997 matches
-
incorectă, ilegală și nesportivă) nouă obișnuită (într-o manieră mai puțin obișnuită) orwelliană (într-o manieră orwelliană predictibilă) pașnică părtinitoare plină de neprevăzut plină de viață (într-o manieră simplă și plină de viață) predictibilă (într-o manieră orwelliană predictibilă) proactivă proprie proustiană (într-o manieră aproape proustiană) rațională (într-o manieră echilibrată și rațională) responsabilă simbolică (într-o manieră simbolică sau nediferențiată) simplă (vsimplă și plină de viață) slabă (într-o manieră "slabă") sofisticată specială subversivă (într-o manieră "delectabil-subversivă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți, optimizarea performanței în învățare, realizarea unor planuri de carieră realiste și adaptarea la cerințele pieței muncii, creșterea calității vieții fizice, psihice, sociale și ocupaționale sunt elemente explorate în activitățile de consiliere școlară. Rolul consilierii este unul proactiv, urmărind prevenirea situațiilor de criză personală și educațională și dezvoltarea personală, educațională și socială a elevilor. Relația familiecopil-școală este axa ghid în consiliere. Realizarea unei armonii între cei trei termeni ai relației este unul dintre aspectele primordiale alături de sprijinirea oricărui
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
și luat ca atare; - încurajează comunicarea, colaborarea, gândirea critică și practicile reflexive. • Dezvoltarea personalului: - dezvoltarea continuă și perfecționarea personalului constituie o latură de bază a culturii organizaționale; - personalul are convingerea că poate participa la schimbarea organizației și are o atitudine proactivă față de schimbare; - angajările și promovările sunt bazate pe capacitatea oamenilor pentru învățare și pentru adaptarea la situații noi; - programele de formare continuă sunt axate pe nevoile și interesele beneficiarilor; - reflecția asupra propriilor practici este un obicei constant în organizație; - există
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de modalitatea și criteriile de clasificare ce conduc la o paletă extrem de diversă de TCC, pot fi identificate două caracteristici extrem de importante, care constituie încă un argument pentru caracterul de complementaritate în raport cu curriculumul tradițional: atenția specială acordată valorilor și angajarea proactivă a elevilor în direcția rezolvării/ameliorării unor probleme concrete. 4. Temele cross-curriculare: integrare și contextualizare a curriculumuluitc "4. Temele cross‑curriculare\: integrare și contextualizare a curriculumului" După cum reiese din precizările anterioare, discuția despre TCC se înscrie în problematica mai largă
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe probleme își propune să-i aducă pe elevi în situația de a identifica și găsi soluții pentru probleme contextualizate, utilizând achizițiile anterioare ale învățării și capacitățile de analiză și sinteză. Acest tip de activități de învățare dau o orientare proactivă și creativă, transformând problemele în oportunități și oferind soluții alternative argumentate. Succesiunea sarcinilor de învățare pentru elevi în cadrul învățării bazate pe probleme urmărește (cf. Finkle, Thorp, 1995): a) să identifice dacă o problemă există sau nu; b) să definească problema
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o soluție cu vicii de proiectare dar fară defecte care nu Îndeplinește nevoile clientului nu este considerată de calitate Înaltă. Scopul managementului calității este În primul rând Înțelegerea așteptărilor clientului În ceea ce privește calitatea, apoi alcătuirea unui plan și a unui proces proactiv pentru Îndeplinirea acestor așteptări. Din moment ce calitatea este definită de client, poate părea că este complet subiectivă. Cu toate acestea, o mulțime de aspecte ale calității pot fi exprimate obiectiv. Aceasta necesită În primul rând descompunerea termenului generic “calitate” În mai
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
se reușește implicarea activă a comunității. O bună politică în domeniul sănătății înseamnă o viziune centrată cel puțin pe menținerea, dacă nu și pe îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunității. Acest tip de viziune este susținută de o abordare proactivă, total opusă abordării reactive, specifică politicilor tradiționale axate, în principal, pe tratarea bolilor și prescrierea de rețete compensate. „Sistemul național de asigurări de sănătate din România, deși a beneficiat de numeroase politici de sănătate publică și modificări legislative, precum și de
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de itemi: Dacă e necesar, nu refuz să ajut un necunoscut" cooperarea; Cred că în fiecare dintre noi există ceva bun" atitudine amicală. Factorul CARACTER CONȘTIINCIOS (C) vizează capacitatea de au-toreglare, atât în ceea ce privește aspectele inhibitoare, cât și la nivelul aspectelor proactive (McCrae și Costă, 1989; Digman, 1990). Persoanele cu scoruri ridicate la această dimensiune au tendința de a se auto-descrie drept foarte atente, meticuloase, ordonate, precise, perseverente. Dimpotrivă, scorurile mici sunt obținute de persoanele puțin atente, ordonate, meticuloase, precise și perseverente
