90,848 matches
-
securitate. Diverși scriitori nu sînt străini de valurile de ură și intoleranță care s-au abătut asupra unei populații zăpăcite în primii ani postrevoluționari. Și nici de imaginea falsă pe care o are o parte din lume despre slujitorii acestei profesii. Nu trebuie să uităm faptul că, la un moment dat, în Parlament, erau peste treizeci de scriitori, dar nici unul nu a propus vreo lege, un amendament măcar în favoarea culturii, protejării patrimoniului național uman, dacă pot spune așa, adică a valorilor
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Roxana Racaru Andra Șerbănescu ne propune un instrument indispensabil oricui e nevoit să scrie, de la elevii de liceu puși în fața comentariilor la română și a proiectelor de tot felul, la persoane de orice profesie care au nevoie de cereri, scrisori de intenție, dări de seamă, rapoarte verbale, etc. și pînă la profesioniștii scrisului: ziariști, critici, scriitori. Cartea reușește să fie un manual practic fără să reducă volumul de informații la obișnuitele generalități. Ușor de
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
aș fi fost angajat la revista Familia, la reînființarea ei, în 1965, în calitate de cronicar literar, punct de pornire al unei preocupări ce s-a extins pînă la profesionalizare. Conștiincios cum sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare mai acceptabil. Dar chemarea lirică a
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
pînă la profesionalizare. Conștiincios cum sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare mai acceptabil. Dar chemarea lirică a rămas pînă azi, ca o expresie a "profunzimilor" ființei, ca un pariu cu dificultățile ei de-a fi, încercînd a se răsfrînge în ireductibilul limbaj
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare mai acceptabil. Dar chemarea lirică a rămas pînă azi, ca o expresie a "profunzimilor" ființei, ca un pariu cu dificultățile ei de-a fi, încercînd a se răsfrînge în ireductibilul limbaj metaforic. Evident, nu sînt tocmai
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
lecturilor mele preferate. Romanul lui Thomas Prinz intitulat Ankunft im Bukarest (Sosirea la București) constituie o astfel de excepție. Motivul este evident: cum aș fi putut rezista tentației de a citi această a doua carte a autorului german, diplomat de profesie, devreme ce pentru oricare cititor german originar din România și mai ales, cunoscător al realităților românești, titlul sună mai mult decît promițător. Înainte de a începe lectura mi s-au reactivat reminiscențe teoretice din anii facultății și ai celor imediat următori
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
bolnav, nu poate face nici pace, nici ordine. Despre Charlotte Valentin, cititorul află deja din primele pagini că este în vîrstă de 32 de ani, doctor în științe, mamă a doi copii, necăsătorită, fostă campioană olimpică la judo, diplomat de profesie. Împrejurările o vor pune în situația de a-și descoperi nebănuitele talente de detectiv. La foarte scurtă vreme după sosirea ei în București, unul din membrii ambasadei germane, Herr Breitmeier, este asasinat, chiar în ultima zi a activității sale diplomatice
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
lase pe specialiști să-și facă treaba. Perturbările minore îi incomodează pe cei valoroși și îi animă teribil pe cei mediocri. Cui prodest? De aceea, în aceste condiții, cînd ai ocazia să vezi un spectacol în care arta și pasiunea profesiei sînt prezente cu adevărat, ai senzația că se tinde, totuși, către normalitate. Într-un interval scurt am trăit două momente de acest fel. Despre primul vă voi vorbi de îndată. Într-o zi de miercuri am văzut la Teatrul Act
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
protector al informațiilor, să te dezici chiar de tutela autorităților pe care le citezi și de care te sprijini, pentru a-ți declara și recunoaște idiosincrasiile, reținerile, slăbiciunile, dilemele. Abia atunci devii, susține Warren, critic. Se cheamă, deci, că între profesie și vocație (presupunînd că a fi critic este o vocație) există o subtilă legătură: aflarea vocației presupune atingerea unei maturități profesionale, descoperirea acelui centru spiritual și a unei supreme motivații care îți pot da curajul de a fi tu însuți
