1,870 matches
-
strecuraseră TRICOLORUL ROMÂNESC și că lirica lui Grigore "Izvorul și clipa" era bine primită la București, ca și filmul muzical "Maria Mirabela". Ne am întâlnit mai apoi pe diverse "paliere sociale" cu o zgomotoasă revedere și cu Nicolae Dabija la proclamarea independenței Moldovei unde subsemnatul i-a luat primul interviu (înaintea BBC) lui Mircea Snegur iar apoi pe estrada din centru stăteau colaboratorii TVV. GRIGORE VIERU era un tip plăpând, cam străin de lume dar mereu arătat mulțimii pentru valoarea sa
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
rapida apariție a noilor partizanate postcomuniste. Semnificația restitutiv-monarhică atribuită zilei de 10 mai (cu referire la cele petrecute în 1866 și 1877) nu a întrunit adeziunea publicului larg, astfel încât a fost preferat 1 decembrie 1918. Noul eveniment emblematic al statului proclamarea unirii Ardealului cu România înlocuia aniversarea lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
revoluției au fost reformulate și deplasate în lecția următoare, "Desăvârșirea procesului de formare a statului național unitar român". Invocând cu abilitate participarea soldaților și a muncitorilor români la mișcările revoluționare din spațiul rusesc, manualul amintea concretizarea "dreptului la autodeterminare" prin proclamarea Republicii Moldovenești Independente. Într-o singură frază se rezuma unirea Basarabiei cu România, iar atenția autorilor se întorcea, potrivit aceluiași spirit revoluționar, asupra Transilvaniei. O altă propoziție, amintind pasager dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar, înșiruia cele petrecute simultan, în octombrie și noiembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sub acuza principală a lipsei de patriotism. Ca urmare, autorii săi au îmbunătățit sârguincios reeditarea lui, în 2000, căutând să evite orice posibile reproșuri. În prima ediție se putea citi următoarea frază: "deși armatele române intraseră în Basarabia încă înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective (s.n. C.M.)"71. În ediția corectată a volumului, prima parte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și anti-comuniste80. Dar și acest "adevăr istoric" al luptelor din 1919 a fost trunchiat, extras din contextul general al intervențiilor militare în toate zonele limitrofe regatului român. Evenimentele din Basarabia și Bucovina au fost ocultate, povestirea reducându-se la momentul proclamării solemne a unirii. Omisiunea a rămas o regulă, atât în anii '80 cât și în deceniul următor, poate nu atât pentru a menaja susceptibilitățile U.R.S.S.-ului, respectiv ale noilor vecini ex-sovietici, cât mai ales pentru că ar fi putut reaminti
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
românești) s-a retras din sudul Rusiei, în 1920. În același an, s-au obținut și actele internaționale asiguratorii privind apartenența Transilvaniei și a Basarabiei la statul român. Ca urmare, cel puțin în perioada imediat următoare, au existat tentative de proclamare postumă a unui război național purtat din 1916 până în 192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională a muzeului miliar național. În 1930, acesta împărțea "ultimul război (1916-1920)"85 în mai multe etape combative, lăsând în schimb "toate fronturile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încă se temeau de români "că le-ar lua pământul țăranilor", iar intervențiile din Regat au fost, nu o dată, însoțite de "greșeli" și "lipsă de tactică"104. Deși cunoștea gafele autorităților române, Mârzescu nota cu satisfacție, la aflarea știrii despre proclamarea unirii, că era vorba despre "rezultatele ocupațiunei Basarabiei ce guvernul nostru a hotărât la 1 ianuarie (s.n. C.M.)"105. Pentru Al. Marghiloman cel care negociase condițiile unirii Basarabiei la ședința Sfatului Țării din Chișinău aceasta a fost o nesperată victorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
neînregistrată sub aspectul său normativ: "doresc ca, chiar cu începere din anul acesta, să stabilim și noi obiceiul serbărilor patriotice pentru școli"140. Ziua de 10 mai îi părea cea mai potrivită, fiind un simbol cumulativ al "întronării", "independenței" și "proclamării regatului". Ministrul nu a impus programe-standard, dar a recomandat ca serbările să conțină cântece patriotice, conferințe publice și, pe cât posibil, "pelerinaje la locuri istorice". Practic, circulara lui nu inova decât prin transformarea unor forme de celebrare deja cunoscute în activități
