1,083 matches
-
Compusă special de mine pentru sosirea ta, o melodie rock ! Raluca: Rock ?! Eu sunt o fană a rockului ! Miki (pentru ea): « sunt o fană a rockului ?!” Uite-l pe Moțatu’ cum se împăunează, se crede chiar vultur cu voce de privighetoare?! (râs sarcastic) Ana: Atunci, să cântăm ! Cocoșul: Atenție la mine : doi, trei și ! Soarele se-nalță/ Norii nu mai sunt pe cer/ Dintr-o adiere/Pică-un strop stingher/Azi pădurea cântă/Păsările-n zbor/ În văzduh se- avântă/ Și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Se îndreaptă într-acolo, hotărât să intre și să facă ordine, urmat îndeaproape de credinciosul Tigellin. Cu mâna pe clanță, se oprește și mai ascultă un pic zumzetul de voci dinăuntru. Un glas de fetiță țâșnește vesel precum trilul unei privighetori. Inima îi tresaltă de bucurie. Livilla lui cea frumoasă ca o zeiță și înțeleaptă asemeni unei femei mature, care reușește totuși să-și păstreze toată gingășia și sfiala anișorilor ei. Nouă la număr! Surâde nostalgic. Ce repede trece timpul! Mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au împresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de sărbătoare Gândurilor mele? Stau încremenit — Parcă niciodată N-am mai pomenit Noapte-așa-nstelată, Floare de cireș Mai strălucitoare, Tril mai fără greș, De privighetoare! Luna iese-acum Și-n albastra noapte Ninge-argint pe drum, Umple tot de șoapte; Adâncite-n vis Florile grădinii, Gingașul narcis, Iasomia, crinii, Trandafirii-nvolți, Sub catapeteasma Uriașei bolți, Își unesc mireasma; Taine din povești ..................... Cerințe: 1.Ilustrați în enunțuri scrierea corectă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Noapte de vară Elena Marin Alexe De pe nori încet coboară Brațe negre si inerte Împletind sub raza clară Pânze aurii incerte S-au ascuns ca la comandă Păsărele prin tufișuri Și-ntr-o liniște deplina Se cufundă prin frunzișuri Doar privighetoarea tristă Mai dă glas durerii mute Și in liniștea de taină Inima stă s-o asculte Mai târziu in crucea nopții Pacea somnului coboară Și-aș mai adăsta prin iarbă Legănând noaptea de vară
Noapte de var? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83243_a_84568]
-
pună pe umeri, apoi se lăsă să cadă în iarba încă umedă. Sfârșit, alunecă într-un somn adânc. 17 Lumina zilei îl găsi pe Balamber închircit și înfășurat în pătură ca un copil. Trezirea, salutată de cântecul melodios al unei privighetori, nu fu, însă, deloc plăcută fiindcă aproape imediat mâna rănită începu iarăși să-l doară, retrezindu-i amintirea neplăcută a tot ceea ce i se întâmplase cu o zi în urmă. Pentru câteva clipe, acea amintire oribilă puse stăpânire pe el: ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-am măreția, din amintire, doar uitarea. din nopți am adunat nesomn, din soare-am adunat lumină, din cărți am luat învățătură iar din fântână, apa lină. din lume-am adunat doar ură și relele de pe pământ, de la-nvățați-nțelepciunea, de la privighetoare, cânt. și uite așa trecut-au anii tot adunând și culegând nu sunt bogat și nici sărac, rămas-am doar un om de rând... duminică, 11 noiembrie 2012 catrene de dragoste în genunchi de ceară caldă și-n fierturile de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ascunsă a liniștii, se zbenguiau cu glasuri, cârcâiri, clămpăniri de plisc și bătăi de aripi toate neamurile de sălbătăciuni aripate - de la lișiță până la lopătari. Erau și cele două specii de gâște, și cele douăsprezece neamuri de rațe, și mierlele, și privighetorile, și ochiul-boului. Era un sobor rar, pe care l-am mai văzut în viața mea încă de două ori trei ori. Era jocul luminii și al bucuriei de a trăi de la mijlocul lui iunie, când soarele a ajuns la cursa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
paserile care fluieră în salcie. Cum le spui dumneata? Ce să spun? Cum le spui dumneata paserilor acestora care cântă? Bătrânul s-a gândit prea puțin și mi-a răspuns imediat: —Privighetori! Nu se poate, am protestat eu cu tărie. Privighetorile sunt altceva. Dumneata nu înțelegi că te întreb de paserile care fluieră în salcie? Păi dacă nu-s privighetori, trebuie că-s ciocârlii. Mi-am arătat iarăși nemulțumirea. Bătrânul se oprise și sta în cumpănă: să se ducă să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
