11,061 matches
-
Kuhn din această carte, nu poți naviga an sens invers prin timp și gandire. De aceea, istoria conceperii Structurii revoluțiilor științifice mi se pare mai curand anecdotica. Importantă este, ansa, teza centrală a acestui volum, cumva inspirată de anecdota cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții șanț de regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
de o arhitectură desăvârșită. Semnele acestei oboseli existențiale prefigurând o "schimbare la fața" a liricii sale sunt vizibile și an Necuvintele (1969) și an dulcele stil clasic (1970), ăn care se dezvoltă sugestii anterioare an tonul unei profunde suferințe fără pricina aparentă, a unei dezolări fără leac, ăn versuri făcându-și loc deja din când an când scene de cruzime și tortură ce vor deveni spre sfârșitul vieții atroce, insuportabile. Sado-masochismul acestor viziuni sângeroase, de omoruri an chinuri, schingiuiri, spintecări și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
conștiința a inadecvării, inevitabilă de altfel, la intenția declarată. Dar, "după cum unii tot cântă în altă parte obiectul ce-l au în mâini, așa și noi nu am privit spre el, ci ne-am îndreptat ochii undeva departe, din care pricina, pesemne ne-a și scăpat." Cartea se citește totuși fără suspiciuni. Nu de alta, dar "cad atunci din bibliotecile lumii dicționarele moarte... de râs." Vasile Tonoiu, Meditații și cugetări. Reverii lucide și aporii ludice. Editură Iri, București 1998, 160 pag
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
a dispărut de unde îi era, la drept vorbind, locul. Din române, din nuvele, din proza. Dezepicizarea literaturii care se scrie în zilele noastre e o chestiune evidență, bine știuta, nu fac decît să enunț un truism. De altfel, fenomenul cu pricina face mîndri pe mulți textualiști care nu au obosit încă să fie sterili, precum și o sumedenie de post-..., încîntați din principiu să anunțe vreun deces de ultimă oră, indiferent al carui concept ori curent pînă mai ieri socotit important. În
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
a "colturilor pitorești", cu hartă în mînă. Această reflecție ne-a fost confirmată de lectură poeziei lui Daniel Corbu. "Perfect" optzecist, din punct de vedere biografic (anul sau de naștere, 1956, e cel în jurul căruia pivotează majoritatea componenților generației cu pricina) cultiva un lirism particularizat, neîncadrabil în șabloanele "generationiste". E un "disident" cu aplomb. Stratul sau liric primar e romantic, vitalist, turbulent, precum un sol neașezat geologic, în care se produc erupții vulcanice ori măcar țîșnesc impetuoase gheizere. Nostalgic, poetul regretă
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
al Turmei de porci, al lui Iohann, al Sobolancăi, al De astăzi beau sînge, și al celor Trei poeme este, pentru mine, autorul care se lasă permanent, cu o voluptate nemaiîntîlnita, surclasat de viață. Poate scriu acest lucru și din pricini obscure și misterioase despre cum și de ce un sentiment poate să existe de-a lungul a zeci de ani. Mă refer, pur și simplu, la faptul că nu pot face abstracție de iubirea pe care i-o port, iubire ciudată
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
folk Vali Sterian. Cu o alcoolemie determinată cu probe de 1,4 la mie, Sterian se consideră nevinovat, potrivit ziarului NAȚIONAL, de un accident în care, e adevărat, el n-a făcut decît să lovească un autobuz. Dar autobuzul cu pricina, ca să-l ferească pe cantautor, a lovit mai multe mașini, ucigînd și doi oameni. Șoferul autobuzului nu știa că mașina pe care a încercat s-o ferească era condusă de Vali Sterian, dar pentru cel din urmă, beat pur și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
a-și garanta că mai sînt, totuși, între limitele unui univers concret și știut, real, aceștia din urmă, spectatorii utopiilor și distopiilor cinematografice de ultimă oră, vor reflecta, cu siguranta, oricît s-ar teme să o recunoască, la întrebarea cu pricina. Interesant este că ea a fost rostita cu mai bine de zece ani în urmă, de Jean Baudrillard, în Celălalt prin sine însuși, campionul teoretic al predicțiilor sumbre despre un viitor al simulacrelor absolute, fără conținut și fără miză ontologica
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
