896 matches
-
reciproc. Colateral intervine și dimensiunea estetică. "Versurile descriu spațiul de detenție în cîteva dimensiuni fundamentale: foamea, frica, bătaia, frigul. Înlăuntrul lui, condamnatul își construiește un univers compensatoriu: divinul, prezent, dătător de speranță, martor al suferinței, și gardianul, conotat negativ, sursa privațiunilor. La mijloc eul, suferind, abandonat."65 Printre temele frecvent întîlnite apare motivul încarcerării, condamnarea nedreaptă: "Pentr-un portofel furat/ șapte ani m-au condamnat/ șapte ani și-o zi în plus/ să n-am dreptul la recurs"66. Sentimentul nevinovăției
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cît am stat la pușcărie/ Nimeni n-a venit la mine/ Nu voiau ca să mă vadă/ Ca pe-un cîine de pe stradă/ Vizită am la o lună/ Nimeni la mine n-a fost/ Trăiesc singur făr' de rost"), spațiu al privațiunilor ("fără apă și săpun/ cum e dreptul la comun" sau "Că de-atîta stat la coadă/ am făcut clăbuci la noadă"). Privațiunile alimentare sînt explicate într-o formă ce nu lasă nici o îndoială asupra regimului de detenție: "Ciorba zeamă este caldă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stradă/ Vizită am la o lună/ Nimeni la mine n-a fost/ Trăiesc singur făr' de rost"), spațiu al privațiunilor ("fără apă și săpun/ cum e dreptul la comun" sau "Că de-atîta stat la coadă/ am făcut clăbuci la noadă"). Privațiunile alimentare sînt explicate într-o formă ce nu lasă nici o îndoială asupra regimului de detenție: "Ciorba zeamă este caldă/ doar insecte-n ea se scaldă/ varza-i de ultimul tip/ doar c-o mînă de nisip... Iar e bine-n
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt privite cu dispreț, ignorate sau refuzate, ci cu interes crescut, în vederea identificării acelor mecanisme care îi pot facilita adaptarea. "Privilegiile din instituțiile totale, trebuie subliniat, nu constau în indemnizații speciale, în favoruri sau în valori, ci doar în absența privațiunilor pe care individul, în mod normal, nu se așteaptă să fie nevoit a le suporta. Conceptele înseși de pedeapsă și privilegiu nu sînt croite din stofa vieții civile."95 Dreptul la vizită, legal permis oricărui deținut, poate fi pierdut dacă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
păzească bine spatele. "Aici toți sînt cu ochii pe tine; fii și tu cu ochii pe toată lumea. Să nu te lași surprins într-o discuție și, mai ales, să nu discuți combinațiile cu glas tare."96 Într-o lume a privațiunilor, ritualurile adaptative sînt ritualuri de exploatare a sistemului. Celulele au locuri privilegiate și locuri de pedeapsă, paturi ale veteranilor și paturi ale celor pedepsiți, dar cele mai multe sînt paturi ce se pot cumpăra și vinde. Există și celule ale recalcitranților și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung uneori pînă la crearea unor averi considerabile. Într-o primă etapă, fiecare va încerca să exploateze inegalitățile existente în folos propriu. Pentru deținuți, confortul este dat de averea deținută în sacoșe. Ca și în cazul soldaților care adună
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai puternici, manifestarea ostilității față de un membru al personalului, evitarea unei pedespe disciplinare, căutarea adeziunii colegilor de detenție, lipsa țigărilor și a imposibilității de a se împrumuta etc.109 Aceste motive întăresc convingerea că autoagresiunile sînt consecința infantilizării, promiscuității și privațiunilor carcerale, căci în societatea liberă ar părea bizar ca un individ să se mutileze pentru beneficii atît de mici (în general, mutilările sînt o raritate în organizațiile civile, libere). În penitenciar ele sînt expresia insuportabilității: "Nu mai rezistă în bătăi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o dată cu încarcerarea. Fiind obiectul preocupărilor altor persoane (supraveghetori, medici, ofițeri, psihologi etc.), "corpul dobîndește valoare nu doar pentru sine (ca mijloc de comunicare) ci și pentru ceilalți, care sînt obligați să se ocupe de el, aceiași care îl supun frustrărilor (privațiunilor). Devenind o valoare, el poate fi atacat de individul însuși prin forța de care dispune, corpul devenind mijloc de presiune asupra altora, de vreme ce ceilalți au responsabilitatea de a-l supraveghea și de a-l îngriji, dacă el are nevoia aceasta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
