840 matches
-
naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale critică, respectiv fanatică, în perioada interbelică; e) antinaționalism în timpul primei faze a comunismului, deghizat sub faldurile doctrinare ale internaționalismului proletar; f) naționalism socialist în faza națională a comunismului matur; g) etno-naționalism ortodox, în prima fază a postcomunismului românesc; h) postnaționalism în curs de consolidare ulterior integrării europene a societății românești. Vom urmări, în cele ce urmează, modul în care aceste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și a dezmoșteniților (Hervé, 1910, p. 116). Clasa privilegiată are toate motivele din lume pentru a fi patrioți, ținând cont de faptul că pentru membrii ei Patria este o mamă grijulie. Pentru noi, ea este o mamă-vitregă nemiloasă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noi, ea este o mamă-vitregă nemiloasă, o scorpie pe care o detestăm" (1905, f.p.). Pentru "ei", patriotismul este un sentiment nu doar natural, ci și profitabil; "ar fi moștri de ingratitudine dacă nu ar iubi-o" (1910, p. 42). Pentru proletari, în schimb, patriotismul este un opiu care le alterează conștiința de clasă, un drog care le anesteziază acțiunea colectivă în baza interesului lor material, care nu poate conduce decât spre revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă și le face pe oi să creadă că sunt din aceeași rasă, aceeași familie și aceeași patrie cu lupii care le devorează (Hervé, 1905, f.p.). "Prin ce aberație", se întreabă Hervé, "paria [proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
masa de dezmoșteniți este războiul civil, războiul de clasă în care Hervé își proiectează speranțele politice pentru succesul revoluției socialiste. Refuzul total al militarismului decurge ca atitudine necesară din această denunțare a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au nicio Patrie"; b) corolarul logic al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au nicio Patrie"; b) corolarul logic al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al acesteia este că proletarii care își dau viața pentru patria lor sunt "idioți, dobitoace imbecile", întrucât chiar dacă patria lor va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității internaționale a proletarilor, este postulată de Stalin ca soluția problemei naționale. De la această poziție teoretică ortodox marxistă, Stalin avea să se abată considerabil sub presiunea evenimentelor concrete. Pierzându-și speranța într-o revoluție mondială a comunismului (spre deosebire de rivalul său L. Troțki), Stalin a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îi înfățișau pe pictorul Epaminonda Bucevschi și pe Teodor Nica, prieteni din acea perioadă. Serbarea de la Putna (1871), moment important în viața României june și a lui Eminescu, era și ea marcată. Un loc aparte îl ocupa poemul Împărat și proletar, prin facsimile și iconografie. Ultima încăpere era dedicată lui Eminescu la Iași, fiind ilustrată activitatea bibliotecariatului (precum și cunoscutul diferend cu Dimitrie Petrino), apoi anii revizoratului în județele Vaslui și Iași. Aici erau expuse portretele lui Bodnărescu și Maiorescu, scrisori trimise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zboară spre înalturi Cu-aripi ridicate la ceruri pornită 269. Ideea că zborul este simbolizat prin imaginea aripilor și că acestea trimit mai degrabă la îngerul morții este accentuată și într-o poezie care ține de perioada vieneză (Împărat și proletar), epocă relativ târzie față de perioada creațiilor de inspirație ipoteșteană: Chiar moartea când va stinge lampa vieții finite,/ Vi s-a părea un înger cu părul blond și des270. Din textele subsumate temei zborului, semnificative sunt imaginile zborului-plutire spre haosurile lumii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de inchiziție. Și totuși, nu lipseau "pașii greșiți". Mai întâi, teroarea greșelilor de tipar "cu tâlc". În "Flacăra Iașului" a apărut titlul "Manolis Glezos și popoul său" (în loc de "poporul"). La "Cronica", s-a știrbit un rând de plumb și, în loc de "Proletari din toate țările, uniți-vă!", a apărut... urâți-vă. Tot acolo, un linotipist care voia să vadă cum va reacționa redactorița cap-limpede, a cules un rând întreg cu porcărele. Așa s-a tipărit și încă într-un context politic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
revoltat că tatăl său fusese trecut abuziv la chiaburi acum nu mai era, într-adevăr dar, cine-i putea garanta că în viitor nu se va mai invoca acest lucru, pentru a i se reproșa că nu e "fiu de proletar", după cum se cerea încă? S-a petrecut atunci un fapt mai rar, care l-a impresionat pe Bițu. Primul secretar i-a cerut să i se aducă dosarul de la serviciul personal de la secție și l-a asigurat că recomandarea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1967, m-am decis să fug de-acasă. Părinții mă mustrau, de ce n-am reușit să-mi aleg o altă facultate, unde nu se cerea "dosar personal" avizat prin Sfatul Popular, nici să fiu fecior de țăran sărac sau de proletar? Așa că am fugit. Și n-am reușit să ajung decât până la gara din Fălticeni, de aici voiam să-mi iau drum în lumea largă, unde-oi vedea cu ochii. Bițu a fost trimis de părinți pe urmele mele. M-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
