KorAP: Find »[drukola/base=priponi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 >

648 matches

Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

în august 1912. Semnează proză și versuri dar și cronică și „însemnări”, 449 mai mult inițiatorii dar și nume precum I. Tașc ă, Iancu Ciolan, Virgil Mastacan. Activitatea tipografică la Neculai P. Peiu - Bârlad. 450 Bârladul - Da, dar Priponeștii? Despre Priponești, satul și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și comuna autorului, d oar cele ce urmează, culese din Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Anuarul Eparhiei Hușilor 1938 și alte câteva surse. Scurtul istoric al Priponeștilor spune că așeza rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
rea exista la 14 iulie 1648 sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sub numele de Triponești, situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
situat în ținutul Tutovei. Despre Priponești - în mod expres - se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
se va scrie în 1688. Satul Priponești de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de Jos este cunoscut în 1859, situat în partea de sud a vechiului sat - Priponești - și de aici, probabil, denumirile Priponești de Sus și Priponești de Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate: Priponeștii de Sus cu 250 familii și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Jos. Din 1864, la apariția comunelor, satul Priponești de Jos este component al comunei Priponești de Sus. Au fost și perioade când Pri ponești de Jos a fost și el sat reședință de comună, cu numele P riponești de Jos. ...” Priponești 390 familii, 1630 de suflete. S ate: Priponeștii de Sus cu 250 familii și 1100 de suflete; Priponeștii de jos 140 familii și 580 suflete. Situat la 22 kilometri de Bârlad, 10 kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la 22 kilometri de Bârlad, 10 kilometri până la Ghidigeni, 3,5 kilometri până la gara Nichișeni. Are 8 hectare pământ din 1921 (Biserica n.n.). Biserica poartă hramul „Sfinții Voievozi”, construită din cărămidă la 1780, reparată în 1924, stare bună. Biserica filială ‐ Priponești de jos, cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
ca studii seminarul inferior. Numit la Priponești la 1 ia nuarie 1906; adus de la Popeni‐Tutova. Dintr‐un tablou eclesicistic inedit privind județul Tutova la 1880, publicat de Costin Clit în revista „El anul” nr.42/august 2005, în comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
comuna Priponești de Sus, la biserica „Sfinții Voevozi” oficia iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
iconom Barbu Ilarion, diacon (7 mai 1867), preot la 14 octombrie 1869, sachelar și duhovnic la 18 augu st 1975, iconom (18 august 1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie scrie în monografia dedicată Priponeștilor (Edi tura P.I.M, 2007): „Despre ce a însemnat preotul

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sub centru premilitar.” Datele de mai sus au destule erori. În Priponeș ti de Jos nu 452 există biserică. Sunt două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate în local închiriat, poate pe lângă biserică, cum s‐ a întâmplat în multe localități ale țării. În

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate în local închiriat, poate pe lângă biserică, cum s‐ a întâmplat în multe localități ale țării. În anul școlar 1888‐1889 școala din Priponești ocupa o singură cameră și o mică odăiță strâmptă sub ac elași acoperiș, în care încăpeau patru bănci mici, ocupate de 2 4 elevi, din cei 38 înscriși, iar învățător, cu titlu provizoriu, era Georgiu Sotir născut la Fruntișeni, în

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad, înființată în 1870. Avea o leafă de 76 lei și 95 de bani, plus gradația de 23 lei și 08 bani, adică în total 100 lei și 0,3 bani pe lună. În anul 1914 s‐a construit în Priponești un nou local de școală, cu trei săli de clasă și o cancelarie, școală din cărămidă, pe o fundație din beton. Despre cum a fost prima zi de școală, în septembrie 1923, profesorul Alexandru Mânăstireanu (din fotografie) redă cu emoție

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Despre cum a fost prima zi de școală, în septembrie 1923, profesorul Alexandru Mânăstireanu (din fotografie) redă cu emoție în cartea sa autobiografică „Călător.. prin vâltoarea vremii” (Editura Sfera, Bârlad, 2006): „... Iată‐mă școlar în clasa I a școlii din Priponești de Sus, alături de băieții și fetele de seama mea. Pentru prima dată am pășit sfios pragul școlii, aflându‐mă într‐o mare de copii de vârste diferite. 453 Învățătoarea mea, El. Basocescu, originară din Bârlad, ne‐a primit cu zâmbet

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și acum, cu o pălăriuță și jachetă roșie, tânără și frumoasă, îndrăgostită de copii și de meseria ce‐ și alesese, nerăbdătoare să ne învețe tainele abecedarului și a științei de carte...” Deosebit de biserică și școală, toate s‐ au transformat la Priponești Probabil sunt mari modificări și în structura și numărul populației care formează comuna Priponești, jud ețul Galați. În cimitirul de la Priponeștii de Sus, locul de odihnă a locuitorilor celor două sate, își află repaosul de veci domnul învățător Ștefan Baștă

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
și de meseria ce‐ și alesese, nerăbdătoare să ne învețe tainele abecedarului și a științei de carte...” Deosebit de biserică și școală, toate s‐ au transformat la Priponești Probabil sunt mari modificări și în structura și numărul populației care formează comuna Priponești, jud ețul Galați. În cimitirul de la Priponeștii de Sus, locul de odihnă a locuitorilor celor două sate, își află repaosul de veci domnul învățător Ștefan Baștă dar și doamna învățătoare și directoare de școală primară Maria Nacu, de la care am

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
serile de clacă tot n‐ar fi terminat de spus cele mai frumoase poezii și basme, pe care numai ea le putea înmagazina și spune cu un meșteșug fără de seamăn. A tatei - care, născut la Bârlad, s‐ a pripășit la Priponești - unde a făcut gospodărie mare doar cu mintea și brațele sale, cumpărând pământ și înzestrând trei băieți și trei fete... Tata de la care am aflat alte spuse despre cel pe care îl avusese prefect de județ într‐ o vreme: G.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]