1,324 matches
-
Păltiniș, Crucea, Holda de pe valea Bistriței, cătunele Giosani și Chiril. Dorna, Câmpulungul și Vama au rămas în partea cedată Austriei <footnote Teodor Bălan, Din istoricul Câmpulungului, Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de generalul Splény, la 6 noiembrie 1774, când nu se semnase nici o înțelegere oficială între Austria și Turcia, adresată locuitorilor - egumeni, preoți, boieri, mazili, ruptași, vornici, prin care li se aducea la cunoștință „că de acum înainte, cu mila
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
semnarea convențiilor de definire a agresorului. După terminarea războiului, tratatele de pace au prevăzut o reducere generală a armamentelor, printre care dezarmarea impusă Germaniei și celorlalte state învinse, reprezenta doar un preludiu. “La 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite, Wilson în "Proclamația celor 14 puncte asupra organizării păcii" flutura în fața opiniei publice iluzia cu privire la "garanții adecvate că armatele vor fi reduse până la ultima limită, compatibilă cu securitatea internă”. De asemenea, Pactul Societății Națiunilor prevedea în articolul 8 că “Membrii societății recunosc că
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
unei publicații care să îi regrupeze pe conducătorii revoluției de la 1848 aflați în exil și să le reorganizeze activitatea politică. După un an reușește să scoată de sub tipar R.v., care, având ca deviză „Dreptate, frăție, unitate”, se deschidea cu o proclamație către poporul român, scrisă de Bălcescu, dar semnată de întregul comitet de redacție. Se publică studiul lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, precum și alte articole politice legate de activitatea și programul exilaților. Aici apare pentru prima dată poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
inițiatorul proiectului. Ea se presupune că va deschide o eră nouă, pe care Stalin* o anunță la 1 decembrie: „Toată lumea știe acum că situația materială a muncitorilor s-a îmbunătățit considerabil, că viața a devenit mai bună, mai veselă”. Această proclamație dă tonul propagandei. Devenită lozincă, ea poate fi citită pe ziduri, auzită în toiul manifestațiilor, văzută la cinema, în special în comediile muzicale ale realizatorului foarte popular Grigori Aleksandrov - Circul în 1936 sau Volga-Volga în 1938. Cultul personalității se construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Thatcher și mulți alții au fost vizionari care au schimbat lumea. Frederick Douglass, era negru și sclav, a fost auzit spunând: „Dacă pot convinge, pot urni universul”. Acest om a reușit să-l convingă pe președintele Abraham Lincoln să scrie „Proclamația de Emancipare” că toți oamenii trebuie să fie liberi. Cu toate acestea, există, desigur, un foarte mare neajuns al puterii de influențare. Întotdeauna au existat și vor exista maeștrii ai manipulării. Este un adevăr nefericit acela că aptitudinile de persuasiune
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
apărarea armată a patriei este o obligație fundamentală a tuturor fiilor săi”. După 22 iunie 1941, Biserica ortodoxă își manifestă adeziunea totală față de implicarea României în războiul antisovietic, alături de Germania nazistă. Reamintim că generalul Ion Antonescu a legitimat, într-o proclamație către țară, războiul antisovietic prin recursul la istorie și prin reeditarea spiritului de cruciadă specific evului mediu: „În numele credinței creștinești, al drepturilor românești și pentru viitorul nostru neînfricat, Români, vă chem la luptă, la lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizației și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
vă chem la luptă, la lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizației și bisericii, ai dreptății și propriilor noastre drepturi; la luptă mare și dreaptă, alături de marea Națiune germană, pentru dreptatea viitorului omenesc(...). Cu Dumnezeu înainte. Războiul sfânt a început!”. Așadar, din proclamația antonesciană se desprind două priorități pe care România trebuia să le urmărească: mai întâi, redobândirea Basarabiei și a nordului Bucovinei (teritorii anexate de Uniunea Sovietică în vara anului 1940); în al doilea rând, restaurarea creștinismului și a civilizației în spațiul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
să le urmărească: mai întâi, redobândirea Basarabiei și a nordului Bucovinei (teritorii anexate de Uniunea Sovietică în vara anului 1940); în al doilea rând, restaurarea creștinismului și a civilizației în spațiul est-european, dominat de statul comunist ateu. De asemenea, din proclamația generalului Antonescu se desprinde legătura strânsă între idealul național și misiunea creștină a românilor în această parte a Europei. Asemenea afirmații erau prezente, pe scară largă, în discursurile și cuvântările ierarhilor, teologilor și intelectualilor ortodocși; de aceea, proclamația generalului Ion
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
