629 matches
-
oră” (1945), intitulat Pe urmele războiului în Europa Centrală. A semnat și A.C.R., Arc, Al. Olteanu, Ducu, Sbilț și cu alte pseudonime. Volumul Arbori din țara promisă (1972), originală și tensionată combinație de memorialistică, istorie și critică literară, este prinosul devoțiunii și recunoștinței lui C.-R. față de valorile spirituale, în special cele cu o deosebită relevanță etică pentru formarea sa: Liviu Rebreanu, N. Iorga, Tudor Arghezi, Gala Galaction. În prim-plan stă preocuparea de a defini trăsătura dominantă a fiecărei
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
vlădicești e vorba că la sărbătorile Crăciunului și ale Paștelui, clerul era dator să ducă Episcopului unele daruri din produsele gospodăriei lor sau cumpărate din târg. Melchisedec crede că, încă din antichitate preoții făceau parte și Episcopului din colacii sau prinosul ce li se aduceau de către credincioși la biserică. Ulterior, mai în zilele noastre, numele de colaci sunt darurile care trebuia să le dea Episcopului, preoții. Din acele timpuri, a rămas obiceiul, până astăzi, zice Melchisedec, că preoții din oraș, când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari. Cutezăm a crede că Excelența Voastră, cunoscătorul tuturor problemelor ce interesează Bucovina, va binevoi a admite aceste expuneri, făcute cu bună credință. Repetând, încă o dată, voința și hotărârea fermă a populațiunii evreiești din Cernăuți de a aduce, din răsputeri, prinosul ei pentru binele general, cu onoare rugăm, pentru motivele expuse, Excelența Voastră să binevoiască a vedea că în urma situațiunii materiale în care se află populațiunea evreiască din Cernăuți și în urma lipsurilor de ordin juridic și tehnic pentru executarea Decretului Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-ți dau mere cu praștia la Poarta Albă? - ...În minte, noa, am vrut zic, da' dacă mi-ai luat microfonul... Își vor scobi... - Nu mai zice scobi, că sună ca...! - Bine, am înțeles: își vor scotoci mintea să ne aducă prinos de bine și hambare pline - așa e bine? Mă întreabă ironic. Ei, așa da. Însă îl îndemn: -Îmi pari cam obosit - poate ți-ar prinde bine un ceas de somn... -Da', ce? Mă crezi parlamentar?, se revoltă el. Și, uite
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
a marca punctele unui traseu, ale unei alinieri Nivel - nivelul național sau al Ministerului Apărării Naționale central Oficiere - săvârșirea unei slujbe bisericești; slujirea în biserică; săvârșirea unui act public sau privat cu solemnitatea unei ceremonii; celebrare Ofrandă - dar oferit bisericii, prinos; omagiu; contribuție - la opere de binefacere Parada - festivitate militară la care defilează trupele și tehnica militară militară; poate fi terestră, aeriană sau navală Precădere - prioritate, întâietate, preferință acordată unei persoane Protocol - totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
Olteniței - nr. 60 - 160 Șos. Olteniței - nr. 162 - 210 Str. Oravița Ale. Ornamentului Str. Pajiștei Str. Păduroiu - nr. 1 - 9 Str. Păduroiu - nr. 2 - 10; Str. Penelului Str. Petrilova Str. Picturii Str. Piperului Str. Podarului Int. Pomârla Str. Pomârla Str. Prinosului Str. Râul Mara Ale. Râul Sadului Ale. Râul Târgului Str. Relu Str. Rezonanței Int. Scorușului Int. Secarei Str. Secerișului Ale. Secuilor (fosta aleea Secuilor D) Str. Secuilor (fosta Vulturica 31) - nr. 5 - 15; 4 - 12 Str. Secuilor (fosta Vulturica 31
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
eveniment important, o personalitate. Jalonier - militar destinat pentru a marca punctele unui traseu, ale unei alinieri. Parada militară - festivitate militară la care defilează trupele și tehnica militară; poate fi terestră, aeriană sau navală. Precădere - prioritate, întâietate, preferință acordată unei �� persoane. Prinos - dar oferit Bisericii, contribuție la opere de binefacere. Protocol - totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale, în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului. Solemnitate - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