limbaje, ritualuri amoroase, legături de familie și așa mai departe. Suficient de îndepărtate ca înfățișare pentru a oferi o analogie abstractă sigură, păsările ne sunt destul de asemănătoare pentru a deveni interesante. Gândește-te la ciocârlie. Sau la șoim. Sau la privighetoare. Sau la vultur. Numele sunt mai mult decât niște descrieri. Au devenit simboluri. Mai gândește-te și la abundența de zeitățipăsări din Antichitate. Phoenixul. Pasărea roc. Homa. Garuda. Bennu. Bar Yuchre. Hathilinga, cea cu puterea a șapte elefanți. Kerkes. Grifonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe veci înlăcrimează ... eu râd și plâng în limba română nu pot plânge și nu pot râde decât în limba română, nu pot trăi și nu pot muri decât în limba română, doina și fluierul jeluiesc tot în limba română, privighetoarea cântă în limba română, bucuriile și durerile le spunem în limba română, ura și dragostea se exprimă tot românește, limba română e leagănul meu, patul meu de dor și de suferință. când am spus primul te iubesc, l-am spus
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nouă a vieții. fug rătăcind cărări de vis gâze și fluturi șugubeți care s-au zăpăcit și ei, umblând pe câmp aproape beți, albinele culeg nectarul dulceții florilor de mai și toată liota de gâze pornit-a nunta în alai. privighetoarea e soprana pierdută în albastrul pur, cântând în razele de soare de dimineață la azur. un pitpalac nebun și singur se vaietă pe un tăpșan că a îmbătrânit, săracul, și n-a ieșit de-acum un an. această dulce primavară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ultimele nouă zile am stat trează în fiecare noapte să exersez dansul eventaiului. De asemenea, am luat de la An-te-hai lecții de cântat la qin. Am reușit să învăț destul ca să mă acompaniez la câteva cântece. Nu am o voce de privighetoare, dar e de la natură plăcută și dulce. Nu mi-a lipsit niciodată încrederea în vocea mea. Dacă m-ar fi lăsat părinții, aș fi urmat o carieră în operă. Când aveam vreo zece ani, o cântăreață care a dat spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cuc, tristețea. Pe sub nuci rotați se strecurau cărări iar, cînd soarele cobora în asfințit, răsufla din văi întunericul cu iz de mlaștină și răcnet de broaște. Luna vărsa lumină printre crengi. Lătra un cîine. Din liliacul înflorit picura viersul unei privighetori. Înfiorat, mă opream în loc. Case cu poteci sub iarbă se tupilau pe margini. Adia slab parfumul florilor de păr. Clătinîndu-se în aer, petalele lor îmi mureau pe umeri. Urma, după livadă, o pajiște; odată cu amețitorul val al amintirilor, mă împresura
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ieri noapte în puținul meu somn rahitic, turmentat cântai la fântâna din vie ca în anii prunciei mele vocea ta sonda adâncuri amare; Neavând radio, pentru noi tu, Maria Ghica erai și Maria Tănase și Maria Calas și mierlă și privighetoare. Mai târziu nu ți‐am mai auzit ghiersul casa dospise, eram mulți iar nevoile creșteau odată cu noi; Ți‐ amintești, mamă, când m‐ au trimis acasă de la liceu? nu plătisem taxa; Tata era concentrat se cobea că‐l trimite -n război
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o năpădea durerea. Oare fratele ei îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara se afla încă în stare de război civil, puteau fi văzuți oameni admirând prunii înfloriți, iar, printre petalele care se scuturau, răsunau cântecele privighetorilor. Primăvara aceea se arăta plăcută, dar abia începuse Luna a Doua. La căderea serii, când lămpile începeau să licărească rece, pe Hanbei îl apuca, din nou, tusea. În timpul nopții, Oyu trebuia să se ridice de mai multe ori pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și iarăși reveni, băiat bucălat și peltic. Un înger bucălat, cu zulufi, aterizat la picioarele băncii. Pantalonași de doc albastru, vestă tirolez. Ochi imenși și reci, degete scurte și roz. Copacii unduiau, clipocea lacul, lacul codrilor albaștri, liliacul înflorit și privighetorile Edenului în care mișunau santinele și țiuiau antenele iscoadelor și se lățea, victorioasă, puterea subteranei. Privea fermecat plicul lucios, scrisoarea. Trase plicul, trase spre sine, de la capătul băncii, plicul și scrisoarea trecutului. Le privi, o clipă, scârbit, apoi le strânsemototol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aerul, ceva incitant și proaspăt, care să o inspire să facă o mâncare nedescoperită până atunci, o invenție nouă. Privi către cer. Gătise deja un porumbel și o vrabie, o ciocănitoare, o pupăză, o coțofană, un sfrâncioc, un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
