4,340 matches
-
ridicată decât prevalența în orice moment al vieții deoarece tulburările se șterg, astfel încât o persoană care va suferi de o tulburare la un moment dat nu va experimenta o tulburare într-un anumit moment al vieții (Caplan& Gans, 1991)28. Prevalența este adesea pusă în opoziție cu incidența unei tulburări. Incidența este numărul de cazuri noi ale unei tulburări care se dezvoltă în timpul unei perioade specifice de timp. Primul an de incidență al unei tulburări este numărul de persoane care dezvoltă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lui; * ușor de enervat de către alții; * adesea furios și îi respinge pe cei din jur, are tendința de a face în ciudă; * frecvent răzbunător; * utilizează limbaj obscen și înjură. Împreună, tulburarea de comportament și opoziționismul provocator au o rată a prevalenței în rândul populației între 8% și 12%. Hiperactivitatea cu deficit de atenție Sindromul este constituit de asocierea dintre tulburările de atenție și hiperactivitate-impulsivitate. Tulburări de atenție: slabă capacitate de concentrare, de fixare asupra unei sarcini, de organizare și apoi de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
școlar, acești subiecți se integrează destul de bine la viața socială și profesională. Evoluție, prognostic și factorii etiopatogenici Evoluția întârzierii mentale este influențată de evoluția condițiilor medicale generale subiacente și de factori ambientali: stimularea ambientală, oportunitățile de instruire etc. Rata de prevalență a întârzierii mentale a fost estimată la aproximativ 1 %. Diferite studii au demonstrat rate diferite în funcție de definiția utilizată, metodele de identificare și populația studiată (DSM IV, 2000). Din cauza etiologiei sale heterogene, nici un pattern familial nu este aplicabil întârzierii mentale ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
agenților ce contribuie la întreținerea simptomelor și identificarea unor stimuli și repere mnezice. 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură În ultima vreme, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și asupra rolurilor de gen și a factorilor culturali în prevalența, caracteristicile și tratamentul tulburărilor cognitive. S-a constatat că există un număr mai mare de femei suferind de demență, în special Alzheimer, decât de bărbați. Acest fapt se poate explica prin durata de viață mai îndelungată a femeilor, ceea ce crește
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vârstnici Psihoterapia dirijată pentru distresul emoțional care apare la vârstnici implică adesea intervenție pe vârstnicii care au boli cronice sau instabilitate psihică, și care se luptă cu aceste probleme în timp ce suferă de depresie (Zeiss, Lewinsohn, Rohde & Seeley, 1996)109. Estimările prevalenței privind persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și care suferă de o boala cronică se ridică de la 50 % până la 86% (Boczkowski &Zeichner, 1985)110. O importanță deosebită în munca cu vârstnici o are cunoașterea bolilor cronice și impactul pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu oamenii. Tatăl său a murit când dl. A avea 17 ani și se pare că mama sa avusese câteva episoade de depresie în anii lui de adolescență. În prezent, pacientul prezintă criteriul pentru tulburare depresivă majoră. Depresia are o prevalență mai mare în rândul vârstnicilor care sunt bolnavi cronici și mai ales dacă invaliditatea este prezentă. Cercetările scot în evidență contradicții privind faptul că se așteaptă ca vârstnicii să fie adesea depresivi, în timp ce depresia apare cu o rată de 1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu privire la timpul de somn pentru că astfel pacienții ar fi mai liniștiți dacă ar știi că vârstnicii dorm în general mai puțin decât persoanele tinere. Eficiența în tratamentul insomniei prin formele cognitivă și comportamentală reprezintă un avantaj important, având în vedere prevalența crescută a insomniei și efectele negative datorate reacțiilor adverse a medicamentelor. Aceasta include deteriorarea cognitivă, riscul crescut de recădere, și faptul că multe medicamente își pierd din efect prin folosirea îndelungată. Capitolul 8 Tulburări depresive 8.1. Delimitarea conceptuală a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vârstă în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții lor, 17% dintre americani trăiesc un episod depresiv major iar 6% experimentează tulburarea distimică (Kessler, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)128. În prevalența depresiei, s-au semnalat mari diferențe de gen și vârstă. Vom aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte atât forme ușoare de depresie, cât și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de coping mai bune. 8.4.3. Etnia, cultura și depresia Într-un studiu amplu realizat în Statele Unite, oamenii de origine hispanica au prezentat