3,106 matches
-
de la un anotimp la altul, cu arborii Înfloriți, cu pârâul, podețul sau voliera. Această concepție se inspiră din ideile lui Nonaka, iar rezultatul este un spațiu interior unde domină orizontalele, din grijă pentru armonizarea cu mediul Înconjurător. Parcările sunt subterane, privilegiindu-se astfel vegetația. Comunitățile strategice de cunoaștere, ce procură flexibilitate și suplețe În organizații, trebuie introduse și dezvoltate dintr-un punct de vedere concret, nu doar teoretic. Creativitatea este favorizată și amplificată de noi stiluri de viață. Stând la originea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de utilizatori, cu sau fără furnizorii lor, care apoi să se autoadministreze! Mediascope se instalează solid În această industrie comunitară de rețele (net business), rezultatele sale economice fiind consecința pertinenței de care dă dovadă În analiză, imaginație și aplicare. Se privilegiază aici crearea de alianțe, orientate pornind de la comunități existente. Aplicându-și ei Înseși modelul, comunitatea strategică de cunoaștere a companiei Mediascope Își depășește cu mult limitele fizice de Întreprindere japoneză, inserându-se Într-o țesătură relațională de comunități cu practici
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acordul și să se implice ei Înșiși În SST. Nici un stimulent financiar deosebit nu recompensa participanții la program, dar angajamentul central al președintelui Hiroaki Shigeta a fost determinant. În constituirea acestui grup de dezbateri, conducerea a evitat personalitățile prea puternice, privilegiind În schimb profilurile potrivite pentru suscitarea emulației. Timp de două luni, grupul celor 24 a lucrat În sediul societății din Tokyo, străduindu-se să expliciteze acele abilități tacite ce-i diferențiau de agenții medicali din categoria medie. Acest interval corespunde
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ieșind astfel în evidență prin rimă precum și prin accentul de pe vocală lungă a formelor de tip fă‘l, fă‘"l, sau fă‘‘ól. Sunt vestitele „nume frumoase” (al-’asm"’ al-≤usn"), a căror memorare, recitare, meditare constituie practici de pietate privilegiate în rândul credincioșilor musulmani. Un ≤adÖ celebru spune: „Dumnezeu are nouăzeci și nouă de nume - o sută fără unu - și oricine le memorează 5 va intra în paradis”. Acest ≤adÖ, raportat, conform tradiției sunite, de Abó Hurayra, si
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul face abstracție de mai multe atribute pe care le evocă termenul metaforizat, privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
reckoner”. Un sens în care sunt înțelese ambele ocurente se referă la cunoașterea tuturor faptelor și gândurilor oamenilor în vederea răsplătirii sau pedepsirii lor (Mum"hid, Tabar), si asa l-au înțeles și autorii traducerilor citate mai sus, chiar dacă unii au privilegiat aspectul de cunoaștere, de consemnare în memorie, iar alții pe acela de „socoteală” în vederea răsplătirii sau pedepsirii. Însă unii comentatori l-au înțeles cu totul altfel. De pildă, R"z menționează sensul posibil de „nobil, stimat”, sinonim cu šarf
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de traducere, acest nume a cunoscut mai multe interpretări. Alții, printre care Abó ‘Ubayda, îl înțelegea în sens de hafð, iar acesta, echivalent al lui ‘alm. Zamm"m îl definește că al-š"hid li-š-šay’127. Traducerile citate au privilegiat una sau alta dintre cele două interpretări. Cu toate acestea, contextul pare a sugera mai degrabă ideea de stiință decât cea de putere: Mân yašfa‘u šaf"‘atan ≤asanatan yakun la-hu naœbun min-h" wa mân yašfa‘u šaf"‘atan sayyi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Elohm în anexiune sunt mult mai numeroase decât cele cu ’Pl. Expresiile de tipul ’ElohQy ’a>oÖ"m, „Dumnezeul părinților voștri” (Ex 4,5), ElohQy ’A>er"h"m... (Gen 24, 12.27), al căror sens vizează o relație privilegiată între respectivul patriarh și Domnul, între un clan și Dumnezeul sau, sunt o expresie a faptului că Dumnezeul israeliților nu este legat de locuri, ci de persoane, de un grup de oameni, deși își exercită autoritatea asupra întregului univers: ’ElohQy
