119,631 matches
-
a avut amabilitatea să ne vorbească despre dimensiunea dublă a omului și culturii contemporane, despre alarmanta obezitate de imagini în care trăim, ca și despre soarta imaginarului și imaginalului în era internetului. „Imaginea trebuie înțeleasă la plural” M. C. - Domnule Profesor, sînteți autorul a numeroase cărți despre imaginație, imagine și imaginar dintre care patru au fost deja traduse la noi, iar a cincea, Filozofia imaginii, a cărei fericită traducătoare sînt, este acum în curs de apariție la editura Polirom, constituind capul
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
Tudorel Urian Profesorul Ștefan Cazimir joacă în „clasa politică” românească rolul elevului firav și auster, erudit și plin de umor, totdeauna pus pe șotii, niciodată în criză de inspirație, a cărui ironie, bonomă, dar tăioasă, a impus printre colegi un respect dublat de
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
rău pentru comisia juridică a Camerei Deputaților din Parlamentul României. Calitățile care au făcut gloria politicianului se regăsesc integral și în publicistica lui Ștefan Cazimir. Potcoave de purici este un volum compozit care reunește eseuri literare, amintiri din cariera de profesor universitar și din viața politică, note de călătorie, comentarii (acide) la unele emisiuni de televiziune și la diversele aspecte ale vieții sociale, considerații asupra regimului Ceaușescu, mici fragmente de proză și chiar reconstituirea după notele dintr-un caiet vechi a
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
pentru emisiunile avînd ca invitate vrăjitoare, deoarece comentează în trei rînduri astfel de producții). Cu acribie științifică, dar și cu umor scrie autorul și despre noua limbă de lemn. Cu dicționarul într-o mînă și joarda ironiei în alta, simpaticul profesor pune întotdeauna lucrurile la punct, chiar dacă uneori mai sare peste cal, precum în cazul articolului Ceaușescu disident. Pornind de la definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
constatat că unele judecăți, glume și jocuri de cuvinte (foarte bune de altfel, altminteri nu le-aș fi reținut) se repetă întocmai în mai multe articole, ceea ce dă cititorului sentimentul că este un elev repetent care aude încă o dată glumele profesorului în anul următor. Fraza „toți înțelegeam însă, la vremea aceea că stihuri atît de scălîmbe nu puteau avea decît un singur autor, prea modest ca să-și afișeze paternitatea (este vorba de contribuția lui N. Ceaușescu la versurile tricolorului - n.n.), dar
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
contele Malfatti), Cuza (unchiul Gheorghe Pretorian a fost căsătorit cu Elena Cuza, fiica lui Pandele Cuza), Iagăru, Oprescu (de unde și înrudirea cu d-l Alexandru Paleologu). Alte rude erau aviatorul Golinski-Goliescu, unul dintre pionierii aviației românești, pe nedrept uitat astăzi, profesorul Bianu și istoricul A. D. Xenopol. Rica a mai avut doi frați și o soră. Își amintea cu plăcere de salonul conacului de la Preajba și de hainele care se purtau la 1910, ca și de primul pom de Crăciun, din 1912
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
an de liceu îl face într-un Brașov încă puternic îmbibat de frumoase tradiții săsești, în timp ce vacanțele și le petrece la Predeal, unde va învăța și ungurește. Va urma, în continuare, Facultatea de Litere din București, unde îi are ca profesori pe Caracostea, Dragomirescu, Iorga sau Take Papahagi. Frumusețea Profirei și în special privirea misterioasă o transformă în... Sfânta de la Corița, model pentru figurile sfinților pictați în bisericuța aromânească de la Corița. Amintiri despre Mircea Eliade Tânăra studioasă și refractară la avansurile
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
francezii la ei acasă, și unii la noi, pe limba noastră” („E scris adînc”, ar fi spus, la rîndul lui, Jupîn Dumitrache); 3. La pagina 3, ca destinatar al cîtorva Catrene de Ioan Strujan, „închinate cu drag distinsului regizor și profesor universitar Geo Saizescu, la împlinirea venerabilei vîrste de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea europeană în general. Folosiți acolo metodele însușite în școala din care proveniți? - Nu mă străduiesc să predau, în special, arta teatrală rusească, dar nu uit ceea ce am învățat. Sunt convins că școala rusească
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
it cool”. Cu deosebită stimă, Prof. Riri S. Manor, Universitatea Tel Aviv, Israel Stimate d-le Manolescu, În Rl nr. 32/13-19.08.03 a apărut un articol, semnat de Prof. Solomon Marcus, cuprinzând un interviu luat de Gabriela Melinescu Profesorului C. Foiaș, binecunoscut matematician, acum cca. 30 de ani. Tema articolului este deosebit de incitantă: raportul între artă și știință. Comparând relațiile lui Birkhoff și Foiaș pentru valoarea estetică a unei opere artistice sau științifice, rezultă din ambele că această valoare
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
Rodica Zafiu Concurența dintre terminațiile -ție și -țiune, mult discutată în studiile de istorie a limbii române, a fost descrisă de profesorul Al. Niculescu (în Individualitatea limbii române între limbile romanice, II, 1978) printr-o revelatoare reconstrucție a cadrului istoric și cultural din secolele trecute, ca indiciu concret și frapant al unor tensiuni și tendințe mult mai generale: între Transilvania, pe de
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
câțiva ani, să aibă norocul de a fi numit lector la Catedra de romanistică a Universității din Heidelberg, unde, până la urmă, s-a și stabilit. El a adus acolo reale servicii literaturii române, și cu sprijinul statornic și entuziast al profesorului Klaus Heitmann, reputat romanist și românist, a invitat să țină conferințe destui scriitori români. După douăzeci de ani de absență din câmpul criticii noastre literare, unde se specializase mai ales în domeniul prozei, S. Damian revine în forță, publicând o