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și fizică a participanților, ea periclita dorința organizatorilor de a disciplina cumva masele greu controlabile 164. Realitatea tristă a războiului a umbrit aniversările din 1917 și 1918, reduse, în principiu, la un Te-Deum unde erau invitați reprezentanții autorităților 165. Totuși, proclamarea independenței Republicii Moldovenești față de Rusia a schimbat radical orientarea opiniei publice. În jurnalul său, Gheorghe Gh. Mârzescu notase inițial că 24 ianuarie 1918 fusese "cea mai tristă aniversare a Principatelor". Însă anunțul despre hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău a transformat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău a transformat ziua într-o "mare serbare în stradă", cu "români sărutându-se între ei" sau plângând "de bucurie"166. Chiar scepticul C. Argetoianu, neîncrezător în sentimentele patriotice ale basarabenilor, remarca același lucru: "faptul că [proclamarea independenței față de Rusia] s-a desăvârșit în ziua Unirii Principatelor o simplă coincidență a impresionat adânc Iașul"167. În condițiile încă improprii din 1919 nepermițând "să se dea zilei de 24 Ianuarie solemnitatea ce i se cuvine" oficialii ieșeni au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu a fost atât de clară pe cât s-ar putea crede. Un Jurnal al Consiliului de Miniștri din 1921 prevedea că "se va suspenda serviciul și se va oficia Te-Deum în toată țara la următoarele sărbători naționale: 10/23 Mai, Proclamarea Independenței (1877), în care zi se va comemora și aniversarea Unirei tuturor Românilor (1859 și 1918) și Proclamarea Regatului (1881) [și la]... Aniversarea zilei Eroilor morți pentru Patrie (Înălțarea Domnului) (s.n. C.M.)"178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1921 prevedea că "se va suspenda serviciul și se va oficia Te-Deum în toată țara la următoarele sărbători naționale: 10/23 Mai, Proclamarea Independenței (1877), în care zi se va comemora și aniversarea Unirei tuturor Românilor (1859 și 1918) și Proclamarea Regatului (1881) [și la]... Aniversarea zilei Eroilor morți pentru Patrie (Înălțarea Domnului) (s.n. C.M.)"178. Detalierile autorităților din teritoriu erau și mai ferme, sfidând logica minimală a calendarului. De exemplu, prefectura comunica primăriei de Iași că "aniversarea zilei de 24
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
administrative care au motivat decretarea acestei sărbători, organizatorii au contat, cu succes, pe deosebita forță simbolică a zilei de 10 Mai, capabilă să subsumeze regalității o întreagă serie de evenimente istorice, de la războiul de independență până la cel al "întregirii", de la proclamarea regatului până la realizarea României Mari. 24 ianuarie 1859, o posteritate-model Până la urmă, în ciuda oscilațiilor din primii ani ai României Mari, 24 ianuarie a rămas, prin excelență, ziua unirii 198. În provinciile proaspăt intrate în componența regatului, autoritățile au fost de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
durabil decât supradimensionarea. Pe nesimțite, serbarea dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în repertoriul copiilor de grădiniță, alături de alte activități patriotice cum erau cele pentru 1 Mai (ziua internațională a "oamenilor muncii"), 23 August, 30 Decembrie (ziua proclamării Republicii Populare Române)208. Intruziunile propagandistice mergând până la asocierea cu data de 26 ianuarie, când se aniversa tot mai encomiastic ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu nu au reușit să demonteze popularitatea unirii "mici" și a domnitorului Alexandru Ioan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
timp real, ca un ecou al dificultății oamenilor din Regat de a înțelege cele întâmplate cu românii din afara țării. Aceste fapte le erau exterioare, uimindu-i pe cei din țară, încă prinși în eforturile de supraviețuire cotidiană. Datele exacte ale proclamării unirii fiecărei provincii nu mai aveau nici o importanță, oamenii părând să trăiască într-un prezent cu totul neașteptat, pentru care "sacrificiile noastre"295 nu ar fi fost de ajuns. Era deci normal ca împlinirea acestui "vis milenar al Românilor" să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe ziua de 10 Mai, care însuma deja trei alte mari simboluri politice: dinastia, independența statală și proclamarea regatului. Dar când visul "României Mari" s-a destrămat, ziua de 1 decembrie 1918 și semnificația ei istorică au câștigat un plus de atractivitate, beneficiind de suportul unor personalități erudite și militante cum au fost Ioan Lupaș sau Nicolae Iorga
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
