628 matches
-
asigurarea condițiilor adecvate pentru populație, cis-a sprijinit pe considerente de ordin militar strategic, determinate de interesul fostului regim irakian de a putea desfășura rapid forțele militare spre/dinspre teatrele de operațiuni din est, nord și sud, după cele trei direcții proiective ale acțiunilor agresiv aventuriste inițiate de fosta guvernare de la Bagdad. Câteva dintre statele arabe și-au amenajat anumite segmente din infrastructura rutieră proprie la un nivel superior tehnico constructiv și funcțional. Este vorba despre rețeaua de autostrăzi, în fapt tronsoane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
1996). Lucrarea marchează despărțirea definitivă de curentele semiotice și formalizante, în favoarea unei gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
de la disprețul superior (fie el al filosofilor din Antichitate, fie al intelectualilor moderni), până la reprimarea sângeroasă (pentru felul În care constructele vrăjitoriei topesc teme mitice arhaice vezi M. Eliade, 1976, sau C. Ginzburg, 1996). Dacă dinamica internă a vrăjitoriei este proiectivă (anumite acte magice sunt performate pentru atingerea unui anumit țel), dinamica socială a vrăjitoriei se Întemeiază pe o mișcare retroactivă - un eveniment intervine pe neașteptate, iar comunitatea Îi identifică sursa Într-un act anterior de vrăjitorie, efectuat de o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din perioada actuală: necesitatea schimbării radicale și modernizarea Învățământului, prin formarea continuă a personalului didactic, Îmbunătățirea infrastructurii, informatizarea rapidă a tuturor treptelor de Învățământ dar și schimbarea mentalității și comportamentului elevilor, părinților, profesorilor, managerilor, schimbarea și planificarea micro și macro proiectivă din Întreg sistemul de Învățământ. CARIERA MANAGERIALĂ ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ „Dacă te sperii și abandonezi lupta, ești un Învins, Dacă perseverezi și nu reușești, cel puțin ai gustat deliciile luptei și te-ai pregătit pentru următoarea bătălie. Dacă ai
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
s-au folosit următoarele teste de evaluare a creativității: completarea de povestiri; inventarea de probleme; percepția formelor ascunse; asocierea de cuvinte; identificarea utilizărilor multiple ale diferitelor obiecte. În plus, autorii au mai folosit teste de inteligență și chestionare și tehnici proiective ce vizau aspectele interpersonale. Experimentul a demonstrat că există o corelație relativ scăzută între cele două dimensiuni și că aprecierea copiiilor cu inteligență superioară era mai bună din partea profesorilor, decât a celor înalt creativi. Meritul acestui ultim experiment este acela
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nesigure, confuze. Ritmul existențial apare situat sub o zodie, permanent raportabilă la noi înșine, zodie bazată pe legi și pe număr, ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în CETIRE, utilizează un sens comparat și reactualizează cunoștințele latente despre mentalul colectiv. Cu privire la liniile palmei, imaginarul trimite către arborele palmier. - semne ale destinului vieții și morții: Chiromanția transmite informații aparent
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un ipotetic improbabil... Înțelepciunea invocată nu îndeamnă la risc, ci la resemnare: nu da vrabia din mănă pe cioara de pe gard, ce-i în mănă nu-i minciună... Ethosul popular e expresia unei viziuni
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
și febra. Deznodământul hotărârii mele rămâne învăluit în mister. Orice risc presupune această ignorare a mersului lucrurilor și a felului lor de a sfârși. Hotărârea este această trecere a pragului în necunoscutul riscului. Și tocmai pentru că trăiește riscul în mod proiectiv, pentru că îl epuizează în gândire, cel nehotărât nu poate trece acest prag. El nu poate colabora cu necunoscutul, livrându-se unui mers al lucrurilor ce nu depinde de el. Dar deoarece știe totodată că orice gest important presupune această colaborare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
deznodământ. Pentru că nu este pregătit să transfigureze eșecul, pentru că nu este dispus să piardă nimic (când de fapt doar în felul acesta el ar avea ce dobândi), cel nehotărât trăiește riscul doar în negativitatea sa și, odată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat eul decât pierzându-l pe cel pe care-l apără sub forma regretului proiectiv (micul lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lui eu, pe care se teme să-l livreze riscului și unui eventual eșec), el regretă cu toată ființa lui că nu poate acționa. El regretă de astă dată ratarea șansei de a-și dobândi un destin. Prins între regretul proiectiv, acela care ar însoți actul, și cel actual, al neacționării, nehotărâtul cunoaște sfâșierea tăcută a unui chin nesfârșit. El este singur, dar altfel decât cel hotărât, care e singur doar în clipa hotărârii sale. Căci hotărârea este în vederea a ceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
înseamnă în fond a fi sigur de tine, de posibilitățile tale. Libertatea nu e altceva decât rezultatul educației în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
apare ca element obligatoriu, sub forma marilor călătorii maritime. Dar dacă ființa mării nu putea fi cunoscută decât prin străbaterea ei, mai însemna oare atunci că limita ei era dată? Oare nu era ea mereu de atins? Inclusă în sistemul proiectiv al atingerii, limita nu mai era die vorhandene Grenze, proprie corpurilor perceptibile nemijlocit și simultan, care lâncezesc în imperiul limitelor date și care, pentru cei ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
o transformă în „dincolo“, în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile „dincolo“ nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată „de partea cealaltă“ în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită în negativul ei (și, anticipând, putem spune că la greci ea nu a fost niciodată resimțită astfel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *perîntr-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată, în măsura în care ea a devenit obiectul și prilejul unei încercări (peira). De aici și până la conștiința limitelor proprii, dar și a „încercării“ lor, nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
atenția asupra subiectelor livrești cu caracter legendar, consideră Nicole Tuffelli. Faptul cotidian, indiferent de decupajul contextual al acestuia și oricât de banal, este înnobilat, valoarea adăugată în acest caz este una de rezonanță simbolică, care solicită o transcendență, o dimensiune proiectivă în exemplar, în ideal. După destrămarea frăției prerafaelite, Dante Gabriel Rossetti va forma un nou grup alături de William Morris (1834-1896), Edward Burne-Jones (1833-1898) și Walter Crane (1845-1915), primul contribuind la dezvoltarea artelor decorative în Anglia și a ceea ce va primi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea atitudini vor primi răspunsuri evazive sau mincinoase. In acest domeniu, marea majoritate a subiecților vor avea atitudini private și concomitent atitudini publice opuse. Investigarea și măsurarea atitudinilor private se poate face cu ajutorul tehnicii proiective, cum ar fi completarea formularelor sau benzile desenate. Tehnica benzilor desenate solicită subiectului să privească un desen sugestiv cu temă comercială și apoi să completeze În spațiile libere replicile care i se par potrivite. Teoretic, subiectul va exprima propriile atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
J. So, acesta este format din întreprinzători autohtoni, nu din politicieni sau din consilierii occidentali. În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești pentru copii, folosite în manuale publice, și a codificat gradul incidenței acelor elemente prin care se exprimă tocmai „impulsul spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referitoare la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; - probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilităților motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
referitoare la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; - probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilităților motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]