1,482 matches
-
edilii Bucureștiului n-au construit un muzeu al victimelor Securității - precum Stasimuseum din Berlin -, deși am înregistrat cele mai multe în toată Europa de Est. În schimb, Silviu Brucan a fost, până la moarte, starul nenumăratelor emisiuni de analiză politică televizată. Vechiul instigator al mâniei proletare găsea totodată spațiu de reflecție și expresie - desigur, civilizată - în revista Dilema. Ion Iliescu face noi adepți prin incriminarea „vânătorii de vrăjitoare”. Sergiu Nicolaescu câștigă mai departe competiții cinematografice. Impenitentul Adrian Păunescu își meșterește nestingherit filozofia ciolanului din postul de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
astăzi prietenii, nu vrea să răscolească foarte mult. Tehnica reamintirii aleatorii, prin asocieri spontane, produce însă un efect total. Sunt patru pagini (142-145) care oferă „la vărsat” măruntaiele de nepovestit ale vieții domestice românești. Atunci, intelectualii și muncitorii trăiau solidaritatea proletară a neputinței. Amintirile din vechiul București au însă un farmec tragic: „Ajungeam în Dămăroaia, printre casele țărănești cu sere în miniatură, și, în bezna desăvârșită a străduțelor neasfaltate, coboram pentru a ne simți câteva clipe liberi, obraznici și nemuritori” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Dumnezeu s-au făcut simțite printr-o continuă reflecție asupra sensului existenței, o acută conștiință a vanității lucrurilor lipsite de veșnicie, precum și un sentiment covârșitor al propriei nimicnicii în fața Absolutului. Fără îndoială, violența istoriei - care, prin revoluția așa-zis proletară a spulberat în doar câteva luni toată memoria sacră a Rusiei vechi țariste - i-a dat tânărului Serghei lungi insomnii dominate de insolvabile întrebări existențiale: care este sursa răului în om, de ce această aparentă neputință a binelui în lume, din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
frustrarea nu vă ocolește, ce altceva ați mai spune cititorilor în pragul aniversării celor nouă decenii? Parafrazându-l pe Creangă și privind spre cei 90 de ani înverigați între două războaie mondiale sub apăsarea a trei dictaturi (regală, militară și proletară), plus o Revoluție neterminată, aș putea începe, cum a încheiat autorul Amintirilor, partea a treia: Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Ossian, Lessing, Uhland, Turgheniev, Garșin. Poezia din Ș.n., romantică și juvenilă, de influență eminesciană, era scrisă de G. Ibrăileanu, C. Hamangiu, P. Mușoiu, Corneliu Botez, I. Catina ori de Eugen Vaian, care versifică pe tema inechității sociale, arătând simpatii proletare. Revista rămâne un document de epocă. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
de psihologie, activitatea lor era recunoscută în Europa Occidentală și în SUA. Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care omului de rând, concret, nu i se oferea altă șansă decât să-și pună întreaga suflare în serviciul dictaturii proletare, al unui stat ateist, care abia dacă mai tolera biserica și doar anumite culte, unde preoții și cei care s-au dedicat teologiei erau prigoniți. Singura libertate individuală tolerată era cea națională, o situație care se explică prin faptul că
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin integrarea ei în cea universală, că etapele de edificare paradigmatică parcurse nu sunt simplist interschimbabile din rațiuni ideologice locale și de moment, în sfidarea oricăror criterii epistemologice. Eforturile imense făcute pentru izolarea internațională a psihologiei în deceniile de dictatură proletară nu se pot suplini cu entuziasmul ideologic de moment, fie el și național. Când am evidențiat că paradigma de suport a cunoașterii psihologice se face dependentă și de teologie, de contribuțiile realizate din această perspectivă, nu am bănuit ce rană
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ea se vor dovedi mulți colegi de breaslă, cât de profunde sunt implicațiile sociale ale acesteia. Fenomenul se explică prin faptul că timp de mai bine de o jumătate de secol în România (ca și în celelalte state cu dictatură proletară) edificarea acestei secvențe a paradigmei de suport a psihologiei s-a făcut în spiritul partinic al raționalismului materialismului dialectic, în centrul căruia se afla un ateu, ale cărui probleme de credință creștină au fost aruncate la coșul de gunoi al
