9,948 matches
-
și 1. Momentul 0 este considerat momentul punerii În funcțiune. Funcția de fiabilitate se exprimă sub forma: R(t)=P(t>=T), care reprezintă probabilitatea ca timpul de funcționare fară defecțiuni t să depășească o durată stabilită T, stabilită de proiectant sau cerută de utilizatori. Funcția R (t) are următoarele caracteristici: este o funcție descrescătoare, deci În timp fiabilitatea scade; pentru t=0, R(t)=1 momentul punerii În funcțiune produsul treuie să fie corespunzător calitativ; pentru t →∞, R(t) →0
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
concepție - corelarea obiectivă a raportului calitate - preț a produsului la cerințele și așteptările clientului. În realitate, valoarea unui produs este determinată de corelații subiective Între calitate și preț ( valoarea percepută de client) sau Între funcțiuni și cost( valoarea dată de proiectant). Valoarea se definește ca „o apreciere a produsului de către utilizatorul său, pe baza așteptărilor și motivațiilor sale”. Valoarea globală a produsului are două componente: valoarea de utilizare, care rezultă În urma constatărilor obiective; valoarea respectului acordat produsului, bazată pe aprecieri subiective
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
analiza soluției; aprobarea respingerea soluției. -realizarea și controlul aplicării: stabilirea programului de realizare; realizarea soluției aprobate; evaluarea rezultatelor. Analiza valorii implică un mod de raționament nou și ideal, deoarece costul și calitatea produsului se găsesc la același nivel al preocupării proiectanților. Analiza proiectului Analiza proiectului reprezintă „o examinare critică, sistematică și formalizată a concepției unui proiect dat și a documentelor aferente”. Ea constă În verificarea periodică a documentației tehnice a produsului de către toți responsabilii implicați. Analiza de proiect permite să se
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
a transformat pe locuitorii din mediul rural în avocați, juriști, „experți” în probleme legate de proprietate (Hann, 1993, Kideckel, 1995), interesul crescut față de dezvoltarea propriei comunități îi poate transforma - atât prin cooperare, cât și prin conflict - în economiști, ingineri, contabili, proiectanți, „experți” în dezvoltarea locală. Comunități rurale la sfârșitul anilor ’90: percepții ale facilitatorilor FRDS 1. „În urmă cu câțiva ani, la început, au fost mai suspicioși, nu prea se știa de fonduri externe, de finanțări, în afară de primărie. Astăzi, oamenii au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
această sumă de bani și nu se aprobă proiectul?”. Răspunsurile au fost foarte diferite: unele comunități (inclusiv autorități locale) au riscat sau au avut „relații utile” prin care costurile să fie reduse, altele nu. Unele au încercat să găsească un proiectant în zonă care să le facă un studiu de fezabilitate, dar nu au reușit. Altele au găsit firme specializate, dar s-au lovit de refuzul acestora de a se implica într-un proiect de pe urma căruia nu ar putea obține decât
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
străduit aproape deloc și au depus o cerere de finanțare însoțită de un studiu de fezabilitate vechi de câțiva ani, reprodus după un alt proiect FRDS derulat într-o comunitate învecinată ori în cadrul altui program sau preluat din arhiva unui proiectant care nu a „coborât” în teren. Un nivel mediu de dependență ar putea fi regăsit în cadrul „schemei de granturi” PHARE (2002), administrată de Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR), program care a preluat conceptul FRDS, însă cu anumite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unui ansamblu arhitectonic cu totul nou care să Îmbine stilul național cu concepția socialistă modernă 4. Mai mult, În următorii ani Ceaușescu Își va asuma rolul unui edil-arhitect, stabilind prioritățile și amplasamentul noilor edificii, preluând pas cu pas prerogativele inginerilor proiectanți și ale arhitecților. Ceaușescu nu devine posesorul unor competențe reale, ci al unei competențe În arie simbolică, al unei viziuni puse În valoare din ce În ce mai mult În textele encomiastice. Acest rol simbolic se precizează prin intermediul unei ecuații complexe a puterii, un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
arhitectului se forjează acum, când Ceaușescu dă indicații În privința reconstrucției, a amplasării noilor clădiri. De aici, Ceaușescu vizează nu simpla refacere a orașelor afectate, ci lansarea unui plan edilitar la nivelul Întregii țări. Sunt astfel cooptate echipele de arhitecți, ingineri proiectanți și activiști din structura de partid pentru a implementa un nou proiect. Regăsim această temă În ambele volume, dar numai al doilea ea devine o temă-ghid, urmărită În evoluția ei de la emiterea decretului prezidențial de instituire a stării de necesitate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un context militar-eroic al intervențiilor făcute pentru a elimina consecințele cataclismului, dar și ceea a fost desemnat ulterior ca Mitul patriei primejduite. Ceaușescu devine În acest caz și un conducător militar care stabilește dispozitivele de luptă, Însoțit de arhitecți, ingineri, proiectanți, urbaniști, dar și de militari, ca de un adevărat Stat-Major, așa cum apare Într-o fotografie. „În dramatica Încleștare, Comandantul suprem dirijează personal operațiunea de Înlăturare a urmărilor cataclismului și de reintrare În normal” (A. La Întreprinderea „23 August”. B. La
