631 matches
-
1924) vor include povești. Tot povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița adormită din palatul fermecat, Volbură-Vodă, Meșterul Papuc, Doftorul Știe-Tot, Urciorul fermecat), toate jucate cu succes în fața micilor spectatori. Volumul Teatru școlar (1936) va relua câteva dintre ele. Schițele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
May ș.a. SCRIERI: Schițe, București, 1909; Un vis, București, 1911; Fără noroc și alte nuvele, București, [1914]; Suflete zbuciumate, București, [1921]; A fost odată ca niciodată..., București, 1922; Împărăția de zăpadă, București, 1924; Domnița adormită din palatul fermecat, București, 1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile Pârvan, Activitatea politică a lui Alex. Papiu-Ilarian, în Prinos lui D. A. Sturdza, București, 1909, 373-395; Ion Clopoțel, Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane, Alba Iulia, 1939; Corneliu Albu, Al. Papiu Ilarian, București, 1945; Omagiu lui Alexandru Papiu Ilarian, Zalău, 1969; Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, I-II, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
300 de ani, în vremea cînd au apărut manuscrisele ,,apocalipti-ce” ale ivriților, este chiar perioada fanatismului mozaic unde vînătoarea de prepuțuri, la început de la filisteni, apoi de la celelalte Neamuri, era o jerfă plăcută lui Iahwe, iar ei trebuiau să aducă prinosuri de asemenea jertfe să fie iubiți de tartor! Porunca regelui macedonean a dus la revolta hasidimilor/învățaților care au chemat poporul să le asculte învățăturile pline de ură și venin împotriva neamului omenesc și înfoindu-i ca pe o turmă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și din cartea de debut, poetul nu va reține nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde versificația militantului e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
frați buni. Și până când vom putea lupta cu condeiul, cu cuvântul și cu fapta, nu va fi nici Dumnezeu nici iad care să ne poată separa. CUVÂNTUL ZIARIȘTILOR MINORITARI. D. dr. Gara Erno, în numele sindicatului ziariștilor minoritari din Ardeal, aduce prinosul de recunoștință și respect memoriei genialului poet M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: Duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.” în acest psalm, fiecare verset reprezintă un moment psihologic pe drumul pocăinței, iar succesiunea acestor momente este atât de firească, atât de reală, încât și astăzi și până la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
motivul a tot ceea ce a făcut și face pentru noi și pentru întreg universul. Din iubire, Fiul lui Dumnezeu a luat fire omenească și, după cum zice Sf. Ioan Gură de Aur, a ridicat-o la Stăpânul tuturor și prin acel prinos a făcut să fie binecuvântat întreg neamul nostru. Din iubire, Dumnezeu poartă de grijă tuturor și fiecăruia în parte. Creația lumii este rezultatul dragostei divine. Venirea în lume a Mântuitorului Iisus Hristos pentru restaurarea omului este opera iubirii. Biserica este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei morți, botezându-se în locul lor. Și în catacombe erau inscripții care arătau încercări de rugăciuni pentru cei adormiți. Toate liturghiile Bisericilor creștine cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