două cărți fundamentale, dificile, superbe, fiecare în felul său: Celălalt prin sine însuși al lui Jean Baudrillard și Erotismul lui Georges Bataille. Conștientă de proporțiile necesare pentru o expunere decentă a unor teorii de calibrul celor incluse în volumele cu pricina, mă resemnez de la bun început cu puțin, cu o simplă zgîrietura a pojghiței de insensibilitate intelectuală la care mă refeream mai sus. Am inceput cu Baudrillard pentru că mi se pare ca rezonează cel mai explicit cu paradigmă noastră, chiar cu
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
zic. El este, oricum, la modă. A solicita dovezi și probe a devenit, în zilele noastre, insuportabil pentru unii. Trebuie să spun că astfel de dovezi și de probe există: dar nu în favoarea, ci împotriva tezei conform căreia sculpturile cu pricina, datate de "descoperitorii" lor între 1897 și 1904, si, cu o excepție ori două, văzute de noi, ceilalți, doar în fotografii, ar aparține cu adevarat tînărului Brâncusi. Se știe că Brâncusi, pasionat de artă fotografică, a avut plăcerea și grijă
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
tot geniul pe cele dinții. Absurd. Istoria literaturii, ca și a artei, nu cunoaște o astfel de curbă creatoare. Nu pot încheia fără să pun întrebarea cea mai grea din toate: cine și în ce scop a făurit sculpturile cu pricina? Sînt ele banale imitații după Brâncusi ale vreunui tardiv artist amator? Ori sînt falsuri făcute cu bună știință? Dacă promotorii lor au conștiința curată, ar fi bine să expună public lucrările (înțeleg că resursele financiare nu le lipsesc), încetînd a
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
cele ficționale și cele nonfictionale, insistă asupra unora utile de natură administrativă. În al doilea rînd, programa are caracter orientativ. Ea nu mai obligă la nimic, în privința autorilor și textelor. Oferă, cel mult, sugestii. Dar profesorul poate ilustra tema cu pricina și prin texte alese de el însuși. În definitiv, programa își propune să creeze capacități și deprinderi, nu să dea soluții unice și definitive. Sper că, o dată cu introducerea ei, să dispară acele odioase comentarii gata făcute și învățate pe de
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
monologului. De aceea se și răspunde mai des unui articol polemic decat unui pamflet. an numărul de față publicam, după cum se poate vedea chiar din sumarul (selectiv) de pe coperta, trei pagini de Controverse și două de Ecouri. Titlurile rubricilor cu pricina nu trimit mecanic la una, respecitv la cealaltă specie de articol critic. Totuși! Am pus sub titlul Controverse două articole cu vădit caracter polemic. Ele discuta exclusiv probleme ridicate de preopinenți. Persoană autorilor acestor replici este indiferență. Ea n-a
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
merită și astăzi multă atenție; în al doilea rînd, cartea m-a incitat la recitirea atît a unei bune părți din opera în cauză, cît și a unor tomuri de critică. Fiindcă nu sînt un chițibușar, daca apariția editorială cu pricina nu s-ar înseria altora a puzderie! -, din ultimii ani, vizînd teme importante și a unele a vînturînd o terminologie neologica "ultimul răcnet", dar avînd, vai, un conținut diluat, capabil să-i satisfacă pe inculți sau pe naivi, demersul de
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
volumele critice ale unor K. Mociulski, A. Gîde, N. Berdiaev, V.V. Ermilov, L. Sestov ș.a. și din biografiile datorate lui Aimée Dostoievski și Annei Grigorievna Dostoievskaia! Și aceasta în primul rînd din cauza neglijentelor cu care s-au abordat citatele cu pricina, ghilimelele fiind adeseori...uitate (cum se întîmplă la paginile 200, 201, 208, 264, 268, 277, 294, 392 etc.)! Mai grav este că, atunci cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
de o grosolănie. Cu gîndurile acestea în minte, dacă citești cartea lui Peter Brook, capeți confirmarea paraginii teatrale pe care o intuiai înainte de a o deschide. Actoria și-a pierdut smalțul stilistic și perspectiva resuscitării e firavă, atîta doar că pricina degringoladei nu ține de breaslă, ci de infirmitatea spirituală a epocii. Cînd o paradigmă moare, toate artele suferă, iar teatrul e doar unul din simptomele decadenței. Prin urmare, a stărui în lamentații în marginea a cît de jos a alunecat
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
surprins în chip neplăcut era lipsa de menajamente a judecăților de valoare. Școala ne-a obligat dintotdeauna la un respect maxim față de opera scriitorilor, mai cu seamă clasici, de contemporani ne prea făcând ea niciodată caz. N-am caietul cu pricina la îndemână, ca să mă citez exact, dar, probabil, că era vorba de Maiorescu, „mare minte mediocră”, și de altele așijderea. În discuție, erau mari scriitori ca Eminescu sau Caragiale, pe care învățasem să-i adulăm, nicidecum să le găsim defecte