noapte, în noaptea de 16/17 iulie 1918. De pe Țarskoe Selo, vulturul bicefal a fost doborât. În locul lui, trufașă și răzbunătoare se lăfăie în bătaia vântului peteca roșie a revoluției. Acolo au început să se urzească „lucruri groaznice”, sub lozinca... „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini, au pornit la un atac furibund. Iată ce publica „România liberă”, sâmbătă 17 ianuarie.. la doar două săptămâni de la abdicarea silită a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Sibiu. 124. Tontsch Klaus Dieter, născut la 29 februarie 1976 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Klaus și Christine, cu domiciliul actual în Germania, 86720 Nordlingen, În Der Pfanne 1d, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, Str. Proletarilor nr. 12, sc. F, ap. 20, județul Brașov. 125. Schoger Sofia-Agnetha, născută la 22 ianuarie 1956 în localitatea Balcaciu, județul Albă, România, fiica lui Bloos Johann și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 81541 Munchen, Balanstr. 55, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
sectorul 1. 419. Idris Carmen Ildiko, născută la 2 iulie 1970 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Oprea Tudor și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 72472 Vasteras, Lovsangargatan 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, Str. Proletarilor nr. 12, sc. B, ap. 1, județul Brașov. 420. Spuderca Ioan Octavian, născut la 14 ianuarie 1980 în București, România, fiul lui Petre și Ionică, cu domiciliul actual în Germania, 90451 Nurnberg, Ilzstr. 29 c, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
cam la fel, observatorului nu îi este greu să-l ghicească, într-o mulțime, într-o adunare, la teatru sau la plimbare, pe cel care locuiește în Marais, în foburgul Saint-Germain, în Cartierul latin sau pe Chaussé d'Antin, pe proletar, pe proprietar, pe consumator și pe producător, pe avocat sau pe militar, pe omul care vorbește sau pe cel care acționează (idem, 72). Din păcate, Honoré de Balzac nu este citat în seria clasicilor teoriilor modei, cu toate că ideile lui susțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să mai existe orice derivare față de sensibilitățile sau legătura cu valorizările burgheze [...]. Democrația a creat o situație socială în care în interiorul aceluiași popor există cu adevărat două departamente, care nu comunică prin intermediul vreunei legături existente între ele [...]. În majoritatea cazurilor, proletarul nu este adeptul nici unei religii, copiii acestuia serbează niște ritualuri care evocă amintirea religiei sincretice a sclavilor din Antichitatea târzie [...]. Aceștia se supun unor tunsori de pe urma căreia rezultă o bucată de chelie sau își înspumează părul pentru a forma niște
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
peliculă niște muncitori intrați în grevă pe la 1900 prezintă o mulțime îmbrăcată în costume negre purtând pe cap pălării negre, de fetru, cu calotă rotundă, așa-numitele meloane. Ce fel de imagine statală corespunde costumului unisex de jogging? Dacă unui proletar binevoitor, care ar alerga cu bustul gol printr-un oraș spaniol, i s-ar spune că nu îi este permis să se afișeze astfel, întrucât aici este vorba de un oraș și nu de băile comunale, și că ar fi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au toate cele ale trupului din punga stăpânului; el le dă pământ, el lemnul trebuitor pentru casă, el Îi hranește cu pâine, și dacă sunt bolnavi el Îi caută. În această privință, Într’adevăr robul este mai bine Înzestrat decât proletarii din Apus, din Franța sau Anglia - oamenii așa ziși liberi, Însă lăsați la voia capilor de antrepriză sau a fabricanților, cari le storc puterile, dându-le de lucrat niște lucrări de dobitoace,nenorocite ființe cari se prăpădesc, se ofilesc și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a două instrumente majore: "plusvaloarea" și "diviziunea muncii". Plusvaloarea se obține prin explatoarea subtilă și eficientă a muncii. Cum? Dacă în modurile de producție anterioare capitalului munca era exploatată direct, acum ea este exploatată indirect și totodată mult mai eficient. Proletarul nu își vinde munca în sine, ci forța de muncă, ceea ce înseamnă cu totul altceva. Pentru munca efectivă depusă, muncitorului i-ar ajunge două, patru sau șase ore de muncă. Patronul îi cere în schim opt, zece, douăsprezece sau chiar
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în manieră sui generis comparativ cu restul "democrațiilor populare" (exceptând Iugoslavia) Partidul Comunit Albanez nu va fi scutit de rivalități politice intestine. Taberele aflate în confruntare erau cea a așa-zișilor "intelectuali", uniți în jurul lui Enver Hoxha, respectiv cea a "proletarilor" unde se evidențiase Koci Xoxe. Ultimul reușise să câștige simpatia lui Tito, urmărind să acapareze puterea în partid și să epureze facțiunea "intelectuală", suspectată de simpatii pro-occidentale. După declanșarea conflictului Tito-Stalin și expulzarea Iugoslaviei din Cominform, Xoxe va fi pus
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a idealului revoluției globale, nu și la finalitatea sa, transpunându-l însă pe alte coordonate ideologice și geopolitice, adecvate posibilităților RSR din acel moment. "Înflăcăratul apel revoluționar lansat de Marx și Engels cu aproape un secol și jumătate în urmă "Proletari din toate țările, uniți-vă"" declama emfatic Ceaușescu "de la înalta tribună a Congresului" al XII-lea al PCR, "este mai actual ca oricând. În noile condiții istorice el ar trebui însă completat cu apelul: "Muncitori, țărani, intelectuali, forțe progresiste, antiimperialiste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
căsătorie o femeie care a mai fost măritată, considerând, probabil, că virginitatea unei femei e o povară prea mare pentru el, moștenitorul tronului Angliei a luat ce i-a plăcut, o Cămilă! Margareta lui Mihai Hohenzollern a luat pe Duda proletarul, căsătorie de pe urma căreia se poate învăța ceva: cine se culcă cu o prințesă coaptă de ani, devine prinț. Pe baza aceluiași raționament: oare cine se culcă cu o bucătăreasă devine bucătar? Toată această mascaradă m-ar lăsa indiferent, dacă nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]