revarsă credința tuturor generațiilor creștinătății răsăritene. Rugăciunea săvârșită înaintea lui Dumnezeu este o închinare adusă Lui, o mărturisire de credință și o cerere de iertare de păcate de la Dumnezeu. Prin rugăciune, cerem har și ajutor de la Dumnezeu. Aducem laudă, prinos de recunoștință, mulțumire și preamărire lui Dumnezeu. Prin milostivirea lui Dumnezeu primim în sufletul nostru, bucurie, dragoste, nădejde și lumină; îndemn și pornire la pocăință, la îndreptare și la sfințire, moment de har dumnezeiesc și de prezență divină în sufletul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor! Amin. Luminează-mă, Părinte, Să învăț și să țin minte, Ca în timp și cu răbdare, Să sporesc și să cresc mare, Patriei s-aduc folos, Părinților mei prinos. Amin. Toți cu inima curată, Ție, Doamne-Ți mulțumim, Căci cu darul Tău, Părinte, Oameni buni ne- ajuți să fim. Doamne Sfinte, Te slăvim Că ne-ai dăruit putere Buni și silitori să fim, De greșeli să ne ferim. Dă-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
miliarde, la construirea acestei uriașe și monstruoase mașini de război și crimă! Nici o cheltuială nu li s‐a părut prea mare acestor granguri ai tuturor națiilor. Până și evreii, c are aveau să fie cele mai lamentabile victime, au dat prinosul lor pentru înarmarea apărătorilor burtăverzimei! Hitler n‐a cucerit teritorii. A intrat în ele ca la complici. Nu el a creat Quislingii, Lavalii, Cochenii și Antoneștii. I‐a găsit gata pregătiți. Și nu în grabă, ci de generații . Hei!, paraziți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mii de oa meni, care, uniți într‐un cuvânt și înțelegând să sacrifice ceva din ei înșiși, numai cu cinste și hărnicie, cu dor de muncă, de cultură și de binele camarazilor lor, fără a căuta vreo minune „să aducă prinosul adâncii lor recunoștințe celor care căzând pe câmpiile de onoare ale războiului și care, poate, însem nați doar printr‐o cruce ștearsă de vânturi sau o simplă grămadă de pământ, 203 sensibilizează gloria modestă și nepieritoare a neamului nostru” (autor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
începând cu 1 ianuarie 1912, sub conducerea lui George Tutoveanu, director, și T. Pamfile, secretar de redacție, revista s‐a încadrat în tradiția literară a Palodei, afirmând „spiritul de cetate” ale revistelor „Ion Creangă” și „Miron Costin” Revista a adus prinos subtil de recunoștință poetului Ștefan Petică (vezi numărul triplu din 1912 al revistei Freamătul,din facsimil). 335 ”După încetarea lui „Făt Frumos”, cum înțelegeam atunci, ca și astăzi, că Bârladul nu poate fi lipsit de o revistă literară, mărturisește George
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru propria-i plăcere ori improvizate „din poronca” cine știe cui. Lirica lui D., preponderent erotică, nu se îndepărtează prea mult de aceea a lui Costache Conachi și Alecu Văcărescu. Sunt acrostihuri galante, în care, într-un chip convențional, se aduce un prinos amorului. Lamentațiile îndrăgostitului fără noroc nu sunt departe de tânguirile din cântecele de lume. Luna e o prezență aproape obsesivă, de obicei străină și neprietenoasă, și un anume simț al naturii nu-i lipsește lui D. La fel cu poeții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
Hristos; în fine, Închinare Sfintei Fecioare Maria se intonează ca un imn dedicat suferinței, jertfei, visului și minunii, smereniei omului care tentează atingerea „Celui ce-n totul este,/ Și-n totul pretutindeni se ascunde”. Poezia religioasă - adunată îndeosebi în volumul Prinos de lumină și har (1995), supraintitulat În duhul adevărului. Crez și mărturii și care cuprinde multe teme biblice ritmate uneori în vers și imagini populare (Cina cea de Taină, Învierea Domnului, Drumul spre Emaus, Sfânta Treime etc.) - îl apropie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
alte inedite, grupând în prima secțiune sonete - „poeme de esențe”, exerciții de rigoare formală. SCRIERI: Poeme, cu un portret de Löwendhal, București, 1982; Sunet peste culmi, București, 1985; Călătorie de taină, București, 1988; Mi se oprise timpul... (1950-1970), București, 1995; Prinos de lumină și har, Iași, 1995; Liga oamenilor cinstiți, Iași, 1997; Coloane care cresc necontenit, Iași, 1999; Țărmul însingurării mele, postfețe Gheorghe Mihail și Dan Cosmulescu, Slatina, 2002; Armonii, Slatina, 2003; Orizonturi lirice, Slatina, 2003; Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