asemenea, din proclamația generalului Antonescu se desprinde legătura strânsă între idealul național și misiunea creștină a românilor în această parte a Europei. Asemenea afirmații erau prezente, pe scară largă, în discursurile și cuvântările ierarhilor, teologilor și intelectualilor ortodocși; de aceea, proclamația generalului Ion Antonescu a determinat adeziunea totală din partea Bisericii ortodoxe române. Cele două priorități - redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, restaurarea creștinismului și a civilizației în întregul spațiu de la est de Prut - sunt reluate și legitimate în pastorala patriarhului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
din partea Bisericii ortodoxe române. Cele două priorități - redobândirea teritoriilor pierdute în vara anului 1940, restaurarea creștinismului și a civilizației în întregul spațiu de la est de Prut - sunt reluate și legitimate în pastorala patriarhului Nicodim Munteanu, elaborată la puțin timp după proclamația către țară a generalului Ion Antonescu: „Țara noastră e în război cu neamul celor fără de Dumnezeu. Cu drept cuvânt Conducătorul Țării a numit acest războirăzboiul sfânt; căci în el se urmărește nu numai cauza națională a refacerii unor hotare, ci
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
ales doborârea balaurului apocaliptic al bolșevismului care a prefăcut pravoslavnica Rusie în cuibul tuturor fărădelegilor, în cuibul tuturor acelora care au declarat război lui Dumnezeu, a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu ambele priorități erau considerate la fel de importante, în pastorala patriarhală se observă deplasarea interesului pe a doua prioritate. Astfel, românii fac parte din „oștirea sfântă a lui Dumnezeu” și au datoria de a purta „lupta cea sfântă, cu scopul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
deloc să se pună de acord asupra mijloacelor ce trebuie puse în practică pentru a împiedica războiul. Delegaților francezi, englezi și ruși ce propun greva generală la congresul de la Copenhaga din 1910, social-democrații germani le opun un refuz categoric. În ciuda proclamațiilor internaționaliste și revoluționare din ajunul conflictului, majoritatea partidelor socialiste votează creditele de război în momentul declanșării ostilităților. În unele țări, această atitudine este însoțită de o participare guvernamentală. În Franța, Jules Guesde devine ministru fără portofoliu; Marcel Sembat, ministru al
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
se susține prin faptul că elementele sale de bază - cuvintele ce o compun - au o acoperire corectă în realitate. Este un act de recreere și purificare, pe care România l-a ratat respingând pe plan politic, aplicarea „Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara”, iar Basarabia atunci când a acordat noțiunilor suveranitate și independență înțelesul de delimitare față de România, nu față de Rusia. Ca urmare, provincia mea a revenit în îmbrățișarea de fier a „fratelui mai mare” de la Răsărit. Sau să luăm un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și opțiuni proprii. Ele s-au înscris ca atare în activul extern al țării noastre și în analele politicii mondiale. A rămas ca un motto pentru locul pe care s-a aflat România în politica mondială, în anii "Războiului Rece", proclamația președintelui De Gaulle la București: "Noi la Vest și Voi la Est". O moștenire onorantă care ar trebui să ne conducă permanent conduita externă. Acțiunile diplomatice întreprinse în acei ani au conferit României un profil distinct pe plan mondial, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discursurile. Având în vedere că realitatea socială nu este pur și simplu undeva în afară, ci este creată de actori, conceptele pe care le folosim sunt parte a vocabularului care este structura imbricată a proiectelor politice.68 Schimbarea atenției de la proclamațiile epistemologice către analiza empirică a constituirii reciproce reclamă clarificarea a două aspecte care definesc poziționarea în ceea ce privește problema interpretării și a cauzalității. Premisa ontologică a constituirii reciproce agent-structură prin intermediul semnificațiilor intersubiective conduce către respingerea existenței unor fenomene obiective distincte față de conceptele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Veneției, ce-și va găsi moartea în timpul asediului. Dacă basileul, urât de popor din pricina unirii conjuncturale cu credința latinilor, exprimă prin chipul său melancolia nesfârșită a apusului Cetății, a sângelui vechi, amiralul flotei Lukas Notaras pare furios și neîmpăcat cu proclamația citită de cardinalul latin Isidor. Personajele istorice reale prind viață, dar și mulțimile, între care călugării mânăstirești primează prin număr și vehemența refuzului adăugirii din Crezul latin. Ei strigă: "Fără "...și Fiului"!", preferând "turbanul turcilor tiarei pontificale". O figură de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