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
încolonați spontan și deciși să ia cu asalt biroul premierului Isărescu. Păgubiții FNI îmi lipsesc cu atât mai mult, cu cât mă obișnuisem cu figurile lor! în mod clar, aveam de-a face cu un "miez tare" de protestatari de profesie, mutați dintr-un loc în altul și de la un dezastru la altul, după cum o cereau interesele păpușarilor. Cam aceiași indivizi - proveniți, probabil, din rezervoarele secrete ale iliescianismului - se revoltau și împotriva dărâmării de către Băsescu a construcțiilor ilegale, și împotriva scumpirii
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
Andrei Cornea Finalul "icoanei de cultură" pe care Karl Emil Franzos o dedica "Femeilor române", în versiunea dintîi, publicată deja în ianuarie 1869 în foiletonul ziarului "Tagespost" din Graz, constituie o simptomatică profesie de credință a autorului cu privire la propria-i poetică: "Am încercat, spune dînsul, să zugrăvesc tipuri ". La încă foarte tînărul Franzos, absolvent strălucit, cu doar doi ani și jumătate mai devreme, al gimnaziului din Cernăuți, termenul pe care acesta îl utilizează
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
constă forța lor de temut. * Ambiguitatea bolii. Decuplarea de lume a bolnavului e, concomitent, înfrîngere și biruință. * Ochi în care se adună tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai...filosof decît dl Pleșu? * Poezia aplică pe obrazul realului sărutul lui Iuda. * Nelămuritul sfîrșește prin a se lămuri, lămuritul
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
ediție) este primul de tehnică psihanalitică apărut în România. Importanța lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre. Psihanaliștii români (da, există de câțiva ani și această profesie!), aflați majoritatea încă în perioada de formare și de precizare a unor interese specifice ori mai vast existențiale, dețin acum o sinteză de referință, extrem de bine concepută, o "cărămidă" de temelie pentru proiectele proprii. Această realitate dobândește o transparență deosebită
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
și nepătați din țară nu se vor decide să iasă din neutralitatea de bunici pe care-i trag de mustăți și-i batjocoresc sadic toate leprele, toți verișorii "domnului Goe", atunci viitorul României nu merită nici o ceapă degerată. "Opozanții" de profesie cu sfert de normă, ca și de activiștii famelici de prin asociațiile familiar-civice, s-au compromis iremediabil. Am văzut la ce-a dus civismul decorativ și găunoșenia transferului de competență dintr-un domeniu în altul: a figura în manualul de
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
Ion Bianu, ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu, vol. I-V, București, Minerva, 1974-1980. O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru. Clasificarea sociolingvistică - în funcție de nuanțele exacte ale contextului și ale raporturilor (de vîrstă, profesie, intimitate) dintre corespondenți - e mai interesantă și este desigur indispensabilă utilizărilor practice ale materialului. Prefer însă, în acest spațiu limitat, o abordare mai puțin riguroasă, ba chiar supusă judecății subiective: în încercarea de a decide, dintr-un corpus de formule
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
fie traversat de tot felul de atitudini și tendințe, vizibile în ultimă instanță pe scenă, nu dintre cele mai creatoare, benefice sau eficiente. Foarte puțini creatori mai au forța și nebunia de a se arunca necondiționat în marea zbuciumată a profesiei lor și să apară sus, pe creasta valului. Foarte puțini mai iubesc repetițiile, acel timp privilegiat în care se caută și se prepară drumul spre ficțiune, acel timp dăruit în care fiecare se redescoperă pe sine și pe celălalt, în
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
în celălalt, în cuvînt, în trup, chiar în soare și în lună. Cu o singură condiție: să fii curios! Curiozitatea este într-un fel amorțită de zbuciumul cotidian de a face rost de bani. Trebuie să recunoaștem că relaxarea în profesie comportă și acest aspect. De aceea, termenii în ecuație au fost inversați: nu se mai aleargă, de exemplu, după roluri care să creeze și să nuanțeze personalitatea și, implicit să dea rangul și cota. Pe primul plan a trecut cîștigul
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