devianții ei, ierarhiile fiind foarte vizibile. Criteriile oficiale de clasificare (după delictul făcut, clasă socială de proveniență, origine etnică sau regională, vîrstă, tip de arest: prevenitv, primar, recidivist, etc.) se traduc în împărțirea lor în diferite spații de detenție, cu privațiuni și facilități diferite. Peste aceste criterii se suprapun cele făcute de deținuți. Ierarhiile se dezvoltă în funcție de ceea ce poate oferi fiecare. Lumea deținuților e construită pe schimb: de bunuri, de servicii, de informații. Traficul dintre deținuți deseori facilitat de cadre reglează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
modele valorice primite variază de la individ la individ. Pentru cei slabi, cu un ego scăzut, cu un nivel de instruire foarte redus și o inteligență liminară, ea se poate întinde pe toată durata detenției. Fiind un mediu dur, plin de privațiuni, valorile morale fundamentale dreptate, cinste, echitate, omenie, demnitate, sinceritate, modestie etc. capătă conținuturi diferite. Dreptatea se bazează pe forță, cinstea înseamnă loialitate față de grup și față de lideri, demnitatea e tradusă prin impunerea voinței proprii, iar respectul e echivalent cu teama
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a menține curățenia capului pacienților și pentru ca aceștia să poată fi ușor categorizați, raderea completă a părului se dovedește eficientă, în ciuda efectului neplăcut asupra înfățișării."129 Învață să-și înfrîneze orice sentimente de afecțiune față de deținuți, privind cu detașare toate privațiunile la care aceștia sînt supuși și privîndu-i, la rîndul lui, cu aceeași atitudine impersonală. Înțelege că modalitatea cea mai importantă de a executa sarcinile de serviciu este instituirea unui control total asupra deținuților din subordine, iar preocuparea pentru a justifica
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
persoane cu un grad de școlarizare redus. Valoarea religioasă este situată pe locul trei de către deținuți, dar pe ultimul de către cadre (care sînt, din acest punct de vedere, în concordanță cu funcționarii publici). Într-o lume în care abuzurile și privațiunile sînt mult prea numeroase, credința în Dumnezeu pare un factor important al suportabilității. Rangurile înalte ale acestei valori nu se traduc prin dorința indivizilor de a trăi experiențe mistice, de a căuta integrarea în absolut prin retragerea din viață, ci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
important al viziunii despre pedeapsă a autorităților, o rată mică a evadărilor însemnînd, în realitate, un regim abrutizant de detenție, o filosofie despre rolul închisorii de sorginte sovietică, un sistem sărac în programe cultural-educative, multiple complicități interne imorale și ilegale, privațiuni și îngrădiri suplimentare celor stabilite de tribunale și, mai presus, o așezare a activităților interne într-o ordine perversă, în care absurdul devine firesc, iar incompetența o virtute cu mîndrie afișată tuturor. Sinuciderile și decesele Moartea în închisoare preocupă nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regimurile comuniste au fost acuzate pentru crimele produse în închisorile lor. Deschiderea către lumea occidentală după 1989 a relevat un lucru surprinzător: rata mortalității în penitenciarele din estul Europei este mai mică decît în vestul continentului, în ciuda supraaglomerării, sărăciei și privațiunilor suplimentare. În statisticile Consiliului Europei, România se prezintă cu un număr de 118 decese anual, din care 4 sinucideri, cu o rată de 23 de decese la 10.000 de deținuți. Ea are mai puține decese și sinucideri decît Franța
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diversele niveluri ierarhice. Față de deținuți este vizibil în contrastul puternic dintre curățenia, dotările, extensia și libertățile lui și mizeria, sărăcia, limitările și abuzurile spațiului carceral. Față de celelalte niveluri ierarhice, este vizibil în luxul și privilegiile staff-ului și austeritatea și privațiunile angajaților inferiori. Cel mai elocvent este exprimată această realitate prin existența în pușcării a trei săli de mese: pentru subofițeri, pentru ofițeri și pentru director și adjuncții săi; sau în cabinetele medicale de pe secții și birourile medicilor șefi, ca și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Prin primitivismul și barbarismul instituit, ele "schițează sub o formă parodică, o zoologie a subspeciilor sociale, o etnologie a civilizațiilor de răufăcători, cu riturile și limba lor proprii"206. Serviciile Hrana Încă de la înființarea lor, închisorile au fost criticate pentru privațiunile alimentare la care îi supun pe cei