7,932 matches
-
conținut identic al art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul a incriminat în mod distinct conduita relevantă. Principiul legalității incriminării nu permite „extinderea“ textului de la art. 336 din Codul penal, prin activarea unei prezumții de tipicitate, în temeiul art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Destinatarul normei trebuie să cunoască cu exactitate care este conduita interzisă de lege, iar în condițiile „mixării“ unui text clar sub aspectul tipicității cu
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
tipicitate, în temeiul art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Destinatarul normei trebuie să cunoască cu exactitate care este conduita interzisă de lege, iar în condițiile „mixării“ unui text clar sub aspectul tipicității cu o prezumție dintr-o lege extrapenală nu se poate susține că un astfel de deziderat ar putea fi atins. S-a apreciat că interpretarea conform căreia art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, ar permite reținerea
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
art. 336 din Codul penal are loc doar în situația în care autorul prezenta o alcoolemie peste limita legală, la momentul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice. Pe cale de consecință, a fortiori, ar trebui considerată neconstituțională și soluția activării prezumției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, pentru a fundamenta tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal. Totodată, s-a apreciat că, deși prezumția este tolerată și în cadrul procesului penal
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
ar trebui considerată neconstituțională și soluția activării prezumției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, pentru a fundamenta tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal. Totodată, s-a apreciat că, deși prezumția este tolerată și în cadrul procesului penal, prezumarea unei îmbibații alcoolice peste limita legală la momentul conducerii autovehiculului din faptul conex al consumului de alcool post factum nu are un caracter rezonabil, căci din consumul de alcool post factum nu
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
depășirea limitei legale a îmbibației alcoolice la momentul conducerii autovehiculului pe drumurile publice. În cuprinsul opiniei exprimate s-a apreciat că, dacă s-ar accepta că art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 instituie o prezumție cu incidență și în sfera dreptului penal, ar însemna că norma de incriminare rezultată [art. 336 din Codul penal „completat“ cu art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată] ar avea o aplicabilitate mai largă
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
un accident de circulație care avusese ca rezultat „uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane“. Pe de altă parte, raportat la conținutul art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prezumția de tipicitate ar fi incidentă în cazul consumului de alcool post factum dacă autorul a produs un accident de circulație, iar alcoolemia rezultată depășește limita legală. Or, conform art. 75 din același act normativ, „Accidentul de circulație este evenimentul care
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
pe drumurile publice, Curtea Constituțională a relevat, prin raportare la prevederile art. 78 alin. (1) al acestui act normativ, că: 16. (...) Sancțiunea nerespectării acestei dispoziții legale este prevăzută de alin. (2) al art. 78, criticat în prezenta cauză, care instituie prezumția că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Este evident că instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe importanța și semnificația obligației stabilite în
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
al art. 78, criticat în prezenta cauză, care instituie prezumția că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Este evident că instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe importanța și semnificația obligației stabilite în art. 78 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul apreciind că este absolut necesar să interzică orice consum de alcool sau substanțe cu efecte similare după producerea
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
nu reprezintă o veritabilă problemă de drept, interpretarea și aplicarea art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 fiind clare. Din modul de formulare a întrebării preliminare reiese că problema pe care o ridică instanța vizează prezumția instituită de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, și efectul acesteia asupra elementelor de tipicitate ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
accident de circulație în care au fost implicați și până la momentul testării sau recoltării probelor biologice“. În cazul în care persoanele enumerate mai sus încalcă această obligație, prin art. 78 alin. (2) din același act normativ sa instituit o prezumție legală absolută, considerându-se că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. De asemenea, din coroborarea dispozițiilor art. 336 din Codul penal cu cele ale art.
