ mereu mai de aproape imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul, și ale sufletului care-i alcătuiau chipul”. Eroina se încadreză în categoria femeilor cu imaginație tragică, torturată de calvarul închipuirii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
unei realități scârboase o agresează pe eroina. Suspendată în întrebări, ea suferă rănită de tot ce se manifestă în real sau imaginar deopotrivă, ea nu mai poate face distincție între planuri, trăiește acut și visează, redimensionează lumea după propriile senzații. Pretextul o invadează, oricine și orice devine involuntar un pretext pentru a se simți rănită. Îi place să se lase rănită, să-și manifeste sentimentul de persecuție, se joacă ușor cu obsesia morții pe care însă no trăiește cu plenitudine, ea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
întrebări, ea suferă rănită de tot ce se manifestă în real sau imaginar deopotrivă, ea nu mai poate face distincție între planuri, trăiește acut și visează, redimensionează lumea după propriile senzații. Pretextul o invadează, oricine și orice devine involuntar un pretext pentru a se simți rănită. Îi place să se lase rănită, să-și manifeste sentimentul de persecuție, se joacă ușor cu obsesia morții pe care însă no trăiește cu plenitudine, ea este mai degrabă un spectator destul de indiferent, calculat regizoral
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
e în om și pe care axă a proporțiilor lui?” Conștientizarea nevoii de iubire acutizează simțurile sexuale, căci trupul se manifestă în paralel cu gândul și simultaneitatea lor le contopește într-o voluptate care are tot atâta farmec câtă durere. Pretextul musical este suficient eroinei pentru ca jocul instinctului feminin să asculte de chemarea de care se teme și de care ea se apără înainte de a i se supune. Primitivismul manifestărilor instinctive fac din acest personaj, destul de plat, o femeie ce ascunde
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
motiv, ploaia este ecoul trăirilor Manuelei, în directă concordanță cu starea ei sufletească, natura caută armonia liniștită a împerecherii lor, cu un acompaniament lung și egal al căderii regulate de apă, lung și egal ca o iubire eternă. Ploaia este pretextul visării, Ea, ba traiește exaltarea cuplului înfiorat de amor, ba își dorește o viață “obicinuită, cu gesture familiare, văzându-se lucrând la masa la care altul citește, “o mică corabie de fericire, simplă, umilă și pacinică”. Logodnicul și întâlnirea cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
legată de realizarea sa ca scriitor. În cazul Hortensiei Papadat-Bengescu, aceste analize la fel de minuțioase) nu mai au caracterul unor fragmente menite să declanșeze evenimentul, în proza sa ele sunt evenimentul, cu alte cuvinte lucrurile stau tocmai invers: aici, acțiunea constituie pretextul pentru introspecțiile ample, etern-ramificate, spectaculoase, în vreme ce, la Katherine Mansfield, ele introduceau un episod, anticipau o situație sau o explicau. Și în cazul Hortensiei Papadat-Bengescu recunoaștem aceeași nevoie de a scoate din anonimat simpla meditație diurnă, contemplația temporară, spleenul cotidian, aceeași
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
revista la care colaborează permanent. Se întreabă dacă își dă seama că rămâne mai ales pentru ea. Și intelectualul cu servieta pe genunchi nu are curajul să i-o mărturisească direct. (Din calcul? Sau dintr-un anume orgoliu prostesc?). Invocă pretexte precum urgența unor „aranjamente literare”. După ce termină treburile ar aștepta-o la o terasă, la o cafea, ca să continue discuția din tren. Dacă nu se supără, dacă are timp... Teodora a acceptat zâmbind. 28 iunie, 2006 Ora 6,00. Urc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
doi-trei ani ținea atât de mult să fie purtat în brațe de mama și de tata? Cu siguranță, nu doar din nevoia instinctivă de a se simți protejat. Sau pentru că era „mofturos”, cum i se reproșa când repeta cu încăpățânare pretextul „mă dor picioarele”. (Deși, își amintește foarte bine, chiar nu mințea!) O studiază atent pe Clara și înțelege altceva: numai privind de sus, din brațele adultului, copilul poate descoperi mai mult și mai repede, pe verticală și pe orizontală. După ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trase o înjurătură printre dinți, din care reieșea ceva de mama unui necunoscut, înjură tură care, deși nu-i mai ușură starea fizică, îi mobilă destul de confortabil psihicul pentru câteva minute. Peste noapte se trezi de patru ori sub diverse pretexte și spre disperarea nevestei. Se răsuci și se suci, își făcu un ceai de iasomie și îl bău arzându-și limba și cerul gu rii. Dimineața îl găsi orb de somn și surescitat la maximum. Se bărbieri cu mai multă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-l arăta pe tot ecranul televizorului întregii suflări omenești. Și tot așa, nimănui nu îi dăduse prin cap să se întrebe de ce nu iese și ea, ca toată lumea normală trăitoare la bloc, în capot și papuci să ducă gunoiul, ca pretext să rămână de vorbă cu doamna Veronica, vecina de palier, care s-a hotărât într-o dimineață să pună perdeluță la ghenă, nu de alta, dar să-și poată exila acolo bărbatul după masa, să-și facă și Mitică-al
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
iată, urmând firul logic, am ajuns de-a dreptul în funcție înaltă la curte... Văzând însă că împăratul cască plictisit dezvelindu-și dantura care putea sta drept mărturie de netăgăduit că încă nu se inventaseră acele persoane odioase care, sub pretextul că te tratează, te supun la niște chinuri incomensurabile din care scapi cu un guguloi de metal pe măsele și o amintire sinistră, fostul bufon se retrase spre ieșire. — Ah, da, îmi amintesc, mai spuse împăratul căscând, deși bufonul spălase
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și S.U.A. Or, în cursul ultimului secol, Elveția a fost sfâșiată de războiul Sonderbund, iar S.U.A. de războiul de Secesiune 127. În Elveția, au fost puse în joc drepturile cantoanelor, iar, în S.U.A., dreptul statelor. Problema sclaviei a fost doar pretextul războiului de Secesiune și nicidecum rațiunea lui profundă. În cauză se aflau raporturile dintre suveranitățile individuale ale statelor și suveranitatea federală; a fost problema care, încă de la originea Confederației, îi ridicase unul împotriva celuilalt pe Hamilton 128 și pe Jefferson
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
armelor. Când Jules Cambon a fost trimis la Berlin, acordurile din 1904 consacraseră o antantă franco-britanică. Deja, în 1905, Germania ne impusese o negociere sub amenințarea unui ultimatum. Din nou, în 1908, incidentul dezertorilor germani din Casablanca a furnizat Wilhelmstrasse-ului pretextul unei violente campanii de intimidare. Priceperea, iscusința, calmul și autoritatea lui Jules Cambon au contribuit și nu puțin la a asigura reglementarea acestui incident printr-un arbitraj. Jules Cambon sosea la Berlin în momentul când se preluda violarea tuturor legilor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Cezar se petrece mereu, f??? sfâr?it. Fraged? această tr?ie?te, dar pururi Într-un mediu nou. Pretutindeni ea e o clip? care nu este, devine, este, scade, nu este ". Aceast? idee Înseamn? pentru Eminescu mai mult: ea devine pretext artistic al medita?iei lirico-filozofice asupra existen?ei umane ?i asupra sentimentului iubirii. În poezia „La steaua", poetul a concentrat „mecanică luminii stelare" „pentru a da iubirii, chiar stinse, orizontul supremei (dar ?i amarei) omolog?ri cu mi?carea corpurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]