socialismului, agravat de insolvabila fascinație pentru prosperitatea occidentală 80. Republica Moldova Din rațiuni politice și identitare, istoria românească a devenit, în ultimii ani ai regimului comunist, mai relevantă în Republica Sovietică Moldova, decât în România. Iar situația s-a oficializat după proclamarea independenței sale. În mod paradoxal, regimul comunist a fost descris mai amănunțit în cărțile școlare moldovenești, decât în cele din România. De această dată vom urmări un manual terminal de liceu 81 investit, tocmai prin adresabilitatea sa, cu o importanță
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
însușit această concluzie iar povestitorul, în acord cu sentimentele de atunci ale populației, numea respectivul eveniment "punctul culminant al mișcării naționale: decretarea limbii naționale [române] drept limbă de stat". Aici, victoria împotriva comunismului a echivalat cu reafirmarea identității românești și "proclamarea independenței Republicii Moldova"91. De fapt, aceste acte erau cumva contradictorii, exprimând în același timp dorința de apartenență și cea de autodelimitare vizavi de România. În realitate, cele două momente invocate nu au fost simultane, succesiunea lor reflectând o întreagă evoluție
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vestică a fost însă alta: "occidentalii au invocat în zadar obligația respectării înțelegerilor de la Yalta și au cerut imperativ alegeri libere, sub controlul observatorilor străini. Ei au luat sub protecția lor [directă] doar Grecia și Turcia"100. Povestea continuase cu proclamarea unei păci imposibile între cele două părți ale lumii și cu o adevărată "cruciadă americană" împotriva noului dușman, comunismul. Manualul amintit nota cu insistență potențialul destructiv al Estului, care justificase, decenii în șir, înarmarea Vestului: bomba atomică, controlul deținut asupra
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. Choppin, Alain, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992. Clit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Actes IV (1), Editura Academiei R.S.R., București, 1982, pp. 442-444. În spațiul ex-socialist, "limba de lemn" a sistemului a complicat o dată în plus comunicarea, făcând și mai dificilă depistarea barbarizărilor didacticiste. 1 Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, "privind proclamarea zilei naționale a României" constă, de fapt, în două propoziții: "Se proclamă 1 Decembrie ziua națională a României" (art.1) și se abrogă H.C.M. nr. 903/1949, prin care se decreta ca zi națională data de 23 august (art. 2
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
H.C.M. nr. 903/1949, prin care se decreta ca zi națională data de 23 august (art. 2). Constituția din 1991 a inclus această prevedere, care s-a păstrat și în republicarea sa din 2003 (art.12, alineat 2). 2 Prin proclamarea zilei de 1 decembrie ("în unanimitatea adeziunii") ca zi națională "s-a făcut dreptate însuși poporului român", după cum scria istoricul Cristian Popișteanu, în cuvântul introductiv al "Magazinului istoric" din decembrie 1990 (serie nouă), p. 3. 3 În liceu și nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de generalul Șcerbacev (încă reprezentant al forței armate țariste pe frontul din Moldova), în conversațiile sale cu generalul Berthelot. Cu toată cenzura, informații în acest sens apăreau și în presa ieșeană, citată de C. Stere. Cu doar câteva zile înaintea proclamării unirii, Ministrul de Finanțe al Republicii Moldovenești acordase un interviu ziarului "Timpul" din Iași. Cu această ocazie, amintise de unele "greșeli" și de lipsa de "tactică" a autorităților române în Basarabia (vezi C. Stere, op. cit., p. 113). 105 Gh. Gh.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru Haret..., vol. I, p. XLII. 148 Vezi "Circulara ministerială nr. 61431 din 13 septembrie 1908 către directorii de școli primare și secundare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru ziua de 10 mai s-a alocat un întreg set de interpretări istorice, omițându-se tocmai semnificația inițială, a instalării dinastiei. Un ordin circular al comandantului garnizoanei din Iași către primăria orașului nota: "Duminică 10 Mai 1925 fiind aniversarea Proclamării independenței României 1877, Proclamarea Regatului Român 1881, Comemorarea și Aniversarea Unirei principatelor 1859 și Unirea Tuturor Românilor (reîntregirea neamului 1918) se va serba prin oficierea unui Te-Deum la Sf. Mitropolie la orele 10,30 și defilarea în Piața Unirei" (DJANI
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]