3,972 matches
-
grupului creativ Transpunând problema în formă ipotetică, metoda interviului grupului creativ, propusă de J.P.Sol, urmărește să stimuleze imaginația elevilor. Procedura de aplicare are coordonate simple și constă în: 1. Formularea problemei - notarea enunțului pe tablă; 2. Identificarea unităților semantice problematice; 3. Formarea grupului fanteziștilor din elevi care cunosc puțin problema și dispun de libertate în raport cu ea; 4. Constituirea grupului anchetatorilor din elevi care cunosc detaliile problemei; 5. Se traduce fiecare unitate semantică în situație imaginară; 6. Primul grup identifică soluțiile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dar și inhiba participarea. Variantă a euristicii, învățarea prin problematizare este considerată cea mai valoroasă dintre metodele didacticii moderne, care se pot aplica tuturor disciplinelor de învățământ. În literatura pedagogică se operează, în mod curent, dinstincția între problemă și situație problematică. Psihologii au dat conceputului problemă diverse interpretări. Pentru behavioriști ea este situația externă care nu poate fi rezolvată prin mecanismele instinctive, ci prin încercări și erori. Gestaliștii numesc problemă dezechilibrul creat între subiect și mediu prin ruperea unor verigi relaționale
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dezechilibrul creat între subiect și mediu prin ruperea unor verigi relaționale. Pedagogul A.W.Melton consideă că întregul învățământ se derulează sub semnul problemei, în sensul că prin pedare - învățare - evaluare se formulează interogații și se caută răspunsuri adecvate situațiilor problematice. Așezând problema în prim - planul actului intelectual, Edouard Claparede o definește ca dificultate care se cere rezolvată prin identificarea direcției în care trebuie orientată cecetarea. Realizând corecția cu modelul gândirii convergente și divergente a lui J.P.Guiford, Olga Oprea a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
algoritmic prin aplicarea regulilor prestabilite; * Care angajează gândirea divegentă - se fundamentează pe dezacord implicit sau expicit și se rezolvă euristic, indirect, prin soluții căutate. E.P. Torrance și W. Okon desemnează cea de-a doua categorie de probleme cu sintagma situații problematice. Ca proces de rezolvare a situațiilor problemă, problematizarea implică intuiția de tip euristic și gândirea divegentă. Rezolvarea raportului dintre datele inițiale ale problemei și necunoscut, reprezintă o formă eficientă de depășire a învățării șablonate. Considerată de Robert M.Gagne modalitate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham relativă la datoria cetățeanului de a se supune legii. Filosoful englez admitea faptul că o lege poate fi rea, caz în care obligativitatea ei devine problematică: "Dacă legea nu e ceea ce trebuie să fie; dacă ea contravine principiului utilității; trebuie să i te supui? Trebuie s-o încalci? Trebuie să rămâi neutru între dreptul care poruncește un rău și morala care-l interzice? Soluția acestor probleme
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are factorul uman în procesul decizional. De exemplu, legislatorii care stabilesc limitele pedepselor, procurorul care încadrează fapta, judecătorul care pronunță sentința și autoritățile care deservesc închisorile sunt factorii care fac ca stabilirea proporțională a sentinței să fie un lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează sub influență politică și încearcă să pună în aplicare strategii care reflectă opinia publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel de pedeapsă ar înclina balanța în favoarea obținerii unei cantități mai mari de fericire. În mod similar, ideea că infractorul merită să fie pedepsit pentru fapta comisă s-a bucurat de o largă susținere, în timp ce multora li s-a părut problematică afirmația că pedeapsa trebuie aplicată infractorului chiar dacă acest lucru nu ar aduce niciun fel de beneficiu. Când problema care se ridică este găsirea celui mai bun sistem de fixare a sancțiunilor nu este nicio îndoială că o teorie retributivistă pură
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lucru. Gândiți-vă la lucruri simple, pe care le aveți la îndemână si sunt atractive pentru copil (exemplu: buline, steluțe). Opusă recompensei, pedeapsă presupune exercitarea unui control exterior, prin forță, asupra copiilor cu scopul de a le modifica un comportament problematic si se recurge la manifestarea unor forme de abuz fizic si emoțional. Deși, adultul nu dorește să recurgă la astfel de metode, pentru că nu par a fi cele mai potrivite. Totuși, de cele mai multe ori profesorii aleg să disciplineze în acest