al economiei divine care este Învierea Domnului. Am putea spune că Învierea este singurul eveniment în urma căruia apostolii l-au recunoscut definitiv pe Învățătorul lor ca pe Fiul lui Dumnezeu și Cuvântul întrupat al Tatălui. Marcată de această Revelație pascală, proclamația (kerygma) apostolică s-a agregat prin efortul de reconstituire a datelor existente despre faptele și cuvintele lui Iisus. Reconstituirea avea să țină cont de tot ceea ce Legea, Profeții și Psalmii anticipaseră, „în ghicitură”. Crucea și Învierea lui Hristos formează așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
18,4). Primii apologeți au privit cu atenție, simpatie și discernământ tezaurul cultural al altor popoare, au contemplat natura sau creația umană din aceeași dorință de a descoperi sensul și raționalitatea transfigurată a Cuvântului divin. Pentru că sunt ordonate pe axul proclamației pascale, trecute prin Cruce și purificate în lumina unificatoare a Învierii, aceste fărâme de sens subaltern nu-și pierd rostul cârmuitor. Pentru ochiul curățit al minții răstignite pe Crucea lui Hristos, toate aceste „jocuri secunde” ale creației lumii pot și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
atestă permanenta prezență a Cuvântului printre ucenici, care nu obosesc să aștepte a doua Sa venire. Cu alte cuvinte, revelația Cuvântului veșnic al Tatălui nu poate fi epuizată de o simplă biografie a lui Iisus din Nazaret. Ceea ce reprezintă nucleul proclamației Bisericii nu este un singur aspect al economiei mântuirii noastre în Hristos, ci totalitatea acestei taine. Astfel, Hristos ne apare ca „Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie” (Is. 9,5) pantokrator, Domn al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Israel la slujire. Pe scurt, Biserica a văzut în recunoașterea lui Hristos „după Scripturi” (1Cor. 15,3-4) presupoziția teologică fundamentală a Ortodoxiei 1. Înainte de a discuta implicațiile teologice ale acestei mărturisiri centrale a Bisericii, trebuie să urmărim procesul transformării acestei proclamații apostolice dintr-un act de oralitate într-un document scriptic, astăzi disponibil în forma textului canonic al Noului Testament? Ce anume presupune și înseamnă credința în Hristos Cel „după Scripturi”? Cum s-a putut ca recunoașterea fericită a apostolului Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai ales un mod de a fi. „Oricine face rele urăște Lumina și nu vine la Lumină.” (In. 3,20) Respingerea Revelației nu începe niciodată prin obiecții la adresa unui set de propoziții considerate „absurde”, ci de la sesizarea unei contradicții între proclamația publică a Evangheliei și felul de a fi al creștinilor mărturisitori. Criteriile teologice ale mărturisirii creștine sunt atât de exigente, încât ele cer martiriul ca probă finală. Când moartea pentru Hristos ajunge să fie „un câștig” (Flp. 1,21), viața
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe care Biserica universală, împotriva idealului monist al gnozei lui Marcion, le-a menținut în scandaloasa lor pluralitate. Evanghelia după Ioan se termină cu mărturisirea lui Toma în fața Celui înviat: „Domnul meu și Dumnezeul meu” (In. 20,28). Prin urmare, proclamația apostolică a lui Hristos nu evocă o fatalitate, nici nu constată un simplu „accident” istoric. Nu că Hristos a pătimit sub Ponțiu Pilat contează în kerygma Bisericii, ci faptul că moartea și învierea Domnului s-au făcut „pentru noi oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
învierea Domnului s-au făcut „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”1. Confesiunea apostolică are deci un profund miez dogmatic 2. Crezul Bisericii nu este doar bornă pe harta dezvoltării conștiinței religioase a creștinilor din Imperiul roman, ci proclamația unui adevăr obiectiv și o mărturisire întemeiată pe o făgăduință. Dacă Evanghelia n-ar fi fost scrisă, receptată și proclamată la chemarea Duhului Sfânt, atunci Scripturile și Crezul Bisericii s-ar putea reduce la un simplu mesaj. Or, Sfinții Părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lui Iisus, aflați în drum spre Emaus. Atunci teologia devine și ea știința „universalului concret”. Adevărul mărturisirii apostolice este, paradoxal, unul subiectiv și universal. Spre deosebire de toate celelalte adevăruri ale istoriei, enunțul „Hristos a înviat” nu suportă proba de laborator; subiectul proclamației noastre este prin definiție irepetabil. Nimic nu este la îndemână: la marginea mormântului gol, Iisus îi spune Mariei: „Nu mă atinge” (In. 20,17). Învierea face parte din istorie, dar, în același timp, o depășește. Recunoaștem Învierea lui Hristos la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
la Cincizecime nu s-a îndepărtat de comunitatea apostolică în procesul compunerii Evangheliilor și epistolelor (prezente de la început în cadrul Liturghiei), nici în răspândirea lor sau în strângerea scripturilor în colecții distincte și selectarea acestora după criteriul adevărului și al catolicității proclamației lui Hristos. Procesul de selecție finală a fost accelerat de numărul crescând al ereziilor care nu făceau decât să schimonosească mozaicul sau icoana regală a lui Hristos. „Metodologia” sau, mai precis, „fenomenologia” acestei dinamici hermeneutice a tradiției nu ne este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]