personalitatea și, implicit să dea rangul și cota. Pe primul plan a trecut cîștigul și după aceea aura, succesul imediat și nu acela istoric. Și încă e ceva: mai sînt puțini boieri în teatrul românesc. Aceștia continuă să-și iubească profesia dincolo de ființa lor, preferă să stea departe de jocuri și ambiții mici, se luminează cînd povestesc, iar numele invocate sînt copleșitoare și luminează, în continuare, scena fie că sînt regizori, actori sau scenografi. Ei mai au insomnii și emoții atunci
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
o scenă profesionistă. Cred că a pășit cu dreptul și, în ciuda unei inhibiții, există resurse pentru a o depăși. Și pe Clara Flores (Mercedes) o cunosc tot dintr-o selecție (1999) pentru aceeași Gală. Este un actor care își iubește profesia. Și pe ea o văd pentru prima oară într-un spectacol. Privind în urmă, nu găsesc o evoluție. Folosește aceleași mijloace, bine, dar neduse în altă zonă. Greutatea spectacolului lui Radu Afrim stă mai degrabă în ideea și în facerea
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
exploratoare", un demers creator într-o diversitate de direcții, opunîndu-le un veto scolastic. Și încă, în derivație, o remarcă interesantă a autorului în discuție. în pofida aparențelor liniștitoare, calitatea de critic și istoric literar presupune "criterii nefixate", fiind omisă din lista profesiilor, listă care îndrituiește o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și istoric literar nu
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
o poziție pe scala socială și o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și istoric literar nu există în nomenclatorul profesiilor de la noi, cei care o practică fiind retribuiți fie ca redactori de revistă, deci jurnaliști, fie ca universitari, fie cine știe pentru ce altă activitate, poate mai lucrativă". Și încă e foarte bine, adăugăm noi, cînd cei în cauză izbutesc
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Aceasta poate fi un neajuns în măsura în care cititorii trebuie mai mereu provocați să citească autori români, dar și un mare avantaj, căci, doar ascuns luminilor rampei, scriitorul își păstrează tonusul creator. După vânzare începe ca o autoficțiune clasică. Naratorul, scriitor de profesie, se întoarce undeva în Dobrogea în satul natal pentru a perfecta vânzarea casei părintești. Întoarcerea acasă declanșează rememorarea tinereții ("literatură - alt blestem nu-i mai sfânt decât cuvintele amintirii" exclamă el) și, în subsidiar, o evaluare a vieții de până
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
prin voia sorții, la adăpost de capcanele politicii, puteau să-l acuze pe tatăl lui Alberto (personaj-povestitor) de fascism, iar învinuitul și-a asumat îndurerat rușinea de a se fi lăsat manipulat în antebelic, pentru că numai așa se putea dedica profesiei și pasiunii de pilot de elită. La fel găsim Parma, cu impunătorul Dom, unde poposise plin de respect, în ultimii ani de viață, Borges, dar, mai ales, Parma proletară și a marginalizaților, a periferiei mizere, promiscue. Discursul la persoana I
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
și pe actualul președinte american îndeosebi, clamînd sus și tare credința sa într-o (iluzorie de fapt) "viziune europeană". (Un exemplu deosebit de rizibil am găsit într-un obscur mensual unde un traducător de spaniolă repeta papagalicește divagațiile bătrînului anti-american de profesie Jeremy Rifkin. Oamenii cu minimă experiență a lecturii politice știu prea bine că America îngăduie și chiar încurajează texte de tip Rifkin din simplul motiv că tot dinamismul american se bazează pe dialectica afirmație/ripostă; negativul e necesar progresului, dar
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
personajul, ca să nu-i pui întrebări prostești, iar în cele din urmă, să vrei să te duci tu către el, nu să-l chemi la tine. Cu intuiția ei de poetă, Marta Petreu are ceva în plus față de intervievatorii de profesie. Ea nu se străduiește se pună întrebări insolite sau să se tragă de șireturi cu cei cu care discută. Marta Petreu știe că întrebarea își conține răspunsul. Așa că înainte de a intervieva pe cineva, ea își cunoaște interlocutorul. Nici una dintre întrebările
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]