12,874 matches
-
vorbe deșucheate; pe urma... Stop! strigasem că pe un platou de filmare. Asta, - am strigat a să le-o povestești copiilor! Chestie răsuflata. Credeam că acolo se dădea dovadă de ceva mai multă fantezie... Domnul Georges mă privea mustrător. Încet, pricepusem: cenzură e-n orice; și-n vicii. M-am gîndit la secolul 20. La subconștientul sau, supraaglomerat. La căile lui de eliberare... Pe lîngă el, secolul XVII al lui Choderlos de Laclos, intrigă amoroasă diabolica a vicontelui de Valmont mi
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
de-aia te-am întrebat ce dracu ai? Nils: Drept să-ți spun, nu cine știe ce. (Bea, de data asta cu măsură. Pune paharul jos, apoi îl ridică.) În sănătatea ta! (Bea, apoi explicând.) M-am săturat de viața asta scârboasă. Pricepi? Arne: Bine-nțeles. Oricine poate pricepe asta. (Revine la bar și-și face de lucru.) Nils: Nu! Nu e adevărat! Nu oricine poate pricepe... Arne: Cei așa de greu de priceput? Ești ostenit. De muncă... Nils: Nu de muncă! Îmi
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
dracu ai? Nils: Drept să-ți spun, nu cine știe ce. (Bea, de data asta cu măsură. Pune paharul jos, apoi îl ridică.) În sănătatea ta! (Bea, apoi explicând.) M-am săturat de viața asta scârboasă. Pricepi? Arne: Bine-nțeles. Oricine poate pricepe asta. (Revine la bar și-și face de lucru.) Nils: Nu! Nu e adevărat! Nu oricine poate pricepe... Arne: Cei așa de greu de priceput? Ești ostenit. De muncă... Nils: Nu de muncă! Îmi place munca... Arne: De singurătate... Nils
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
apoi îl ridică.) În sănătatea ta! (Bea, apoi explicând.) M-am săturat de viața asta scârboasă. Pricepi? Arne: Bine-nțeles. Oricine poate pricepe asta. (Revine la bar și-și face de lucru.) Nils: Nu! Nu e adevărat! Nu oricine poate pricepe... Arne: Cei așa de greu de priceput? Ești ostenit. De muncă... Nils: Nu de muncă! Îmi place munca... Arne: De singurătate... Nils: Singurătatea... aici poate că ai dreptate. Arne: Sigur că am. Te scoli la 5 dimineața, tragi la docuri
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
apoi explicând.) M-am săturat de viața asta scârboasă. Pricepi? Arne: Bine-nțeles. Oricine poate pricepe asta. (Revine la bar și-și face de lucru.) Nils: Nu! Nu e adevărat! Nu oricine poate pricepe... Arne: Cei așa de greu de priceput? Ești ostenit. De muncă... Nils: Nu de muncă! Îmi place munca... Arne: De singurătate... Nils: Singurătatea... aici poate că ai dreptate. Arne: Sigur că am. Te scoli la 5 dimineața, tragi la docuri până te ia dracu', vii acasă, mănânci
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
melodie frumoasă la radio. Am învârtit de buton, plimbând acul de-a lungul scalei. Dau repede de o melodie nemaipomenită. O cânta un englez. Ascult, ascult și, în sfârșit înțeleg un cuvânt: „nothing” (Pentru că Nils n-a reacționat.) Adică „nimic”. Pricepi? (Nils face un gest vag, din care se poate înțelege orice.) Buuun. Schimb postul și dau peste Piaf: „Non, rien, rien...” și așa mai departe. (Explicând) Adică tot „nimic”, pricepi? Chestia-ncepe să mă enerveze. Răsucesc butonul, un spaniol: „nada
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
un cuvânt: „nothing” (Pentru că Nils n-a reacționat.) Adică „nimic”. Pricepi? (Nils face un gest vag, din care se poate înțelege orice.) Buuun. Schimb postul și dau peste Piaf: „Non, rien, rien...” și așa mai departe. (Explicând) Adică tot „nimic”, pricepi? Chestia-ncepe să mă enerveze. Răsucesc butonul, un spaniol: „nada mas”. Parcă înnebuniseră cu toții în seara aia. Nimic, nimic și iar nimic. Pricepi? Nils: Mă enervezi! Pricepi, pricepi? Doar nu sunt cretin. Paul: Ai răbdare. Numai că, vezi tu, toată
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Schimb postul și dau peste Piaf: „Non, rien, rien...” și așa mai departe. (Explicând) Adică tot „nimic”, pricepi? Chestia-ncepe să mă enerveze. Răsucesc butonul, un spaniol: „nada mas”. Parcă înnebuniseră cu toții în seara aia. Nimic, nimic și iar nimic. Pricepi? Nils: Mă enervezi! Pricepi, pricepi? Doar nu sunt cretin. Paul: Ai răbdare. Numai că, vezi tu, toată povestea nu era o simplă coincidență, cum am crezut eu ca un dobitoc. Pe atunci mă hotărâsem deja să-mi părăsesc țara. Iar
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
