KorAP: Find »[drukola/base=pretor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 >

631 matches

Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

4. Nici un evreu nu poate părăsi comuna în care i-a fost fixat domiciliul, decât cu autorizația Prefectului Județului. Art. 5. Toți evreii dintr-o comună formează o colonie care se administrează de șeful de colonie, numit dintre evrei de Pretorul Raionului. Șeful de colonie este ajutat de conducătorii de grupuri. Fiecare șef de colonie, va numi dintre evrei, la un grup de 20 evrei, un conducător de grup, care răspunde de prezența tuturor membrilor grupului, îngrijește de bunăstarea grupului și

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
au obiectat că ...nu mă privește până întru atât, că ...Domniile lor au ordine speciale pentru această operațiune de care răspund, iar eu voi hotărî numai în ultimă instanță. Cum conferința pentru plebiscit nu se putea amâna deoarece după amiază pretorii trebuiau să plece la plășile respective unde îi așteptau primarii, am lăsat să se țină acea conferință fără mine, cu rezerva de a executa evacuarea conform ordinului scris ce primisem și după care eram singurul răspunzător. Deși aveam pe umeri

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Documentul nr. 222 Nr. 1987 din 10 Martie 1942841 Divizia 1-a Cavalerie Statul Major Bir. 2 către ARMATA a III-a Secret La ordinul Dvs. Nr. 23.121 din 10.III.a.c.842, Am onoare a vă raporta că pretorul acestui Comandament a făcut cercetarea la fața locului, constatând următoarele: 1. În județul Golta comuna Domanevka și Bogdanovka, se găsesc lagăre de evrei, astfel: În comuna Domanevka sunt 1900 evrei, copii, femei și bătrâni, care sunt cazați în 6 clădiri

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
femei evreice, care cunosc limba română. 6. Plutonul de Jandarmi împreună cu poliția locală a adunat din plasa respectivă un număr de 209 prizonieri ruși veniți de la Est de Bug. Toate aceste informațiuni care vi le raportăm, sunt obținute personal de pretorul Diviziei 847, care le-a cules de la Comandantul Plutonului de Jandarmi 848, Șeful Poliției, Pretorul Plasei 849, inginerul agronom din sat850 precum și de la primarul comunei Domanevka 851. COMANDANTUL DIVIZIEI 1-A CAVALERIE COLONEL, ss. Georgescu Georgescu Ghe.852 p. Șeful

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
din plasa respectivă un număr de 209 prizonieri ruși veniți de la Est de Bug. Toate aceste informațiuni care vi le raportăm, sunt obținute personal de pretorul Diviziei 847, care le-a cules de la Comandantul Plutonului de Jandarmi 848, Șeful Poliției, Pretorul Plasei 849, inginerul agronom din sat850 precum și de la primarul comunei Domanevka 851. COMANDANTUL DIVIZIEI 1-A CAVALERIE COLONEL, ss. Georgescu Georgescu Ghe.852 p. Șeful de Stat Major Maior Tr. Stoika 853 ss. T. Stoika *) Adnotări: "23 III 1942. Biroul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Art. 9. Prefecții de județ vor controla îndeaproape înființarea acestor ateliere și repartiția evreilor la muncă. Dacă [numărul] evreilor este superior, secții de acest fel se vor face în fiecare raion. Ele vor sta sub controlul și privegherea nemijlocită a pretorilor. Art. 10. Conducătorii fiecărei secțiuni și fiecărui grup de evrei răspund personal de prezența tuturor evreilor zilnic la muncă și de prezența lor în localitatea fixată sub restricțiunile prevăzute în ordonanța Nr. 23. Este interzis evreilor a se deplasa chiar

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
un ordin semnat de mine prin care dispuneam deplasarea unei Companii de poliție în spatele Diviziei III-a din linia I-a, spre a lua măsuri de siguranță 1731. De fapt și această măsură era mai mult de resortul Serviciului Marelui Pretor și în documentul menționat se arată că deplasarea se ordonă de acord cu Marele Pretor 1732. Misiunea Companiei de poliție era să execute curățirea zonei din punctul de vedere al siguranței, ceeace comportă: adunarea prizonierilor paza capturilor de războiu măsuri