încep să îmbobocească. Ziua a început de dimineață cu un soare darnic. Niciun petec de nor zdrențuit pe cupola de un albastru intens al cerului nu plutește. Dintr-un pom din grădina vecinului cucul își dă recitalul acompaniat de o privighetoare. Suntem la micul dejun servit la masa cea mare de sub umbrar aflată sub poalele unui cireș de mai care își arată deja rodul bogat pe care îl vom servi cam după douăzeci ale lunii. La un moment dat nepotul mi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
râzând la douăzeci, douăzeci și cinci de metri deasupra lui nu cunoaște bucuria râsului...; da, poate unii din aceștia le-ar plăcea, dar când vor da cu ochii de Maremore, care nu e nici șopârlă, nici pasăre, dar cântă mai frumos ca privighetoarea, sau cu Paralene, care se cațără cu unsprezece picioare deodată, ca păianjenii, deși are ochii mari, albaștri de domnișoară, și genele atât de lungi încît... - Ne-ai tras o spaimă! îi spuneau mai târziu. Tăceam toți, înlemniserăm, parcă ne-ai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din repertoriul folcloric. De fapt, e atît de desuet, Încît Într-o seară, Gărăgău, ale cărui urechi originale de țigan sînt mult mai sensibile decît ale noastre, se dă la el. — Ce mă-ta crezi tu, mă Portocală, că ești? Privighetoare? CÎnd Gărăgău Își dă drumul la țeavă, ies niște chestii atît de sălbatice, de autentice, Încît ne vine greu să-l ignorăm. Pur și simplu se face liniște, chiar dacă nu gustăm genul. Portocală e cel mai mare fan al lui
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
face liniște, chiar dacă nu gustăm genul. Portocală e cel mai mare fan al lui, Îi dă tîrcoale, se așază, se ridică, se așază și mai aproape, ai zice că e gata să-i propună un duet. — Tu știi, mă, caporale Privighetoare de ce nu poți să cînți? Că nu ești bărbat. Bărbații are inimă și coaie. Tu ai trese În loc de coaie. Gărăgău Îi arată dinții, Într-un rînjet alb, sincer. Portocală amuțește, lovit. Primim uniforme noi, de iarnă. Nu e doar un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
muzica asta ciudată? — E un bâlci pe islaz. Ecourile îndepărtate ale muzicii de bâlci, distilată și îndulcită de aerul călduț al serii, răzbeau, intermitent, estompat, în grădina Belmont. Ceva mai aproape, o mierlă cânta extaziată, cu triluri lirice ca de privighetoare. Salcâmul se înveșmântase în frunzișul de vară. Crengile-i grăsune, încovoiate, păreau a fi mădularele unui animal rotofei. Grădina era îmbălsămată de mireasma mălinilor. De fapt, întregul Ennistone era îmbăiat în parfumul dulce-acrișor al acestui prețios arbust. Pearl, mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar ignorată, mai ales programatic, astăzi), așezată prodigios peste tot, dar cu deosebire în lucrurile simple. O poetă în 101 poeme: Iuliana Paloda-Popescu Pornind de la volumul Urme pe zăpadă (1992), trecând prin Dincolo de măceșii roșii (2006) și prin volumul Cu privighetoarea pe umăr (2010), cu cele două părți ale lui, Scară la cer și Manuel, în 2011, Iuliana Paloda-Popescu aduce în fața cititorilor o antologie, 101 poeme, publicată în Colecția Ideal a Editurii Biodova din București, alcătuită din poeme confesiune, în care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Mihaela. ― Întregi, firește, nepoțico, nu-mi plac lucrurile pe... jumătate. Vrei să-mi auzi iubita cum ciripește? ― Chiar Yvonne Rossignol? Vai, ce curioasă sînt! Mihaela alese trei din operele lui Puccini: Boema, Tosca, Madame Butterfly. În timp ce patefonul reproducea glasul de privighetoare al irealei cântărețe, Coleșiu ne explica: ― Uite, aici, Pinkerton o întreabă pe Cio-Cio-San ce virstă are? Copila surâde galeș, cochetă: "O, sânt bătrînă: am cincisprezece ani..." Râde fata, râde ofițerul, râde orchestra, râd florile din grădină, în fine, ride la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]