eveniment important, o personalitate. Jalonier - militar destinat pentru a marca punctele unui traseu, ale unei alinieri. Parada militară - festivitate militară la care defilează trupele și tehnica militară; poate fi terestră, aeriană sau navală. Precădere - prioritate, întâietate, preferință acordată unei persoane. Prinos - dar oferit Bisericii, contribuție la opere de binefacere. Protocol - totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale, în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului. Solemnitate - ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către Damasc privind; asemeni unui munte, asemeni muntelui Carmel e capul tău; zulufi, pe frunte, îți cad cum franjurii regalei hlamide... - Frumuseții tale-i aduc prinosul meu regal. Finicu-și află un egal în boiul tău... Din bustul tău cresc struguri; în arbustul tău mă voi urca; de-ngustul tău trunchi mă voi ține; mustul tău îl voi sorbi; robustul tău sân îl voi bea; cu-augustul
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
statală și un mai mic respect și indulgență pentru sloganul stereotip și ipocrizia politicienilor. Reviste progresiste prin atitudine au promovat un cinism și o critică intolerantă față de tarele sociale. Reviste precum "Smart Set" sau "The American Mercury" au adus un prinos de rafinament stilistic și rafinament plastic vizual. Satira și ironia nu au mai reprezentat doar o simplă șicanare convențională ci un nou mod mai inteligent de a reprezenta realitatea, ridicând totodată și ștacheta unei noi calități a presei. Presa devine
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
se vorbește deja explicit despre neamul lui Iacob: El mă va moșteni pe mine și va moșteni neamul lui Iacob” (19: 6). Sura 21, Profeții, îi plasează pe Isaac și pe Iacob printre ”cei drepți” Noi i l-am dăruit, prinos al credinței, pe Isaac și Iacob și pe amândoi i-am rânduit între cei drepți”. (21:72) Iar sura 38, Sad, evocă amintirea patriarhilor neamului Israeluilui - ”Amintește-ți de Abraham, Isaac și Iacob, robii Noștri dăruiți cu îndemânare și prevedere
Iacob (personaj biblic) () [Corola-website/Science/297910_a_299239]
-
în prezența regelui Carol I, a principilor Ferdinand și Carol. Regele Carol I a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte: "„Primul rege al României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului”". Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii au participat o mulțime de locuitori, mulți în costume
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
an fiind numit Doctor Honoris Causa al Facultății de Teologie din Atena. În 1992 primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București. În 1993, teologul Ioan I. Ică Jr. și Mircea Păcurariu editează volumul omagial: Persoană si comuniune: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vîrstei de 90 de ani, Sibiu, Ed. Diecezană, 1993. În 2002 a apărut prima carte în engleză care discută analitic teologia Pr. Stăniloae: Lucian Turcescu, dir., "Dumitru Staniloae: Tradition and Modernity
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
unor diferite situații pastorale specifice). RUGĂCIUNEA EUHARISTICĂ I SAU CANONUL ROMAN Pe tine, așadar, preamilostive Părinte, cu umilință te rugăm și-ți cerem, prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tău, să binevoiești a primi și a binecuvînta + aceste daruri, aceste prinosuri, aceste sfinte jertfe nepătate, pe care ți le oferim mai întîi pentru Biserica ta sfîntă catolică. Binevoiește a-i dărui pacea, a o păzi, a o uni și cîrmui pe întregul pămînt împreună cu slujitorii tăi Papa nostru N. și Episcopul
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
mîntuirii veșnice. Binevoiește a privi asupra lor cu față senină și blîndă și a le primi precum ai primit darurile dreptului tău slujitor Abel și jertfa patriarhului nostru Abraham și ceea ce ți-a oferit marele tău preot Melchisedec, jertfă sfîntă, prinos nepătat. Te rugăm cu umilință, Dumnezeule atotputernic, să poruncești ca jertfa aceasta să fie adusă, prin mîinile sfîntului tău Înger, pe altarul tău ceresc, în fața maiestății tale dumnezeieiști, pentru ca noi toți care vom primi de pe acest altar preasfîntul Trup și
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