postum, în 1946, la insistențele fratelui său și prin grija lui Al. Rosetti, în „Revista Fundațiilor Regale”, iar în 1948 în volum. Mare admirator al lui Rabindranath Tagore, a tradus, prin intermediar, din creația acestuia - Poeme, în „Analele Dobrogei”, 1921, Prinos de cântece (Gitanjali), 1923 - și s-a numărat printre intelectualii care i-au urmărit conferințele ținute în 1926, la vizita în România. A mai tradus din nuvelele lui Ivan Turgheniev (După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, 1922
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de gânduri alese asupra naturei, Câmpulung, 1932; [Henryk Sienkiewicz, Ivan Turgheniev, Francis Jammes], Trei povestiri duioase, Câmpulung, 1933. Repere bibliografice: Dr. G. Ulieru, U, 1943, 236; Red., [Notă bibliografică], RFR, 1946, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
folclor literar ucrainean, București, 1977; Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene, București, 1997. Ediții: Narodni spivanky [Cântece populare], București, 1969; Oi, u sadu vynohradu [Hei, în vie-n razachie], București, 1971; Vidhomony vikiv [Ecourile veacurilor], București, 1974; Dorobok pokolin [Prinosul generațiilor], București, 1978; Cununa anului - Vinok roku, ed. bilingvă, tr. edit., București, 2002. Traduceri: Maria Prihara, Cazacul Holota, București, 1968; Vsevolod Nestaiko, Necunoscutul din apartamentul treisprezece, București, 1969; Ostap Vișnia, Luceafărul meu de seară, cu ilustrații de Tia Peltz, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
a fi cetite În saloane glaciale pentru un public cu sânge de reptilă, poeții au preferat În acel timp temperaturile joase. Alții, dornici, poate, de compensații lirice, au stors În cântecele lor febrile, pârgul fierbinte al verii, și au adus prinos amiezii drepte. Cât despre toamneă parcuri dezolate, agoniceă covoare de frunze Îngălbenite foșnind trist sub pasul singuratic al poetuluiă Ele sunt prea bine cunoscute. Poeților noștri de astăzi, primăvara le este anotimpul preferat. Să deschibidem câteva volume de versuri, de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
destrame farmecul frumoaselor slujbe împodobite cu cântări și le dă îndrumări cu privire la rostul cântării psalmilor în viața lor duhovnicească, fixând și unele reguli pentru ca psalmodierea să-și atingă scopul misionar. Sfântul Niceta de Remesiana considera cântarea psalmilor un prinos de jertfă adusă lui Dumnezeu, ca să reverse asupra credincioșilor „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit”. Jertfele Vechiului Testament au avut rolul lor, până la venirea Mântuitorului, când „litera” legii a fost înlocuită cu „duhul” legii. În Noul Testament jertfele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian de la episcopul Castor. El îi mărturisește lui Leon că nu ar fi scris „Așezămintele mănăstirești” și nici „Convorbirile duhovnicești”, dacă episcopul Castor nu i-ar fi cerut acest lucru: ,,Eu nici în acele lucrări, în care am adus prinos lui Dumnezeu prin micul dar al râvnei mele, n-am încercat să pun la cale sau să izbutesc ceva, decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
blândă și delicată și vă mulțumesc din tot sufletul pentru modul în care m-ați format ca om. Vă doresc din toată inima multă sănătate, putere de muncă spre a putea îndruma și alți școlari pe drumul vieții, dăruindu-le prinosul dragostei și înțelegerii dumneavoastră. Cu dragoste, a dumneavoastră elevă, Ema Romila UN PRIETEN FIDEL-CARTEA Deschizi coperțile unei cărți cu entuziasm și la vederea foilor albe ca zăpada, cu literele negre și mici ca furnicile, contactul se stabilește imediat, cei doi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]