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
III-a din linia I-a, spre a lua măsuri de siguranță 1731. De fapt și această măsură era mai mult de resortul Serviciului Marelui Pretor și în documentul menționat se arată că deplasarea se ordonă de acord cu Marele Pretor 1732. Misiunea Companiei de poliție era să execute curățirea zonei din punctul de vedere al siguranței, ceeace comportă: adunarea prizonierilor paza capturilor de războiu măsuri contra spionajului supravegherea elementelor nesigure. Toate acestea sunt de altfel misiuni elementare prevăzute de regulamente

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
subordine. Fiecare raporta M.C.G. ceeace vroia și când vroia. II. SECȚIA II-a ȘI MĂSURILE LUATE CONTRA EVREILOR. Măsurile luate contra Evreilor erau cu caracter politic, deaceea aceste măsuri se ordonau dela " Tren" direct guvernatorilor de provincii, comandantului Jandarmeriei, Marelui Pretor, Poliției, prefecților, eventual comandanților de garnizoane (cum a fost cazul cu represaliile de la Odessa). Precizez că niciodată și niciunul din cei îndrituiți (comandantul șef. șeful M.C.G sau subșeful M.C.G.) nu au dat ordine referitoare la deportare sau represalii contra

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
evrei și care trebuia trimis în fața Curții Marțiale spre a-și primi pedeapsa 1734. Cum nu se cunoștea unitatea căreia aparținea, dl. Gen. Tătăranu a dat ordin atât Secției 3-a care de drept cunoștea dislocarea unităților cât și Marelui Pretor și Secția 2-a să-l caute. Astfel, Secția 2-a a dat numeroase ordine pentru găsirea și aducerea la M.C.G. a acestui grad inferior, dar chiar după găsirea lui, unitatea refuza sub diferite pretexte să-l trimită. În fine

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 444. Ordinul nr. 14.420 din 18.10.1941, semnat C. Trestioreanu; Vezi documentul nr. 120. 59 AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 406. Referat din 18.10.1941 întocmit de Pretorul M. U. Gorun (indicativul codificat al Diviziei 10 Infanterie), maiorul Teodor Marconescu; Vezi documentul nr. 121. 60 AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 524. Raportul nr. 99.828 din 27.10.1941 al Diviziei 10 Infanterie către

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Școlii militare de ofițeri de infanterie (1916-1917). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.01.1924. Șef al Biroului Poliției în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Galați (1941-08.05.1942); pretor al Diviziei 8 Cavalerie (08.05.1942-14.04.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Iampol (1944); ofițer în Inspectoratul de Jandarmi Galați (1944-1945); trecut în rezervă la 18.11.1949. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 01.06.1955, sub

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și cavalerie (1905-1907). Întră în armată cu gradul de sublocotenent (1907); participă la primul război mondial. La data de 01.04.1916 este transferat definitiv la Jandarmerie cu gradul de căpitan. Mare Pretor pe lângă Marele Cartier General (22.07-01.09.1941, 20.09-09.11.1942); ajutor al inspectorului general al Jandarmeriei (01.09.1941-20.09.1942, 09.11.1942-29.08.1944); pus la dispoziția Ministerului de Război la 29.08.1944; trecut în

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1942); ajutor al inspectorului general al Jandarmeriei (01.09.1941-20.09.1942, 09.11.1942-29.08.1944); pus la dispoziția Ministerului de Război la 29.08.1944; trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 14.12.1944. În calitate de mare pretor al armatei este responsabil de ororile petrecute în urma ordinelor de "curățare a terenului" și de deportare a evreilor din Basarabia și Bucovina de nord în Transnistria. A fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșire

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
general de divizie (din 18.07.1942). 248 Dumitru Ursoiu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1913-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 8 Infanterie (1941); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1910-1912). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Colonel în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei (01.04.1939-20.03.1943); pretor al Armatei a 3-a (08.06.1941-08.08.1942); comandant al Subinspectoratului General al Jandarmeriei Iași (01.04.1943-29.08.1944); la dispoziția Ministerului de Război (29.08.1944-28.03.1945); trecut în rezervă la 28.03.1945. După