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
cum îl numeau prietenii, spre a economisi spațiul) a făcut mai tot timpul parte din Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor, a fost redactor-șef al revistei „Viața Românească”, director al Editurii didactice și pedagogice (post care însemna o „retrogradare”), profesor universitar, o voce cu autoritate și multă vreme cu trecere la înaltele foruri de partid. S. Damian ține să remarce la el pasiunea polemicii, în care avea o măiestrie de talmudist, lua atitudine „contra huliganismului sau contra excesului de dogme
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
la 4 ianuarie 1931, ) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limba germană. Este soția poetului George ALMOSNINO și mama balerinului Tiberiu ALMOSNINO. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană Între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, În perioada 1955-1969. Din 1969 până În 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. A fost ziaristă
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
lui sunt se află mai numeroși național-comuniști (sau comuniști pur și simplu), adică nostalgici ai vechiului regim”. Unul dintre aceștia nu se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
se sfia, într-un articol publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la Universitate, unul din nenumăratele lui seminarii (și cursuri) pentru specialiști și nespecialiști entuziaști. Soția mea și cu mine participam la seminar
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
publicat în revista Dvs. să-l crucifice prostește pe Sextil Pușcariu. Deci, stimate Domnule Profesor... Pe când primul număr al „R. l.”, continuând excelența, dar într-o ortografie unitară, deci decentă? Cu deosebită considerație, George Baltac * ** Profesorul L-am cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la Universitate, unul din nenumăratele lui seminarii (și cursuri) pentru specialiști și nespecialiști entuziaști. Soția mea și cu mine participam la seminar, aduși de profesorul nostru îndrumător
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
cunoscut pe profesorul Gr. C. Moisil, în anii ’60, la minunatul lui seminar de „inteligență artificială” de la Universitate, unul din nenumăratele lui seminarii (și cursuri) pentru specialiști și nespecialiști entuziaști. Soția mea și cu mine participam la seminar, aduși de profesorul nostru îndrumător de la Politehnică, unde intrasem la Electronică și Telecomunicații, după un concurs tensionat (400 candidați pe 20 de locuri, în timp ce alți colegi aveau locul practic asigurat printr-un concurs separat). Participanții la seminar erau atrași în special de problemele
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
20 de locuri, în timp ce alți colegi aveau locul practic asigurat printr-un concurs separat). Participanții la seminar erau atrași în special de problemele de „cibernetică”, pe atunci un domeniu aproape prohobit, susținut de conferințe și seminarii neoficiale. Stimulați de extraordinarul profesor Moisil și la sugestia îndrumătorului nostru, am abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea, cât și sinteza vocalelor limbii române. La intervenția academicianului A. Rosetti, aparatul
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
abordat domeniul recunoașterii și sintezei automate a limbii române, realizând ca lucrare de diplomă un mic aparat capabil atât de recunoașterea, cât și sinteza vocalelor limbii române. La intervenția academicianului A. Rosetti, aparatul a fost prezentat la Academie (unde iluștrii profesori s-au amuzat copilărește, rostind vocale în fața microfonului aparatului care indica aproape fără greș vocala rostită sau ascultau încântați vocala sintetizată (rostită artificial). Pentru anii ’60 era o realizare școlară deosebită; ea a fost prezentată și la radio, a fost
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
măcar în specialitate. Deși, pentru un inginer, „producția” n-ar fi trebuit să reprezinte ceva de speriat, pentru noi, ca cercetători în devenire, întreruperea activității de cercetare în domeniul ciberneticii a luat atunci dimensiunea unei catastrofe... Înfuriat la culme, neînfricatul profesor Moisil n-a ezitat să ia drumul Ministerului Chimiei pentru a obține schimbarea de repartiție pentru Centrul de Cercetări Matematice al Academiei, unde mai era încă director. Aici, după ce a ocolit printr-o stratagemă pe portar, unul dintre puținii oameni
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Ministerului Chimiei pentru a obține schimbarea de repartiție pentru Centrul de Cercetări Matematice al Academiei, unde mai era încă director. Aici, după ce a ocolit printr-o stratagemă pe portar, unul dintre puținii oameni din RSR care nu auziseră de ilustrul profesor și care inițial îl dăduse pur și simplu afară, a ajuns la ministru și a obținut „negația” pe repartiție, grație notorietății, de data asta recunoscute. Pot spune cu mâna pe inimă, și ca mine nenumărați alți foști tineri cercetători, că
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
și care inițial îl dăduse pur și simplu afară, a ajuns la ministru și a obținut „negația” pe repartiție, grație notorietății, de data asta recunoscute. Pot spune cu mâna pe inimă, și ca mine nenumărați alți foști tineri cercetători, că profesorul Gr. C. Moisil a fost singurul OM pe care am avut norocul să-l cunosc în tinerețe. De el îmi voi aminti întotdeauna cu venerație. Dacă am fi avut mai mulți Oameni ca el, altul ar fi fost „statutul” nostru
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]