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
-i sprijiniți în acțiunile lor, ghidați-i verbal și lăsați-i să exerseze. Ajutați-i să inițieze o conversație, să formuleze o cerere, să respecte regulile. In timp ce vorbiți cu ei păstrați contactul vizual si căutați să ignorați comportamente problematice, acordând atenție comportamentelor pozitive. Dezvoltarea cognitiva si sociala este direct influențată de calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferindu-i zilnic momente în care se va simți apreciat vom contribui la creșterea stării sale de bine și la dezvoltarea sa personala
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
selecția și organizarea conținuturilor în etapa preșcolarității implică raportarea la o serie de criterii care reflectă, la rândul lor, perspectiva considerată dominantă la un moment dat în proiectarea și derularea procesului instructiv-educativ. (a) O primă direcție de abordare a acestei problematici se conturează prin prisma raportării conținuturilor la una sau mai multe discipline, respectiv a manierei de relaționare a acestora în cadrul unei activități. Criteriile de propunere, selecție și organizare a conținuturilor reflectă, astfel, multiplele perspective 131 reperabile în activitățile desfășurate în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
repere aplicative ( Conversația 166 ca metodă didactică este prezentată în literatura de specialitate prin prisma celor două forme consacrate: conversația euristică și conversația catehetică/de verificare-examinatorie. Prima formă are rol preponderent în descoperirea de cunoștințe, având ca premisă o situație problematică, iar cea de-a doua este valorificată mai ales în evaluarea nivelului de cunoștințe. ( În etapa preșcolarității, o variantă frecvent utilizată este conversația-joc167, centrată cu precădere pe plasarea copilului în ipostaza de emițător de mesaje de tip interogativ, dar și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valorificate diferite forme de organizare a activității, adaptate, pe de o parte, particularităților subiecților implicați în demersul respectiv și, pe de altă parte, coordonatelor obiective și subiective ale procesului instructiv-educativ și ale situației de comunicare didactică. Perspectiva ,,clasică" asupra acestei problematici reflectă distincția între: (a) activitatea frontală demersul instructiv-educativ este realizat cu întreaga grupă: de exemplu, secvența de familiarizare prin valorificarea unor planșe cu imagini a copiilor cu textul pe care-l vor memora (explicarea anumitor cuvinte/expresii, plasarea acestora în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mijloacelor de învățământ Voiculescu 2003: 79-80. 242 Vezi, pentru programul Step by step, Hansen-Kaufmann-Burke Walsh 1999. 243 Tipuri de arii de stimulare care se impune a fi avute în vedere de către educator/educatoare, în condițiile în care nu este foarte problematică realizarea lor în practică: aria de construcții cu cuburi mari; aria imaginației; aria senzorială (nisip, apă); aria bibliotecă colțul liniștit și colțul cărții, artele plastice (desen, colaje, pictură etc.); jocurile casei jocurile de rol și activitățile casei; muzica (instrumente muzicale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sale mărturii, a fost inițial un adept al kantianismului, de care a început apoi să se îndepărteze treptat..." 13. Ideea legăturii personalismului energetic cu filosofia kantiană este întărită de raportarea continuă a filosofului român la aceasta și de asumarea unei problematici de sorginte kantiană în lucrarea Elemente de metafizică (1912)14. Filosoful român enunță două probleme kantiene la care se raportează "critic". Prima este aceea a unității conștiinței și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care formulează întrebarea este vorba de "Introducere" la Logica nu este suficient de clar în privința rosturilor acestei discipline. S-ar putea înțelege că întregul domeniu al filosofiei se concentrează în antropologie; pe de altă parte, întrebarea este exclusă din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înțelegerea moralității, funcțional, prin urmare, într-un alt plan, cel al "vieții reale" a ființei raționale, ca o condiție a scopului ultim și desăvârșit, Binele Suveran. Ne-am putea gândi, date fiine aceste reveniri ale lui Kant asupra unor concepte "problematice", asupra rostului cărora el se pronunțase în prima Critică, la o anume intenție a filosofului, privind situarea conceptului legii morale în zona condițiilor originare ale conceperii omului ca subiect al cunoașterii și al acțiunii. Oricum, este de regândit