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În normal” (A. La Întreprinderea „23 August”. B. La termocentrala București Sud-Vest)37. O altă fotografie Îl Înfățișează pe Ceaușescu luând decizii: „Contraofensiva refacerii și reconstrucției, izvorâtă din spiritul neîngenuncherii, al neînfrângeriiă Sus: Tovarășul Nicolae Ceaușescu consfătuindu-se cu arhitecții, proiectanții și urbaniștii. Jos: Indicând amplasamentul noilor construcții”38. Eficienței acțiunilor i se adaugă acest complement simbolic al caracterului lor marțial: Ceaușescu Își asumă rolul de comandant suprem al forțelor armate, un rol de strateg, conduce poporul În luptă cu stihia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nou ideal estetic: „Urâtul Încrustat adânc de stihia dezlănțuităă” „ăe izgonit de unda de șoc a vieții (centrul Câmpinei astăzi)”46. La numai două săptămâni de la cutremur, arhitectul patriei noastre socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, consfătuindu-se cu specialiștii, cu arhitecții, proiectanții și urbaniștii, dădea contururi noi greu lovitei noastre Capitale. (ă) S-a indicat atunci, În dialogul tovarășului Nicolae Ceaușescu cu edilii, să se treacă la edificarea unui nou centru politic-administrativ al țării, la reconstrucția unor principale artere ale Bucureștiului, precum și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
social-culturale și monumente de artă, care să confere capitalei României socialiste calități și valori urbanistice și arhitecturale superioare. (ă) Abia pornite discuțiile despre reconstrucția Bucureștiului, și machetele noii metropole de pe Dâmbovița au Început să se ivească din schițele de pe planșetele proiectanților și arhitecților.47 9. În primul volum, cutremurul durează 45 de secunde 48; În cel de-al doilea, seismul s-a prelungit până la cifra exactă de 70 de secunde 49. Accepțiunea pe care i-o dă Raoul Girardet mitului Salvatorului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în alte atribute. De exemplu, un atribut numit Adresa poate fi compus din alte atribute: Strada, Nr, Bloc etc. Acest lucru poate fi făcut însă în funcție de disponibilitatea/indisponibilitatea componentelor din Adresa și nu în ultimul rând de scopul urmărit de proiectanții bazei de date. Așa cum se observă mai jos, deși la prima vedere pare o chestiune simplă, atomicitatea atributelor a fost încă de la începutul enunțării acestor reguli de către Codd, un subiect de controverse. Aceasta deoarece, dacă ar fi să se respecte
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
descompuse în elemente atomice sau nu. Având în vedere că SGBD-urile actuale oferă suport și pentru alte tipuri de date compuse, sau chiar tipuri de date utilizator, decizia privind descompunerea sau nedescompunerea unui atribut în componente rămâne la latitudinea proiectanților bazelor de date, în funcție de cerințe. Cea de-a doua condiție din 1NF, referitoare la eliminarea grupurilor repetitive de atribute, poate fi înțeleasă prin câteva exemple edificatoare. Considerăm, spre exemplu, următoarea tabelă, în care avem un grup repetitiv de atribute pe
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
nu are sens să stocăm și atributul A. Valoarea acestui atribut va putea fi refăcută oricând, dinamic, pe baza atributelor B și C. Trebuie făcută mențiunea că în cazul unor calcule foarte laborioase și a unor accesări dese a acestora, proiectanții unei baze de date, în urma unei analize atente, pot face excepții, în sensul că se pot memora în mod controlat și asemenea atribute. Unele SGBD-uri moderne, cum este SQL Server oferă suport chiar pentru stocarea unor atribute calculate în cadrul
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ponderi mai mari. Se consideră că aceste grupe de personal au experiență și totodată sunt receptive la schimbările propuse sau la reconversia profesională. 3) După ocupație, personalul poate fi grupat în: muncitori (direct productivi și de întreținere); personal tehnic: ingineri, proiectanți etc.; economiști; personal tehnic de conducere: tehnicieni, maiștri, șefi de echipă etc.; personal administrativ și de conducere: manageri, directori, șef servicii etc.; personal de deservire generală: de pază, de serviciu etc. 4) După studii, personalul poate fi absolvent de: școli
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