peste Piaf: „Non, rien, rien...” și așa mai departe. (Explicând) Adică tot „nimic”, pricepi? Chestia-ncepe să mă enerveze. Răsucesc butonul, un spaniol: „nada mas”. Parcă înnebuniseră cu toții în seara aia. Nimic, nimic și iar nimic. Pricepi? Nils: Mă enervezi! Pricepi, pricepi? Doar nu sunt cretin. Paul: Ai răbdare. Numai că, vezi tu, toată povestea nu era o simplă coincidență, cum am crezut eu ca un dobitoc. Pe atunci mă hotărâsem deja să-mi părăsesc țara. Iar cineva, cineva absolut misterios
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Piaf: „Non, rien, rien...” și așa mai departe. (Explicând) Adică tot „nimic”, pricepi? Chestia-ncepe să mă enerveze. Răsucesc butonul, un spaniol: „nada mas”. Parcă înnebuniseră cu toții în seara aia. Nimic, nimic și iar nimic. Pricepi? Nils: Mă enervezi! Pricepi, pricepi? Doar nu sunt cretin. Paul: Ai răbdare. Numai că, vezi tu, toată povestea nu era o simplă coincidență, cum am crezut eu ca un dobitoc. Pe atunci mă hotărâsem deja să-mi părăsesc țara. Iar cineva, cineva absolut misterios, încerca
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
cum am crezut eu ca un dobitoc. Pe atunci mă hotărâsem deja să-mi părăsesc țara. Iar cineva, cineva absolut misterios, încerca să mă facă atent la ce mă așteaptă: nimic. Numai că eu n-am recepționat mesajul. Eram analfabet. Pricepi? Nils: Pricep. (După o pauză.) De ce dracu' nu primesc și eu o dată, măcar, un semnal din ăsta, misterios, de avertisment? Să-mi spună cineva, adică: „Nu face, mă, chestia aia, că o să iasă o tâmpenie!” Arne: Că tu l-ai
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
crezut eu ca un dobitoc. Pe atunci mă hotărâsem deja să-mi părăsesc țara. Iar cineva, cineva absolut misterios, încerca să mă facă atent la ce mă așteaptă: nimic. Numai că eu n-am recepționat mesajul. Eram analfabet. Pricepi? Nils: Pricep. (După o pauză.) De ce dracu' nu primesc și eu o dată, măcar, un semnal din ăsta, misterios, de avertisment? Să-mi spună cineva, adică: „Nu face, mă, chestia aia, că o să iasă o tâmpenie!” Arne: Că tu l-ai asculta imediat
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Cred că da... Nils: Dar ce dracu ai visat? Paul: Aurora boreală. Arne: Aurora boreală? Dar bineînțeles că există! Nu trebuia să te ostenești săajungi până aici, ca să afli asta... Paul: Nu știu dacă există așa cum am visat-o eu. Pricepi? Arne: Nu. Paul: Eram la Napoli. Un loc cum rar găsești pe lume. De bine, de rău mă aranjasem. Conduceam o camionetă a unui tip care vindea pește. Totdeauna mi-a plăcut să șofez. Poate fiindcă n-am avut niciodată
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
o chestie cât se poate de tâmpită, de ce, adică, să mori, când e unul din cele mai frumoase locuri de pe pământ ci înseamnă „Să vezi Napoli și apoi Mori”, adică localitatea Mori, care, ca frumusețe, se situează imediat după Napoli. Pricepeți? Arne: E cât se poate de clar... Paul: Mă-ndreptam, deci, spre Mori, când am simțit că mă fură somnul. Când mi se-ntâmplă treaba asta, n-am nici o ezitare. Trag pe dreapta și mă culc. Așa am făcut și
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
loc premierea Furtunii, în regia lui Alexander Morfov, la care am avut prilejul să asist grație bunăvoinței Ioanei Moldovan. Piesa nu are nimic shakesperian: o sarabandă de dansuri, legănări, lumini și urlete. Cine nu știe de acasă povestea nu poate pricepe cine sunt Prospero, Caliban sau Ariel. Nici o cîtime de tensiune psihologică, nici o unghie de dramă, nici o secundă de înălțare estetică. O pleașcă stridentă cu gimnaști în loc de actori și cu țipete în loc de replici. În ciuda harului personal, Caramitru pare un intrus pe
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
De altfel, moneda euro, are oricum o utilitate limitată pentru continentul european, fiindcă în afara granițelor dolarul vorbește cu adevărat. Din Adevărul aflăm ultimul mesaj pe care ni l-a transmis Steve Jobs "dragostea e ca un puzzle". Omul atât de priceput la ironii fine și la comentarii geniale, a reușit să convingă și moartea că viața este un șir de întâmplări cu rost. Geniul tatălui Apple l-am văzut cu toții în tehnologia pe care a gândit-o și în isteria pe
Regia unei morţi de geniu. Steve Jobs era deja mort în momentul lansării iPhone 4S () [Corola-journal/Journalistic/25021_a_26346]
-