problema acestei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încearcă o prezentare globală a filosofiei lui Nietzsche. Este de luat în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și interpretat opera lui Nietzsche, semnal de care voi ține seama, într-o oarecare măsură, în cele ce urmează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cât trebuie, când trebuie și mai ales cui trebuie. Altfel, poate deveni fie un obstacol În atingerea scopurilor, fie un simplu decor de dragul decorului, fie „mărgăritare pentru porci”. A aluneca În a fi egalul discipolului trădează fie o natură psihică problematică, fie lipsa harului sau a aptitudinii didactice. Educatorul va rămâne un „provocator”, un declanșator al unor vectori „ascunși”, dar foarte necesari În exercițiul formativ. Într-un fel, el este nu numai un „Îndrăgitor”, dar și un „Îndrăcitor” al unor rezerve
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din punct de vedere valoric. Este adevărat că apar conjuncturi, când tensiunile valorice sunt mai mari și produc mutații radicale la nivelul peisajului cultural (situațiile de tranziție, de schimbări de paradigme culturale etc.). Societatea are o vitalitate proprie, o edificare problematică, o dinamică prin Încercări și erori. Dacă individul nu este pregătit pentru a Întâmpina „embriologia” valorilor cum se cuvine, acestea pot rezona negativ, prin declanșarea unor crize intrapsihice, prin alimentarea unor ambiguități sau derive comportamentale. Fundamentarea și fortificarea axiologică a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În discuție particularisme și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice și o serie de probleme (cunoaștem deja mari universități de tradiție din Germania sau Anglia care se opun vehement acestei standardizări). În general, orice formă de aliniere este problematică, impunând diminuarea unor prerogative, iar definirea calității În mod unitar pentru un bloc educațional eterogen este, Într-un fel, În contradicție cu noțiunea de calitate, Înțeleasă de cele mai multe ori plural, multinivelar, contextual. În ceea ce privește calitatea, o primă problemă se ivește prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
devalorizarea ei simbolică și materială (potențialul uman de bună calitate se deplasează spre alte zări profesionale), precum și deficiențele de organizare a procesului de pregătire a viitorilor profesori (nereformat În direcția care trebuie). Formarea cadrelor didactice rămâne unul dintre cele mai problematice paliere ale edificiului oricărui sistem de Învățământ. Caracterul complex este antrenat de faptul că acest subsistem este generator, dar și o rezultantă a calității procesului de Învățământ. De calitatea sistemului și procesului de Învățământ va depinde și calitatea pregătirii cadrelor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În ea această pecete a profunzimii și rafinamentului relațional. În fond, iubirea obișnuită, comodă, plată nu se poate constitui Într-o măsură a omului și umanității. Iubirea se supune la proba autenticității În zonele sale cele mai critice și mai problematice. A nu răspunde la rău cu rău, ci cu Înțelegere și iubire e o stare supremă spre care trebuie să tânjim. A nu căuta răul din ceilalți, ci a etala binele din noi (la orice atitudine Întâlnită În exterior) este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
abordau foarte diplomatic. Vizita a decurs într-o atmosferă cât se poate de relaxată. La fel s-a întâmplat și la întoarcere vizitei la masa oferită de misiunea noastră. Să reușești să-ți faci relații în rândul autorităților era deosebit de problematic, mai ales dacă existau interese pentru adâncirea acestor relații, ceea ce se făcea prin vizite în familie, mese, sărbători, diverse alte evenimente. Intimitatea vieții de familie la iranieni era aproape sacră. Casele, nu numai ale persoanelor înstărite, dar și ale celor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe baza a 4.600 de răspunsuri primite din partea comunității universitare internaționale și publicat sub titlul Violență și teroare în media (UNESCO, Violence and Terror in the Mass-media, Reports and Papers on Mass Communication, nr. 102, 1988). Actualitatea studierii acestei problematici provine - cum subliniază profesorul G. Gerbner - din neliniștea provocată de incidența violenței și terorii mediatice asupra vieții publice, a copiilor și a tineretului, a delincvenței și a controlului social, ca urmare a producerii în serie și a etalării în mass-media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se poate observa și în figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]