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
Administrației și Internelor, actul normativ prevăzând și acordarea ajutorului de șomaj pentru polițiștii și cadrele militare care încetează raporturile de muncă cu MAI. Cu toate aceste, nici până la ora actuală Executivul nu a publicat normele de aplicare ale Ordonanței cu pricina, astfel încât prevederile privitoare la plata ajutorului de șomaj sunt inutile. LIpsa normelor de aplicare care le-ar acorda dreptul la șomaj disponibilizaților din MAI a fost confirmată, la și de către șeful ISU Prahova, colonelul Nicolae Popescu. Începând cu data de
Jandarmii şi pompierii disponibilizaţi de MAI, fără drept la şomaj. Guvernanţii ignoră problema încă din iunie () [Corola-journal/Journalistic/25177_a_26502]
-
pe trei zile. avut satisfacția dureroasă să vadă prăbușită în neant Eu eram numărul unu, așa că nu am fost eliminat. bicisnica dictatură. Când ne-am întâlnit la 20 de ani de la absolvență și la Felicitându-l de la Paris (din diferite pricini nu am putut masă a venit vorba de Iupaidia - Iupaida și i-am spus lui veni în țară înainte de 1993,) și urându-i să se țină tare și să Gușetoiu (de care mă legase o caldă și duioasă amiciție cu
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce țărănească când era comuniste-ajunsese rectorul facultății de la Brașovținut de Șmilovici, nu prea înțeleg) apoi treceau și pe la Violeta bineânțeles politic, căci nu avea nicio contingență cu tehnică, și pe la Ruleta, și luau de unde era mai ieftin
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
feroce băsist) este aservit locatarului din Palatul Cotroceni. De câte ori trebuie executat vreun opozant al lui Traian Băsescu, DNA-ul, Parchetul General, ANAF-ul sau ANI livrează de urgență la HotNews (pe surse, desigur ) "gloanțele" cu care trebuie executat opozantul cu pricina. Sute de file din dosarele DNA, cu interceptări telefonice ale politicienilor din Opoziție, filmulețe regizate de șeful procurorilor DNA sau știri pe surse de la ANAF despre jurnaliștii care nu-l iubesc pe Traian Băsescu, toate acestea le găsim din belșug
HotNews sprijină regimul Băsescu pe bani de la Guvern:268.360 de euro, virate prin Regio către Dan Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/25313_a_26638]
-
al ideilor politice, analizează într-un interviu din „Le Nouvel Observateur” de la jumătatea lui mai emergența unui nou tip de populism pe scenele politice europene și care s-ar putea dovedi câștigă torul apropiatei competiții pentru parlamentul european. Emergența cu pricina, scrie autorul, antielitară și antisistem, ar „traduce revolta morală a unor marginali de dreapta sau de stânga, care nu se regăsesc în oferta politică clasică ș...ț Ea exprimă starea proastă de sănătate a tuturor democrațiilor postideologice marcate de sfârșitul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2530_a_3855]
-
nume la fel de recognoscibile în real: de la soție la prieteni și colegi de breaslă (printre ei: Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Horia Simionescu, poeții Ștefan Manasia, Răzvan Țupa, Teodor Dună, Mihail Vakulovski ș.a.m.d.). Deși sumare, povestirile sunt - din această pricină - foarte savuroase, iar inserțiile fantasticului în dimensiunea prezentistă a autoficțiunii - glisări ușoare, fără ostentație - creează o atmosferă de stranietate, în dozaje diferite, mergând până la intensități culminante. Iată, de pildă, finalul prozei De ce am plecat din București și unde am ajuns
Vizite cu incidente by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2537_a_3862]
-
Johannesburg, în Valea Blauawbankspruit, doi speologi sud-africani au descoperit scheletul uni humanoid vechi de 2,5-3,5 milioane de ani, ceea ce îl face contemporan cu faimoasa Luci, strămoașa considerată a fi cea mai veche rudă a omului. În regiunea cu pricina, de unde s-a exploatat aur de-a lungul secolului XX, există grote care adăpostesc oseminte datând de milioane de ani. Culese de arheologi de sub pickhamerele muncitorilor, au fost depozitate în lăzi și nestudiate. Little Foot însuși a scăpat ca prin
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
fostă mină, ale cărei galerii se întind pe 12 km, este leagănul umanității. În ce-l privește pe Little Foot, el mergea cu dificultate în două picioare, vâna, trăia în arbori, din teama de predatori, de unde ar fi căzut, din pricini necunoscute, în grotă, aflându-și moartea.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]