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asceză și se contopește cu puterea divină, de atunci încoace, oferă o șansă în plus să ridice în societate greutatea specifică a psihologiei. Însă disprețul cultivat pentru perspectiva creștină în psihologie, din România, practicat decenii la rând în pe-rioada dictaturii proletare, a făcut ca psihologia să se îndepărteze de teme teologice de acum seculare, cum ar fi cele referitoare la dragoste, căsătorie, naștere sau moarte. Problemele de acest fel erau considerate prea "mistice" ca să fie abordate și dezvoltate în tratatele teoretice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca un om de cultură de excepție. Păstrarea sa în memoria societății a fost și este afectată de o parte a creației sale poetice, de cântare oportunistă a ordinii sociale instaurate după cel de-al doilea război mondial, a dictaturii proletare, însuflețite de ideile comunismului, dedicată conducătorilor politici ai acelor vremuri. Complementar însă acesta s-a mai distins prin activitatea sa științifică de profesor universitar, inițial la Cluj și pe urmă la București, un traseu înscris de condeiul pe care l-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai fie președinte al Uniunii Scriitorilor din România, fapt care l-a făcut să aibă mai mult timp pentru activitatea didactică universitară. Era deceniul al 7-lea al veacului trecut, de relativă relaxare a strânsorii relațiilor sociale impuse de dictatura proletară. Numirea sa la conducerea catedrei s-a produs după doi ani, în contextul social politic al acelor vremuri, de trezire a interesului autorităților de atunci pentru psihologie, pentru controlul aplicațiilor sale pe tărâmul conștiinței oamenilor. Evenimentul merită o considerație istoriografică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era observat la animale, acolo se putea produce doar după chipul și asemănarea omului. Scolastica așezase omul deasupra naturii, comportamentul oamenilor era ceva cu totul diferit față de cel al animalelor. Uimitor, dar aceeași idee se păstra și sub regimul dictaturii proletare, singura psihologie posibilă fiind cea umană. Slăvirea supremației omului asupra naturii, asupra relațiilor dintre oameni și-a păstrat valabilitatea până mai în zilele noastre. Ordinea de stat de atunci, a dictaturii proletare, își permitea să reproducă un asemenea raport de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aceeași idee se păstra și sub regimul dictaturii proletare, singura psihologie posibilă fiind cea umană. Slăvirea supremației omului asupra naturii, asupra relațiilor dintre oameni și-a păstrat valabilitatea până mai în zilele noastre. Ordinea de stat de atunci, a dictaturii proletare, își permitea să reproducă un asemenea raport de sorginte scolastică, în care imaginii sfinților zugrăviți în biserici le era substituit proletarul din uzină în acord cu ideologia ateistă. Pentru obținerea producțiilor materiale din uzine și fabrici nu avea importanță câtă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de șef de catedră al învățământului universitar bucureștean. Pretext pentru desăvârșirea acestei rațiuni s-a găsit nu în competența sa științifică superioară, ci în acea parte a creației sale literare în care a slăvit oportunist ordinea de stat a dictaturii proletare. Pentru această parte a liricii sale, M. Beniuc era trecut în rândul activiștilor, a oamenilor pentru care sistemul acorda privilegii. Era deci firesc ca, în instanța următoare, același sistem să-și revendice dreptul de a-și impune interesele, să pretindă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
privilegii. Era deci firesc ca, în instanța următoare, același sistem să-și revendice dreptul de a-și impune interesele, să pretindă răsplată. În acest caz interesul vizat a fost punerea psihologiei și a psihologilor în subordinea partidului și statului dictaturii proletare. Se putea atinge acest scop prin M. Beniuc, prin numirea lui în funcția de șef de catedră, care s-a făcut prin juxtapunere forțată a omului de cultură rapsod și al omului societății comuniste peste omul de știință, care nu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ionice a excitației, etc. Studenții l-au agreat, mai puțin autoritățile. Din octombrie 1967, Zapan se pensionează, iar activitatea sa didactică se reduce doar la aceea de conducător de doctorate în domeniul psihologiei generale. Nimeni în sistemul social al dictaturii proletare nu putea fi deasupra intereselor statului și partidului, care, prin numirea lui M. Beniuc la cârma catedrei de psihologie, promiteau să fie mai bine satisfăcute. Înlocuirea lui Gh. Zapan a fost făcută în spiritul grijii purtate pentru sănătatea sa, prin