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
O adevarată provocare a dezvoltării în noul mileniu este tranziția care are loc în structurile sociale și capitalul uman, tranziție pe care țările trebuie să și-o asume, cu scopul de a atinge o dezvoltare durabilă. O abordare pozitivă și proactivă a dezvoltării sociale conduce spre o schimbare fundamentală a factorilor ce determină „sănătatea” socială, respectiv dezvoltarea economică. Pe plan mondial, Organizația Națiunilor Unite (ONU) deține un rol tot mai important în dezvoltarea socială datorită mandatului său multidimensional, prezenței ONU la
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obicei ignorată. Reiss(1980, apud Davis și Stasz, 1990Ă au constatat faptul că minimizarea deviantei în unitățile de poliție era realizată prin strategii interne(măsuri aplicate de managementă sau externe(măsuri aplicate de presă, asociații civice sau nonguvernamentaleă, ambele folosite proactiv sau retroactiv. Controlul social realizat prin intermediul valorilor caracteristice unei culturi organizaționale își poate aduce contribuția la minimizarea deviantei în organizații și aceasta cu atat mai mult cu cât „controlorii sunt ei însuși vulnerabili la devianta organizațională”(Davis și Stasz, 1990Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nevoia schimbării organizaționale. Schimbarea organizațională poate fi una inevitabilă pentru organizație, o reacție defensivă la schimbarea mediului social al acesteia, ce va prezenta un risc mai mare pentru sincope, disfuncții, involuții, crize, sau poate fi o schimbare planificată, cu caracter proactiv, prin care managementul organizației își propune să facă față cât mai eficient unor provocări anticipate. Instituțiile pubglice românești au în fața provocarea integrării României în Uniunea Europeană, iar dacă aceasta se vrea fără crize, rapidă și necostisitoare, schimbarea organizațională trebuie planificată. Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
AFQjCNEz9YPecUn P9efdMGRY7g OBQhlA&sig2=rw9JOGrOOb WoKJWTKxCFmA&bvm=bv.44342787,d.Yms.</ref>. Toate acestea sunt bune pe hârtie sau în discurs, dar grăbirea procesului este - ca și în alte situații - doar un răspuns reactiv la cerințe exterioare, și nu o tendință proactivă la nevoi interne. Rămânem astfel în sfera unei transformări formale (sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dintre familie și școală, la copii crescuți mai bine, mai eficient, cu rezultate mai bune în activitatea școlară. În concluzie, ideea unui parteneriat care să pună împreună agenții educaționali, factorii care pot influența dezvoltarea copilului și pot acționa preventiv sau proactiv asupra riscurilor se impune ca prioritate a învățământului românesc iar, ca o consecință, o asemenea inițiativă este binevenita.
Arta de a fi părinte by Elena Manuela Vlasie () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1426]
-
results magazine, ONU, nr. 3, iulie 2011. footnote>; reacție blândă.<footnote Brown, L., „Noua geopolitică a alimentelor”, în Foreign Policy-România, iunie-iulie 2011, p. 42. footnote> Cu privire la globalizare, modalități de răspuns: neglijare, nepăsare; asimilare, integrare. Evaluare în termeni de cost-beneficiu: abordare proactivă, schimbare din interior către exterior. Reacțiile sunt senzații și imagini amorsate prin rezonanță și manifestate prin declanșări mai mult sau mai puțin explozive, acțiuni manifestate, descărcări sub diferite forme, exteriorizări, răspunsuri. Se face distincție între natura reacțiilor, acestea putând fi
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
informațiilor, atacurile cibernetice, agresiunile subliminale etc. Globalizarea, privită prin dimensiunea la care se exercită și forțele antrenate în proces, face imperioasă gestiunea conflictelor. Una dintre modalitățile de a facilita această gestiune este promovarea gândirii strategice a decidenților, predilect către abordarea proactivă a conflictelor și a reacțiilor. Este vremea în care strategiile naționale, regionale, locale să aibă un capitol dedicat globalizării, efectelor probabile, soluțiilor posibile. Situația de criză gravă, de conflicte ieșite de sub control, de reacții incontrolabile, fac trimitere la imaginarea unui
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pildă), fie sunt încă în formare (OMC). Această slăbiciune a sistemului globalizat actual avantajează exponenții globalizării și deplasează centrul gestionării conflictelor la nivel național. Reacțiile la nivel național față de procesul de globalizare se pot materializa în consolidarea sistemului juridic, abordarea proactivă, stabilirea priorităților, refuz, dezvoltarea capacității instituționale. Consolidarea unui sistem juridic eficient care să fie în măsură să concilieze permanent pretențiile prezumtivilor actori și să fie capabil să se adapteze permanent la schimbările din afara spațiului național.<footnote Ungureanu, G., Stoia, D.M.