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu cele afirmate și în Biblie, cu doar două excepții: Mai numeroase sunt numele divine din Biblie fără echivalent în Coran: cele străvechi (Šaddai, ’Pl ‘ol"m, cele specifice revelației mozaice (YHWH, YHWH Te>"’ ÄÖ) sau care exprimă și legătura privilegiată cu poporul israelit (’!>r Ya‘aqo>) și mai ales cele ce țin de revelația neotestamentară (ho pater, ho sÄter, numele hristice și pneumatice). 4.5. Ni se pare interesant de comparat, în acest context, și modul în care numele divine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate. De aici, necesitatea ca profesorul să stăpânească un repertoriu cât mai larg de metode, să cunoască principiile care reglementează folosirea acestora, spiritul modern În care trebuie aplicate, funcțiile și sfera lor privilegiată de aplicabilitate și să găsească o alternativă metodologică optimală. d) Studiul metodologiei instruirii și educației, departe de a se mai situa la periferia preocupărilor teoretice și cu atât mai puțin a celor practice, reprezintă un capitol fundamental În didactica modernă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care, potrivit datelor sociologului francez, asigură fiilor celor din fruntea ierarhiei socioeconomice traiectorii sigure către vârful piramidei sociale. Situații similare se pot nota și în alte țări, în care un număr mic de universități „de mare prestigiu” consacră descendenții celor privilegiați în poziții dominante: universitățile din Ivy League în SUA sau Cambridge și Oxford în Marea Britanie. Valul neoliberal din anii ’80 a supus universitățile unor mari presiuni economice din partea statului, care a renunțat la idealul învățământului superior universal de stat. Peste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dintre textele programatice pentru această orientare, Weber afirma: Elaborarea diplomelor universitare ori a celor din colegiile de afaceri sau de inginerie, ca și apelul generalizat pentru crearea de certificate de formare continuă în toate domeniile servesc la formarea unui strat privilegiat în birouri și în poziții înalte, la limitarea ofertei de candidați pentru aceste poziții, precum și la monopolizarea lor de către deținătorii brevetelor educaționale (Weber, 1978, apud Brown, 2001, p. 20). Un model de analiză a monopolizării culturale a ocupațiilor se găsește
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele mai bune poziții. Realizarea cea mai importantă a elitelor educate nu constă în ocuparea celor mai înalte poziții sociale, ceea ce ar putea reprezenta, de fapt, o consecință a meritelor, ci în excluziunea socială a celor din clasele mai puțin privilegiate prin blocarea sistematică a accesului lor la poziții superioare prin mecanisme de acreditare. Principalele teme care i-au preocupat în ultimele decenii pe aderenții teoriei acreditărilor au fost inflația diplomelor, efectul de diplomă și problema supraeducației. Una dintre temele cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care vorbesc marxiștii. Familia este locul privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul cadru integrat prin care se impun în mod sistematic valorile și ideologiile grupului. Când ajunge la vârsta școlară, copilul este preluat de sistemul educativ, care rafinează și întărește habitusul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să îi cunoaștem istoria și dezvoltarea și să știm cum putem să adaptăm lecțiile ei la problemele prezente, ar avea avantajul esențial de a recunoaște o continuitate istorică parcelată altfel rigid și chiar artificial. Orice ruptură nu face decât să privilegieze unilateral diferențe și noutăți acolo unde s-ar putea altfel recunoaște un echilibru între trecut și viitor; astfel, ar fi o eroare de metodă și de acceptare din partea noastră consfințirea unei rupturi în istorie, care, de altfel, este continuitate în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dar înzestrat cu ample salturi de pe un palier pe altul, unde noi recunoaștem unele urme ale dualității modelelor platoniciene ale lui Ahile și Ulise. Ne vom îngădui, date fiind pluralitatea domeniilor și a nivelurilor de sens ale textului, să nu privilegiem neapărat unul dintre domeniile lui, ci să recunoaștem eventualii operatori degajați până acum din alte opere platoniciene în funcționalitatea lor în acest dialog pe un domeniu sau altul dintre cele enunțate. Aceasta, pentru a putea evalua în cele din urmă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conducere, chiar mai mult, în cazul mai multor conducători, este mai bine ca ei să fie de caractere diferite (o oligarhie eterogenă). Totodată, determinarea științei sau artei politice, fie ea prin divizare dihotomică progresivă sau prin analogie, nu îl mai privilegiază pe filosof - lucru demonstrat atât de absența termenului de filosof din structura dialogului, cât și de indicația de la început, care trimite la un posibil alt dialog, dedicat filosofului, și care ar completa un triptic sofist-om politic-filosof. Să înțelegem că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