încarcerați. Anchetele ministrului de interne francez Jean Antoine Chaptal din 1801 (Rapport au ministre de l'Intérieur sur la réforme des prisons), ale lui Gustave de Beaumont și Alexis de Tocqueville în Statele Unite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abrutizați și aduși în situația de a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc. Medicii din sistemul penitenciar provin în special din rîndul medicilor militari școliți înainte de 1989, obișnuiți deja cu privațiunile inerente sistemului, aflați în pragul pensionării și greu adaptabili la tehnicile medicale și tratamentele moderne. Supraaglomerați prin turismul medical din închisori, căci spitalele sînt "mici paradisuri"216 sau "palate de cristal" (unde disciplina este îndulcită, regimul alimentar îmbunătățit, iar accesul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de libertate și demnitate, de reabilitare de sine și restaurare identitară."226 Timpul liber depinde mai mult decît în libertate de resursele financiare ale fiecăruia, căci diferențele de statut social sînt mult mai vizibile într-un spațiu restrîns și supus privațiunilor de tot felul. Aristocrații sistemului îl consumă cu delicii tacticos savurate la vedere, pe cînd sclavii îl risipesc adesea în discuții nesfîrșite sau în reverii prelungite, în fața televizorului sau în cîntece despre libertate, iubire sau avere. Oricum, în toate modalitățile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dar va duce la dispariția sau cel puțin la reducerea comportamentelor nedemne: bătăi, insulte, dispreț și întregul arsenal de abuzuri săvîrșite cu complicitatea sau toleranța superiorilor militari. Explicațiile autorităților privind refuzul specialiștilor de a lucra cu infractorii și în condițiile privațiunilor specifice mediului închis sînt mincinoase, salariile fiind suficient de atractive pentru angajarea specialiștilor, aceștia fiind mai degrabă ținuți la distanță de sistem și angajați doar atunci cînd dorința lor de subordonare obedientă e dovedită. Compoziția personalului are, prin urmare, efecte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Drăghici la conducerea Ministerului de Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am devenit un împătimit al simțului national românesc, moștenit de la înaintașii mei din familie, acum ajuns un biet pensionar militar, care și-a petrecut toată tinerețea prin armată, până aproape de 60 de ani, iar copilăria confruntându se cu greutățile și privațiunile războiului, secetei și neajunsurilor inerente perioadei trăite în acele vremuri de restriște. Din considerente naționale încerc să consemnez și să venerez faptele eroice ale conaționalilor mei care și-au sacrificat viața pentru un scop nobil de a-și vedea visul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
al Consiliului de Onoare să mă treacă în rezervă, aș fi mulțumit lui Dumnezeu și aprindeam 20-30 de lumânări! Mă uitam însă și la ceilalți colegi și ofițeri, chiar la cei din conducerea unității, care suportau cu stoicism toate aceste privațiuni fără să comenteze negativ. Eu însă nu puteam suporta, doar eram crescut la țară, unde nimic nu este considerat imposibil, ci totul trebuie făcut indiferent de greutățile și obstacolele care apar în viață.Mă rușinam singur de gândurile mele, eram
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
populația din zona respectivă. Dacă vei povesti aceste realități generației actuale, nu te va crede. În schimb, sunt crezute minciunile și diversiunile difuzate cu atâta devotament și convingere de către mass-media noastră, împroșcând cu noroi pe cei care au suferit atâtea privațiuni pentru a păstra intactă moștenirea lăsată de înaintașii noștri de-a lungul veacurilor. Aceste evenimente nu sunt scrise în istoria noastră și nu se cunosc. Sunt popularizate ideile și sloganurile unor politicieni, care și-au pierdut rațiunea și demnitatea acuzând
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
analiză, decât cochetăria unor agonizanți. Doamna du Deffand sau drama lucidității „Ați trăit multe lucruri - scria marchiza du Deffand ducesei de Choiseul -, dar este ceva pe care nu l-ați trăit și pe care sper să nu-l trăiți niciodată: privațiunea de sentimente, însoțită de chinul de a nu te putea lipsi de ele.“ Secolul avea nostalgia naivității, adică a unei stări care îi lipsea cu desăvârșire. De la Scrisorile galante ale lui Fon tenelle până la Legăturile primejdioase ale lui Laclos, se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]