cea mai mare rată a depresiei, în ultimul an, urmați de albi, cu cea mai mică prevalență printre americanii de culoare (Blazer, 1994)139. Pare interesant faptul că afro-americanii au avut cea mai joasă rată a depresiei, având în vedere statutul lor dezavantajat în societatea americană. În altă ordine de idei, afro-americanii prezintă rate mai crescute de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în jurul bisericii, respingând confortul modernității (cum ar fi automobilele, electricitatea, telefonul). Prin urmare, comunitatea Amish trăiește viața oamenilor din America rurală a secolului al XIX-lea. Cercetările extinse în legătură cu tulburările de dispoziție ale celor din comunitatea Amish au evidențiat că prevalența depresiei majore în rândul lor este de doar o zecime din rata înregistrată în rândul grupurilor principale din Statele Unite (Egeland et. al., 1987)141. Este posibil ca viața agrară, simplă a populației Amish, cu importanța pe care ei o acordă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
et. al., 1987)141. Este posibil ca viața agrară, simplă a populației Amish, cu importanța pe care ei o acordă familiei și comunității, să îi protejeze pe membrii acestei comunități de depresie. În mod similar, cercetările trans-naționale au relevat că prevalența depresiei majore este mai scăzută în cazul țărilor mai puțin industrializate și mai puțin moderne, în comparație cu cele moderne și puternic industrializate. Încă o dată, se pare că ritmul alert de viață al oamenilor în societățile moderne, industrializate, cu lipsa unui suport
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puțin un episod de tulburare bipolară (Kessler et. al., 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)147. Femeile și bărbații par să fie în mod egal predispuși să dezvolte această boală. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în rândul grupurilor etnice în ceea ce privește prevalența tulburării. În cazul multora dintre cei care dezvoltă tulburarea bipolară, acest lucru se întâmplă în adolescența târzie sau în perioada adultă timpurie (Burke et. al., 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)148. Aproximativ jumătate dintre indivizii care au dezvoltat această tulburare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cei care au avut episoade maniacale sau depresive. Întrebarea: Când se va întâmpla din nou? Le domină mintea tot timpul. 8.5.1. Cultura și tulburările bipolare Din punct de vedere al culturii, nu par să existe diferențe semnificative în prevalența tulburărilor bipolare, dar pot diferi în ceea ce privește forma lor de manifestare. După cum am prezentat în rândurile de mai sus există diferențele interculturale în manifestarea depresiei. Studiul referitor la Ordinul Amish (Old Order Amish) descris anterior oferă o privire de ansamblu fascinantă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tendința femeilor spre ruminație atunci când se simt stresate, poate să contribuie la agravarea depresiei. 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni Autorii clasici au estimat o relație de proporționalitate între frecvența depresiei și vârstă. Corelarea dintre vârstă și prevalență este diferită la femei și la bărbați, astfel la bărbați, prevalența pentru depresie crește începând cu vârsta de 50 de ani, în timp ce la femei atinge apogeul în jurul vârstei de 35 de ani, în special în cazul femeilor căsătorite. În adolescență
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la agravarea depresiei. 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni Autorii clasici au estimat o relație de proporționalitate între frecvența depresiei și vârstă. Corelarea dintre vârstă și prevalență este diferită la femei și la bărbați, astfel la bărbați, prevalența pentru depresie crește începând cu vârsta de 50 de ani, în timp ce la femei atinge apogeul în jurul vârstei de 35 de ani, în special în cazul femeilor căsătorite. În adolescență este dificil să se realizeze diferența între o stare depresivă constituită
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoanelor adulte, datorită faptului că s-a constatat că multe dintre acestea prezintă boli hormonale sau de metabolism care stimulează depresia. La vârstnici, depresia este considerată cea mai frecventă afecțiune psihiatrică. La persoanele de peste 65 de ani, ea atinge o prevalență de 15% 18%, constituind pentru un om în vârstă un factor de risc pentru apariția altor boli specifice, cum sunt demențele. Riscul spre demență este mare din cauza afectărilor cerebrale organice. Există posibilitatea ca depresia să fie confundată cu unele sindroame