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
stat activ în gestionarea problemelor naționale, dar cu privirea ațintită către exterior, spre o piață mondială deschisă, mai mult sau mai puțin reglementată, statul elaborând politici naționale proprii sau reglementări proprii ori preluate din exterior (de la OMC, de pildă). Abordarea proactivă cere schimbări dinăuntru în afară, punând în valoare resursele existente, creativitatea, cooperarea. Stabilirea priorităților și realizarea lor întocmai; realizați mai mult cu mai puțin; reduceți teama. Abordarea fără teamă a efectelor globalizării prin: reducerea incertitudinilor, transformarea fricii în acțiune și
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
doi actori care pot fi identificați în corporațiile transnaționale și statul-națiune. Cele două entități nu trebuie să aibă, neapărat, atitudini conflictuale. Practica mondială a identificat modalități diferite de „gestionare” a unei reacții, și anume: adaptare, rezistență (respingerea defensivă), neglijare, atitudine proactivă (ofensivă), minimizarea pierderilor (abordare în termeni de cost-beneficiu) etc.<footnote Bajureanu, S., op. cit., pp. 424-427. footnote> Această diversitate de a reacționa pe care o poate folosi statulnațiune în cazul procesului de globalizare depinde de capacitatea de a reacționa și de
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și punerii în valoare a consecințelor favorabile națiunii; reacțiile dau substanță politicilor și strategiilor naționale de evoluție economică, socială, care stabilesc obiective și direcții de acțiune pe termen lung ale statului; pot inspira mijloace de acțiune, mai ales, de tip proactiv pentru a amplifica forțele de intervenție în gestionarea efectelor globalizării (de tipul alianțelor, de exemplu). Trebuie amintite și premisele favorabile care înlesnesc unui stat să abordeze logic procesul de globalizare, găsind cele mai potrivite instrumente pentru gestiunea efectelor acestui proces
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
protecția mediului, conservarea și extinderea bunurilor comune, controlul comerțului cu arme, droguri etc.; informatizarea societății, concomitent cu îmbunătățirea educației pentru a se putea valorifica fluxurile de informații și cunoștințe în ambele sensuri; punerea în valoare a resurselor naturale proprii; atitudine proactivă pentru căutarea continuă a avantajului reciproc; încheierea de alianțe (și alte forme de colaborare) între țări pentru a gestiona împreună efectele globalizării. La nivelul instituțiilor internaționale, reacțiile au constat în reformarea unor instituții cu caracter internațional precum FMI, BM, OMC
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
să acceadă și să-și consolideze poziția pe piețele externe. Ele puteau prelua o parte din cele circa patru milioane de locuri de muncă desființate în timpul „tranziției” și să anime activitatea economică în România. Nu a existat o gândire coerentă, proactivă, profesionistă a decidențelor din domeniul agriculturii, pentru a dinamiza acest sector care, în 1989, avea un aport de 14,9% la formarea PIB-ului și numai de 6% în 2010, în condițiile în care 1,5-3,0 milioane de hectare
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cumul de datorii ca procente din PIB; tendințele principalilor indicatori macroeconomici; climatul politic din țară. Țările debitoare (datorii suverane, datoria internă, garanții guvernamentale la datoriile contractate de instituții de stat, întreprinderi de stat, autorități publice) caracterizate prin decidenți cu gândire proactivă trebuie să aibă conceput și un plan B, aferent scenariului în care apar dificultăți la returnarea datoriilor contractate sau la contractarea unor datorii noi. Un asemenea plan B ar fi și dovada responsabilității celor care recurg la datorii externe, lăsând
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
studiată și evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ideile spiritului divin, adică între anumite opinii goale și adevăratele semne și peceții imprimate lucrurilor reale așa cum ne sunt date"50. Imaginea pe care ne-o formăm are și un efect retroactiv, schimbând și imaginea realității realizate anterior, dar și proactiv influențând imaginile ce vor fi create de acum încolo. Singura soluție este cenzurarea imaginii și găsirea unei metode prin care să putem cunoaște lumea în realitatea sa. De aceea, dincolo de cenzura imaginilor deja formate sau a posibilităților de cunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prietenesc, bunăvoință, spirit empatic, deschidere afectivă. [Popovici D., 1998, p. 103] Cercetătorii Ion Negură, Ludmila Papuc și Vlad Pâslaru prezintă următoarele competențe pentru profesia de cadru didactic: 1. Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social: - Competența de a fi proactiv, de a se compara conform unei opțiuni conștiente, bazată pe valori și nu pe condiții supuse unor criterii afective; - Competența de a proiecta finalul în minte (de a elabora obiective, finalități, de a anticipa activitatea și rezultatele); - Competența de a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]