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. De asemenea, din coroborarea dispozițiilor art. 336 din Codul penal cu cele ale art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reiese că prezumția este aplicabilă doar în ipoteza în care se produce un accident rutier. Având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat că prezumția instituită de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 are rolul de a
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
din Codul penal cu cele ale art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reiese că prezumția este aplicabilă doar în ipoteza în care se produce un accident rutier. Având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat că prezumția instituită de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 are rolul de a scuti organul de urmărire penală de a mai proba valoarea alcoolemiei de la momentul depistării conducătorului vehiculului, instructorului auto sau a examinatorului
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
condiției vizând existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge“. Dispoziția legală a fost supusă de mai multe ori controlului de constituționalitate, inclusiv prin raportare la dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituția României, care consacră prezumția de nevinovăție și art. 21 alin. (3) din Constituție, referitor la dreptul la un proces echitabil, Curtea Constituțională constatând că dispozițiile art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt redactate cu suficientă precizie, claritate, permițând destinatarilor
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
republicată, sunt redactate cu suficientă precizie, claritate, permițând destinatarilor legii să își conformeze conduita și să înțeleagă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor prescrise, fiind conforme cu garanțiile dreptului la un proces echitabil. În esență, Curtea Constituțională a apreciat că prezumția legală prevăzută de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, răspunde criteriilor constituționale de previzibilitate, principiului legalității incriminării și nu înlătură prezumția de nevinovăție. Astfel, în considerentele Deciziei nr. 417 din 15 aprilie 2010
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
dreptului la un proces echitabil. În esență, Curtea Constituțională a apreciat că prezumția legală prevăzută de art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, răspunde criteriilor constituționale de previzibilitate, principiului legalității incriminării și nu înlătură prezumția de nevinovăție. Astfel, în considerentele Deciziei nr. 417 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 25 mai 2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
I, nr. 343 din 25 mai 2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Curtea Constituțională a constatat că „instituirea unei astfel de prezumții se întemeiază pe importanța și semnificația obligației stabilite în art. 78 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul apreciind că este absolut necesar să interzică orice consum de alcool sau substanțe cu efecte similare după producerea
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private. Referindu-se la regimul probelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în Cauza Salabiaku împotriva Franței, 1988, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
-se la regimul probelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în Cauza Salabiaku împotriva Franței, 1988, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. În cauză, conducătorul auto este avertizat cu privire la consecințele faptei interzise de legiuitor, acesta trebuind
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
acesta trebuind să cunoască dispozițiile legale care interzic consumul de alcool, substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea accidentului rutier și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, precum și prezumția care operează în cazul nerespectării acestora. Absența unei astfel de interdicții ar determina, de altfel, dificultăți în stabilirea cu exactitate a stării conducătorului auto la momentul producerii accidentului, or, determinarea cât mai exactă a acestei stări este deopotrivă în interesul
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și art. 124 alin. (2) și (3) referitor la înfăptuirea justiției. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 692 din
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
un procuror care activează în cadrul DIICOT, chiar neîndeplinind condițiile de vechime prevăzute de lege pentru a face acte de urmărire penală la această unitate de parchet, emite acte de urmărire penală în cauzele pendinte, acte ce se bucură de prezumția de legalitate, atât timp cât el nu este revocat din această structură specializată și a fost numit în această funcție anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute de legislația
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
conflicte de natură să declanșeze fisuri sistemice profunde în buna funcționare a economiei de piață. ... 10. Se mai afirmă că Legea nr. 52/2020 este antinomică dreptului pozitiv intern în vigoare, întrucât introduce 3 cazuri de impreviziune prezumate absolut de legiuitor, prezumții care nu pot fi înlăturate prin niciun mijloc de probă, simpla îndeplinire a situației premisă ducând automat la impreviziune, independent de neîndeplinirea celorlalte condiții ale dreptului comun. Se invocă repere din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Uniunii Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost sau nu asumat de consumator la încheierea contractului. ... 12. Se susține că articolul unic pct. 2 și 3 din Legea nr. 52/2020 încalcă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la prezumțiile absolute, ceea ce echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dreptul la apărare al profesionistului este
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Constituție privind liberul acces la justiție, încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dreptul la apărare al profesionistului este complet înlăturat prin faptul că dispozițiile criticate instituie o prezumție absolută de impreviziune, iar, pe de altă parte, nu se face distincție între cauzele creșterii dobânzii variabile. Totodată, Legea nr. 52/2020 nu permite creditorului să dovedească echilibrul contractual în cazul concret dedus judecății, ceea ce înlătură nepermis cercetarea judecătorească in
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]