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care adesea se manifestă ca răspuns la atacurile de panică din trecut. Apoi, vom vorbi despre alte fobii: fobiile simple sau fobiile sociale. Vom merge mai departe spre a discuta de tulburarea stresului post-traumatic și apoi tulburarea anxietății generalizate. În prevalența acestor tulburări de anxietate există diferențe de gen și diferențe culturale în focalizarea asupra anxietății, care influențează persoanele anxioase-apoi vom expune aceste diferențe. În final, încheiem cu tulburarea obsesiv-compulsivă, care este clasificată ca o tulburare de anxietate, dar care prezintă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să "înnebunească" sau să "piardă controlul". Multor oameni cu atac de panică le e rușine de problemele pe care le au și încearcă să le ascundă față de ceilalți. Dacă nu sunt tratați, ei se simt demoralizați și depresivi. Pe parcursul vieții, prevalența atacului de panică este între 1.5-3.5% conform unor studii realizate în diferite țări (APA, 1994)226. Cei mai mulți oameni manifestă tulburări de panică între adolescența târzie și vârsta de 30 de ani, iar tulburarea tinde să fie cronică o dată ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
condițiile finitudinii, maxima coerență pe care o poate atinge in-definitul ca definiție a omului. În sensul relativ, al finitudinii vieții, destinul este împlinirea ei. Destinul este "normalitatea" unei biografii din punctul de vedere al libertății, este fapta libertății înțeleasă ca prevalență a secvenței "de depășit-de atins" asupra limitei interioare. * Dacă moartea este latura egal distribuită a "naturii din noi", care se manifestă ca revanșă a limitei interioare în fața oricărei depășiri, înseamnă că destinul, ca celebrare a secvenței "de depășit-de atins", este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
locul de întîlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât expresia mersului naturii între entropie și plenitudinea divină. În acest cadru de referință lărgit, destinul nu mai apare ca pură faptă a libertății, ci ca figură coerentă a "puterii de viață" care transformă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
socială". Fără nicio îndoială, acesta este cazul cercetătorilor avuți în vedere: persoanele interogate se numără cu miile la nivelul diferitelor țări, iar bazele internaționale de date se îmbogățesc regulat: anchete de victimizare (Carra și Sicot, 1997; Debarbieux, 1996, 1999, 2004), prevalența fenomenului school bullying (Smith, 2004), anchetă despre delincvența autodeclarată în mediul școlar (Roché, 2001) anchete epidemiologice (ESPAD), dar și convorbiri de cercetare (Devine, 2001), cercetare-acțiune și evaluare a programelor (Shermann et al., 2002), anchete intensive privind factorii de risc (de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante e cunoscut de autoritățile școlare într-o proporție ridicolă (0,02% dintre adolescenți fiind consumatori, iar mai puțin de 0,01%, implicați în trafic, potrivit Signa), în timp ce toate anchetele arată o prevalență puternică a acestui tip de comportament riscant la adolescenții de 13-14 ani. Ancheta ESCAPAD 2000-2002 (anchetă privind sănătatea și consumul cu ocazia apelului de pregătire pentru apărare*) dezvăluie că la 17 ani uzul regulat de canabis este de 54,6
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt. Pe scurt, este absolut necesar să măsurăm efectele grupării, efectele legate de componența claselor și a școlilor, dacă vrem să explicăm și să înțelegem victimizarea, și nu doar să-i măsurăm frecvența și prevalența în cadrul unei populații. Grupările (în principiu interzise) după nivelul școlar, originea socială, printre care originea etnică, constituie regula. Există clase tip "oală sub presiune" și clase din mediu social ales. Ignorarea anumitor clase înseamnă și ignorarea realității trăite într-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în Franța, dar care stă la baza unor anchete foarte ample din zeci de țări. Aceste anchete se apropie de anchetele de victimizare (proporția elevilor "hărțuiți") și de anchetele de delincvență autodeclarată (proporția "hărțuitorilor"). Cercetările au permis evidențierea faptului că prevalența fenomenului de bullying, variabilă între țări, oscila, în general, între 4% și 10% elevi "hărțuitori" (bullies) și între 4% și 15% elevi hărțuiți (bullied). Unele studii acordă o prevalență mai puternică, depășind 15%, chiar 20% victime și agresori (în Spania
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de delincvență autodeclarată (proporția "hărțuitorilor"). Cercetările au permis evidențierea faptului că prevalența fenomenului de bullying, variabilă între țări, oscila, în general, între 4% și 10% elevi "hărțuitori" (bullies) și între 4% și 15% elevi hărțuiți (bullied). Unele studii acordă o prevalență mai puternică, depășind 15%, chiar 20% victime și agresori (în Spania Ortega, 1994, sau în Coreea Kim et al., 2005, de exemplu). Aceste diferențe se pot explica prin diferențele dintre eșantioane, dar mai ales prin diferențele în definirea bullying-ului însuși
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]