la rîndul lui, o Românie și un București pe măsură: societate eminamente ridicolă, victimă a modernizării precipitate, neasimilată de fondul autohton. Cetățenii acestei lumi, burghezi și mic-burghezi stupizi, vorbesc și ei la nesfîrșit, într-un limbaj al cărui sens îl pricep doar pe jumătate. Ca și îndepărtații și necunoscuții lor colegi de la cealaltă margine a Europei, ei emit în permanență, cu o facondă iresponsabilă, „adevăruri” proprii care nu rezistă unei minime confruntări cu realitatea. Percepem și noi astăzi domnia Regelui Carol
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
astfel de limbi este însă gramatica, nu lexicul, care se inventează mai ușor. Werst îl critică pe Tolkien pentru obsesia lui pentru limbile nordice și pentru că ar fi lăsat să se înțeleagă o preferință pentru rasa albă și blondă, ceea ce, pricepeți dv. ce semnifică. Doar că nu toți elfii lui Tolkien sunt blonzi și nici toți metecii, răi. Ca să nu spunem că sonoritățile limbii lui Werst duc cu gândul la arabă. Și apoi, Tolkien a fost, înainte de toate, un lingvist excepțional
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
Și totuși judecători ai celor petrecute în Pitești Mi-am acoperit însă adevărată realitate cu credința în nu pot fi decât cei ce au trăit această experiență, căci nimeni nu Dumnezeu, cu filosofia idealista, cu aspirațiile naționaliste... o va putea pricepe că ei. Ar fi de dorit să se obțină mărturisi ale Eu insumi m-am reeducat, dar niciodată nu voi merită tuturor celor care au trecut pe acolo, fie ca victime, fie că “restructurarea...” (p. 107) torționari. Nici iadul nu
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
au necazuri. Conform scrierilor lui Arsenie Boca, cei păcătoși nu au amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face că sunt oameni păcătoși care n-au necazuri. Pe aceștia i-a lepădat Dumnezeu. Căci știindu-le firea, precum că nu au leac și nu pricep nimic din ocârmuirea Sa, îi lasă în păcatele lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci, cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-l înțeleagă căile, nu le mai rânduiește o îndreptare prin
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
Dvs cu ce vă ocupați? Dan Diaconescu: Ai făcut vreodată vreo firmă în România? Adrian Moraru: Bineînțeles. Dan Diaconescu: Ai calculat vreodată TVA-ul? Cum se calculează TVA-ul? Adrian Moraru: Veniți la mine să vă învăț, că dvs vă pricepeți la evaziune mai bine. Dan Diaconescu: Dvs tot povestiți cu Dreapta asta, ce înseamnă Dreapta în mintea dumneavoastră? Adrian Moraru: Nu ce înseamnă în mintea mea. Eu nu v-am întrebat pe dvs. Fiți atent! Mai ușor cu logoreea asta
Replici dure la TV: N-am comentat Elodia niciodată vs Faptul că sunteți nesimțit... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25307_a_26632]
-
CON.NET. Ag , înregistrată în Elveția, orașul Zug, Baarerstrasse nr. 78. Noii proprietari îl numesc administrator pe Florica Claudiu Ionuț, ginerele lui Aurel Cornea, liderul FSLI. Abilitățile sale manegeriale se vădesc imediat, sau poate e vorba de know-how-ul elvețienilor, foarte pricepuți la computere și secrete bancare. Cert este că mutarea e câștigătoare. Gabriel Sandu atribuie în fine contractul câștigat de DimSoft unui consorțiu creat în jurul acestei firme. De la Sandu la Blejnar: aceeași mărie, dar cu alta pălărie! Proiectul derulat cu ANAF
Megaşmenul DIM Soft SRL revine în forţă. După ce a curăţat Ministerul Comunicaţiilor de 100 milioane de euro, "căpuşa" sare în curtea lui Blejnar () [Corola-journal/Journalistic/25492_a_26817]
-
Swann... Plânsul face parte din evantaiul de emoții pe care știu să le provoc. Nici mai mult, nici mai puțin. Emoțiile sunt limbajul universal prin care poți să înțelegi lumea. Nu toată lumea poate să înțeleagă o expresie complicată, sau să priceapă o teorie. Însă toată lumea citește emoțiile. Cineva complet incult, care citește cartea, poate să înțeleagă foarte mult din emoțiile personajelor. Romanul este, am mai spus, maniheist, însă emoțiile am încercat să nu fie. Cineva pe care-l detești poate să
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
cu fructele astea despre care tot încerc să-mi amintesc, creșteau din flori transaprente, (creșteau) unele albe, altele negre, rotunde. (iar) Când apropiam mâna de ele începeau să se zbată cuprinse de spaime pe care n-am reușit să le pricep. Cele albe, mai greu de cules, erau lunecoase, adesea le scăpam printre degete și era o artă să le prinzi, o îndemânare exersată ca în orice meserie, doar că era vorba de meseria supraviețuirii înainte de alte rosturi și era prima
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]