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de jandarmi Ioan Topor. 314 Joe Gherman (1893-1967), funcționar de carieră și om politic român. Studii de Drept la Universitățile din Budapesta și Viena; doctor în Drept la Viena; doctor în Științe Politice la Cluj. Notar (din 01.10.1919); pretor (din 03.07.1920); subprefect (din 01.06.1923); președinte al Consiliului Județean (din 05.03.1930); inspector general administrativ în cadrul Ministerului de Interne (din 03.08.1932); prefect al județului Hotin (25.07-06.10.1941). 315 Alexandru Rioșanu (1892-1941

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
din 23.03.1944); colonel (din 01.10.1946). 337 Indicativul codificat al Marelui Cartier General. 338 Nicolae C. Eftimie (1892-?), funcționar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în corpul funcționarilor publici (1941). Inspector județean (din 14.03.1930); pretor (din 11.09.1934); subprefect (din 31.03.1936); inspector general administrativ, prefect al județului Soroca (13.07-06.10.1941). 339 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 340 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 341 Ioan Palade (1894-

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Boulescu (1894-?), militar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Legiunii de Jandarmi Bălți (22.06.1941-15.07.1942); comandant al Școlii de Jandarmerie Cernăuți (1943); pretor al Corpului de Cavalerie (1943-1944); pretor al Corpului 4 Armată (22-26.04.1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 12.04.1948, a fost acuzat de crime de război și condamnat la muncă silnică

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Legiunii de Jandarmi Bălți (22.06.1941-15.07.1942); comandant al Școlii de Jandarmerie Cernăuți (1943); pretor al Corpului de Cavalerie (1943-1944); pretor al Corpului 4 Armată (22-26.04.1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 12.04.1948, a fost acuzat de crime de război și condamnat la muncă silnică pe viață. Ulterior, în 1952, sentința

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Diviziei 10 Infanterie. 469 Indicativul codificat al Corpului 11 Armată. 470 Teodor Marconescu (1891-1970), militar de carieră român. Provenit din armata austro-ungară, este primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.04.1920; participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 10 Infanterie (21.07-28.11.1941); pretor al Brigăzii 2 Mixtă Munte (din 28.11.1941). Căpitan (din 01.07.1927); trecut în rezervă la 18.03.1938; maior în rezervă (din 27.02.1939); locotenent-colonel în rezervă

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Armată. 470 Teodor Marconescu (1891-1970), militar de carieră român. Provenit din armata austro-ungară, este primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.04.1920; participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 10 Infanterie (21.07-28.11.1941); pretor al Brigăzii 2 Mixtă Munte (din 28.11.1941). Căpitan (din 01.07.1927); trecut în rezervă la 18.03.1938; maior în rezervă (din 27.02.1939); locotenent-colonel în rezervă (din 19.07.1945). Arestat de autoritățile comuniste la

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
autoritățile comuniste în 1952, este internat în penitenciarul Făgăraș unde își găsește sfârșitul la 26.11.1952. 512 Nicolescu G. Mihail (Coca) (1896-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Pretor al Comandamentului Militar Odessa (1941-1943), calitate în care a fost implicat în execuțiile împotriva populației evreiești; ajutor al pretorului Comandamentului Etapelor Est (1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Potrivit informațiilor arhivistice existente s-a refugiat odată cu trupele germane

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
G. Mihail (Coca) (1896-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1916); participă la primul război mondial. Pretor al Comandamentului Militar Odessa (1941-1943), calitate în care a fost implicat în execuțiile împotriva populației evreiești; ajutor al pretorului Comandamentului Etapelor Est (1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Potrivit informațiilor arhivistice existente s-a refugiat odată cu trupele germane, în 1945 fiind dat dispărut. Acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război", a fost

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1912-1914). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector general al Jandarmeriei din Bucovina (1941-1942); pretor al Armatei a 4-a (1942); inspector al Jandarmeriei Cernăuți (1943); pretor al Armatei a 1-a (1944). Acuzat de crime de război, a fost judecat și achitat de Tribunalul Poporului la 09.05.1946. A fost arestat la 04

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]