mod mai bun de planificare A doua serie de focus grupuri efectuează o testare-pilot a prototipurilor create de experții în proiectare. Potențialii utilizatori sunt rugați să compare opțiunile între ele. Sunt întrebați ce le place și ce nu le place. Proiectanții sunt apoi rugați să folosească ce au aflat în urma testării-pilot efectuate cu focus grupuri și să conceapă cel mai bun proiect pentru produsul sau programul respectiv. Dacă schimbările la reproiectare sunt majore și există riscuri financiare considerabile, ar putea fi
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
contracte cu structură radiantă constă în aceea că două sau mai multe subcontracte se grefează pe un contract principal al cărui obiect se urmărește a fi realizat prin executarea tuturor contractelor 113 (contractul de proiectare a unui edificiu în care proiectantul general subcontractează proiectarea părților de arhitectură, a părții de structură de rezistență, partea de instalații electrice, instalații termice și de ventilație etc.) Toate contractele au aceeași natură numai că unul este principal iar celelalte îi sunt subordonate și dependente de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2011. MOCANU, Traian, n. 26 august 1954, Iași. Studii gimnaziale în orașul natal. Liceul de Artă "Octav Băncilă", din Iași (1969-1973), Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București (promoția 1977). Proiectant (1977-1978), scenograf (1978-1980), profesor (1980-1989), președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1990-1993), consilier la Inspectoratul pentru cultură Iași (din 1999), director Școala de Arte, Iași (din 2007). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1972) și editorial cu La marginea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în comuna natală (1961-1969), Școala întreprinderii Mecanice de Material Rulant Nicolina, Iași (1969-1972), Liceul "Emil Racoviță" (1973-1979) și cursuri în domeniul informaticii (1981-1985), Facultatea de Științe Juridice a Universității "Dimitrie Cantemir", Bacău. Pedagog, îndrumător de practică profesională, operator comercial, funcționar, proiectant (1979-1990). Redactor la diferite publicații ieșene (între care "Convorbiri literare" (după 1989). Membru fondator și co-director al Casei Editoriale Moldova (din 1990). Fondator și director al Editurii Alfa (din 2000). Debutează cu poezii în "Convorbiri literare" (1972), iar editorial cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic din Iași (1954-1958). Ofițer (1945-1954), șef laborator la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (1959-1963), inginer proiectant la Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946), pentru care obține Premiul Fundațiilor Regale. Colaborează cu versuri și articole la "Kalende", "Caiete de poezie" (suplimentul "Revistei Fundației
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Revista română", anul XIX, nr. 2 (72), iunie 2013. SPĂTARU, Dumitru, n. 13 iulie 1948, în Brașov. Studii gimnaziale la Berca, Buzău. Studii liceale la Liceul Național din Iași. Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași (absolvit în 1971). Inginer proiectant la ICPUPS din București (1971-1976), director comercial și director general la Fabrica de Tricotaje Hunedoara (1985-1992), șef secție cultură la ziarul "Opinia" (1992-1995), director comercial al S.C. New-Yorker S.R.L., Iași (1996), director general administrativ al Universității de Arte "George Enescu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Prefață “Modelarea cu Solid Edge”, este o lucrare ce se adresează studenților Facultăților de Mecanică sau TCM, dar și elevilor Liceului Tehnologic, precum și Inginerilor proiectanți în domeniul Mecanic. Este structurată în 12 lecții/laboratoare, ce fac o radiografie a posibilităților programului Solid Edge ST3, vârf de lance în proiectarea solidă industrială, în mecanică. Manualul, cunoaște o abordare “tutorială” a temelor, teme ce dezbat în ordine
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
lansată în octombrie 2010, ce pune la dispoziție simultan cele două tehnologii de modelare, cele două paradigme ale modelarii actuale, în aceeași fereastră de lucru, în același design, pentru îmbunătățirea posibilităților de modelare și pentru mărirea vitezei și a productivității proiectanților. Lecțiile sunt abordate în contextul celor două paradigme de lucru, nedorind să preamărească neapărat tehnologia sincrona, dar nici lăsând să treacă neobservate micile revoluții ale posibilităților oferite de aceasta. Versiunea ST3 este versiunea de top a programului Solid Edge, program
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
parametrica, si cu analiza tensiunilor. Și pentru că foarte multe piese în industria mecanică și nu numai, sunt din foi de tablă, am alocat un spațiu important modelarii pieselor de tablă, modul in care tehnologia sincrona a eliminat posibilă indecizie a proiectantului în a alege mediul de lucru, tranșând în favoarea sa alegerea. Modulele Assembly și Weldment Assembly, arată cum piesele își găsesc locul în cadrul ansamblurilor, mobile sau sudate, cum interacționează și/sau cum se condiționează reciproc, cum pot fi realizate animații ale
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]