inautentic), cel puțin pentru poziția care i-o atribuie zeului, de conducător activ și absolut al lumii. Putem pune însă aceasta pe seama preferinței spre privilegiere a lui Platon, și dacă nu mai este privilegiată o clasă, ca în Republica, se privilegiază o generație, și anume cea mai aproape de începuturi, cea în vârstă. Nici această trăsătură nu este reținută în definiția finală, pentru că se respinge cu totul concluzia: omul politic nu este un zeu, nici nu se aseamănă cu zeii, nici măcar într-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
concret al adevărului, care stă sub semnul responsabilității. Or, pentru ca această formație să fie consistentă, e necesar ca acele cunoștințe care le sunt oferite gardienilor să fie certe. Platon începe proiectul reformei educative bazându-se pe schema educației tradiționale care privilegia, în faza incipientă a formării, muzica și gimnastica (al căror rol constă în potențarea perceperii frumosului din perspectiva armoniei). În fapt, spune el, educația muzicală începe devreme de tot - cu poveștile copilăriei, care constau în nararea (mai precis, în recitarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
social crede că omul este stăpânul destinului său astfel încât e posibilă și necesară o „tehnologie socială” - bază a politicii. În cadrul acestei tehnologii sociale capacitatea de a trezi emoții reprezintă un element-cheie. Vizualul era (la fel ca în epoca noastră) furnizorul privilegiat de emoții. Doctrina implicită a imaginii pe care o identificăm în scrierile lui Platon ne apare ca o deschidere fără precedent și un ansamblu speculativ plin de rafinament asupra raporturilor practice dintre cunoaștere, credință și putere. Întreaga meditație esențială a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui J. Habermas, în instrument de reproducere a structurilor de dominație. A fi o prezență înseamnă, implicit, a avea o semnificație. Purtător de semnificație este, în mod prioritar, semnul. În mod artificial și numai în virtutea obișnuinței oamenii atribuie cuvântului rolul privilegiat în transmiterea de informație. Această prejudecată tradițională marchează o anume înțelegere a rezervelor lui Platon față de arta nouă. Chiar un filosof redutabil, așa cum este Dominique Quessada pare prins în această capcană. Într-o lucrare care propune o analiză a funcționării
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea și gestiunea situațiilor motivante, numite și „situații de tracțiune”1 (Geissler, E. , 1977) Aceste acțiuni de sensibilizare exercită o presiune asupra individului sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evaluarea ca o ocazie de a primi informații utile despre propria competență și, prin urmare, să o interpreteze ca factor de motivare extrinsec sinergetic. Au apărut și dovezi ale faptului că impactul recompensei asupra creativității poate fi diferit la copiii privilegiați din punct de vedere financiar față de cei dezavantajați (Johnson, 1974; Torrance, 1995). Pe lângă variabilele individuale ale diferențelor menționate, pot exista variabile legate de situație sau de context care să se combine cu motivația și să influențeze creativitatea. S-a constatat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
manieră directă și democratică, deciziile fundamentale urmau să fie luate de către figurile cu autoritate În comunitate - primarul, Învățătorul, preotul, alte oficialități locale, precum polițistul și medicul din comunitate, cu ajutorul personalului său115. Prin acest proiect, Biserica Își pierdea rolul de spațiu privilegiat de creare a coeziunii și ordinii În comunitate. Preotul era Înlocuit din poziția de autoritate pe care o deținea. Chiar În sens opus păstrării unei astfel de autorități, art. 11 al Legii serviciului social- care descria cadrul instituțional de creare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
printre care Mihail Manoilescu, și intelectuali ca Ștefan Zeletin și Eugen Lovinescu Își formulau În mod diferit Întrebările critice asupra meritelor modernizării rapide și a rolului statului. Ar trebui statul să Încurajeze sau chiar să subvenționeze industrializarea sau, dimpotrivă, să privilegieze agricultura și zonele rurale? Avea România nevoie de instituții și structuri politice de tip european sau de unele mai „autentice”, bazate pe tradițiile ancestrale? Moldovan vorbea dintr-un cu totul alt unghi. El părea să-și fi asumat o poziție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]