Iorga. Cugetări. - Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 5-16. Pohilă, Vlad. Patru secole de literatură română văzute de la Praga (și, parțial, de la Chișinău) : [rec. la cartea “Slovnik rumunskych spisovatelu”, Praha ;2001] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr. 4-5. -¬ P. 194-197. Pohilă, Vlad. Prinos unor suferințe trecute, avertisment ca ele să nu se mai repete: [pref.] / Vlad Pohilă // Cemârtan-Spânu, Margareta. Lupii: amintirii din copilărie [ale unei deportate în Siberia]. - Chișinău: [S.n.], 2006. - P. 9-14. Pohilă, Vlad. Pe bulevardul fără oameni; Doctor Fabius; Nu, el
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
fruntea Chioarului, un așezământ străvechi a dacilor silvani din antica țară a Silvaniei, cu mărturii ale existenței umane de acum 12000 de ani prin picturile rupestre de la Cuciulat, și-a purtat durerea și bucuria prin focul și tumultul vremurilor, plătind prinos statorniciei locurilor cu dragostea și credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc-un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Hasdeu) „Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu) „Probabil că nu există în România un perimetru așa de restrâns care să concentreze atât
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
român Nichita Stănescu (1933-1983), de patru ori premiat de Uniunea Scriitorilor din România, laureat al Premiului Herder (1975) și membru (postum) al Academiei Române, odihnește în Cimitirul Bellu din București, mormântul lui fiind împodobit cu o troiță realizată în Maramureș, oferită prinos de organizatorii Serilor de Poezie de la Desești. După Revoluția din 1989, țara a fost împânzită de troițe maramureșene pentru a comemora eroii din decembrie. Primul monument a fost amplasat, în primele luni ale anului 1990, în fața "Catedralei din Timișoara", operă
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
de trupele germane. La finalul filmului sunt date câteva explicații cu privire la acțiunile ulterioare ale Armatei Române în confruntarea cu trupele germane: "„După insurecția națională antifascistă armata română a continuat lupta împotriva dușmanului, eliberînd pămîntul Transilvaniei contribuind apoi cu eroismul și prinosul său de jertfe la înfrîngerea definitivă a Germaniei naziste.”". După arestarea mareșalului Ion Antonescu la 23 august 1944, Comandamentul Militar al Capitalei a transmis în secret ordinul cu indicativul "Stejar, extremă urgență" prin care s-a dispus intrarea trupelor în
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
arameică, consacrate, după câte se pare, celor care au donat pentru zidirea lăcașului de cult. Pe podea se văd și scene biblice ca de pildă Sacrificiul lui Isaac, scene de aducere de jertfe, Menora cu șapte brațe, un coș cu prinosul primelor roade (Bikurim) etc. În centrul podelei se afla zodiacul, asemanator cu cel de la sinagoga antică din Beit Alfa. În cadrul operațiilor de conservare a clădirii, au fost construiți pereți și un acoperiș. În sudul sălii a fost construită o scenă
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
Dezna, care coletase și el bani, motivând de ce nu poate primii banii: "iată de ce și ofertul ce mi-ai trimis l-am adăugat fondului pentru ridicarea unui monument național lui Avram Iancu. Pentru toți românii e o datorie să depună prinosul lor de recunoștință pe mormântul aceluia a cărui memorie ne e sfântă tuturora". Astfel a luat naștere ideea ridicării unui monument în memoria eroului național Avram Iancu, monument care să întruchipeze cinstirea ce se aduce de urmaș faptelor străbunilor, pe
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
boală necruțătoare, drept mulțumire, zidește în 1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
gravuri. Împreună cu pictorii basarabeni V. Manoli, I. Filatiev și V. Ivanov, execută în frescă, tempera și mozaic/ulei, lucrările monumentale la Biserică Sf. Împărați Constantin și Elenă, Constantă (1936-1937), si la Biserică Sf. Ilie Tesviteanul, Sinaia (1938-1939), acestea constituind un prinos înnoitor, neo-bizantin, marcat de originalitate pentru atare gen de creație din prima jumătate a secolului al XX-lea - în primul rând prin amplificarea rolului tandemului: componente grafice și cele cromatice. Vida, Gheorghe, „Nina Arbore / Maeștri Basarabeni din Secolul XX”, ed.
Nina Arbore () [Corola-website/Science/329297_a_330626]