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de psiholog pierdut într-un laborator al Universității clujene, preferă să se dedice valorificării harului său poetic, carierei de scriitor. Era pătruns de suflul gândirii filosofice germane, cu care s-a așezat oportunist pe valurile instalării în țară a dictaturii proletare care au făcut din teoria filosofică a comunismului fundamentul ideologic al noii ordini de stat. În condițiile menționate mai sus se poate admite că M. Beniuc nu a râvnit niciodată funcția de șef de catedră. Profesional desfășura o activitate științifică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Germania hitleristă și cea care i se înfățișa în țară, care îi tăia tot mai des din elanul conceptual de comunist, ca să-și asume acum riscul compromiterii unei cariere înfloritoare într-un sistem în care devenise un privilegiat. Ideologia dictaturii proletare acelor vremi era foarte activă și creatoare, nici o cucerire sau progres științific nu era prea mare ca să nu-i poată fi inclusă și asimilată ca proprie, conformă filosofiei socialismului. Ce nu putea fi integrat acestei dogme, ce nu era pe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interesele de partid și de stat. În raport cu ideologia acestei dictaturi, care degenera progresiv într-un naționalism vulgar, psihologia nu putea exista decât prin subordonare necondiționată; n-a putut ea exista altfel nici în Uniunea Sovietică, țara de origine a dictaturii proletare, care a făcut din teoria psihofiziologică a lui I.P. Pavlov o parte a ideologiei sale importată ulterior și la noi. Pavlovismul a putut deveni o ideologie a dictaturii proletare prin ignorarea diferențelor de natură dintre comportamentul animal și cel uman
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exista altfel nici în Uniunea Sovietică, țara de origine a dictaturii proletare, care a făcut din teoria psihofiziologică a lui I.P. Pavlov o parte a ideologiei sale importată ulterior și la noi. Pavlovismul a putut deveni o ideologie a dictaturii proletare prin ignorarea diferențelor de natură dintre comportamentul animal și cel uman, prin suprapunerea forțată a condiționării umane peste cea animală. Era un instrument cu care omul putea să fie condiționat cu nimic diferit față de un câine. 6.2.4. O
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
xe "Rosen"Rosen printre conferențiari, folosind un limbaj mai... puțin specific activității rabinice. Optimismul rabinului urca la cote Înalte, când descria cum „peste Întreaga Europă, suflă un vânt de primăvară adevărată, de optimism”. Sentimentele sale Îl așază alături de „marea oaste proletară, ce se afla În plinmers”1. Este clar că rabinul xe "Rosen"Rosen făcuse deja o opțiune politică. Dar este util să arătăm că el nu era singur În acest demers. În ciclul de conferințe din 1945 ale C.D.E.-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
14 ianuarie 1953. Explicația acestui act, dată de factorii oficiali, era că dispariția acestor organizații era cerută de... succesul politicii Partidului În problema națională (!). În această situație, astfel de structuri „au devenit o piedică În educarea maselor În spiritul internaționalismului proletar și al patriotismului. Dimpotrivă, ele au Început să se ațâțe unele Împotriva altora”1. În această ședință se aduc grave acuzații comitetelor democratice ale minorităților: „Ele s-au izolat de partid... În special la unele, cum sunt cele la evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
biografie: trecut sionist, rude În străinătate sau pur și simplu „origine nesănătoasă”, alt eufemism ce culpabiliza „trecutul familial”, părinți ce aparținuseră burgheziei ca negustori, proprietari etc. Și această „culpă” o aveau majoritatea evreilor membri de partid. Numărul celor cu origine proletară era foarte mic. Dar nici aceștia nu erau scutiți de represalii. Astfel, În 1951, un prim-secretar al regiunii de partid xe "Constanța"Constanța, pe nume Cornel xe "Fulger"Fulger - ce va deveni mai târziu conducător național al organizației de
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pentru orice minte judecând obiectiv, că actul s-a întâmplat haotic, și se pare, sub impulsul grabei pe care au manifestat-o executanții de a se achita cât mai repede de sarcină și a se face apoi nevăzuți, în stil proletar, uitând însă lanțul de siguranță închis pe dinăuntru la ușa de intrare și sărind pe fereastra rămasă deschisă, fără nici o grijă de urmări și de răspunderi, fiind în acel moment stăpâni absoluți asupra vieții și morții tuturor cetățenilor. în condițiile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
devenit pentru el, mai târziu, simplu și concis: Comandantul - studenția lor s-a detașat radical de prelungirea în acest secol a mentalității studențești heidelbergiene sau a celei de pe malurile Senei, dar nici nu și-au creat sau însușit mentalitatea studentului proletar, revoltat împotriva lumii și chiar a propriei existențe. Studenții români în general, fii de țărani îndeosebi, simțeau ca pe niște obiceiuri importante, ca pe ceva nepotrivit cu ethosul românesc oricare din mentalitățile tinerești și studențești menționate. Toate erau o haină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]