106,097 matches
-
lui, în ianuarie 1972: "Adînc respectate, mult ilustre tovarășe Ceaușescu, Îngăduiți-ne ca de ziua dumneavoastră de naștere să vă urăm sănătate, viață lungă și împlinirea tuturor idealurilor, spre gloria și fericirea poporului român. Și, fiindcă în memorabila dumneavoastră cuvîntare pronunțată la plenara Comitetului Central din 3-5 noiembrie 1971 l-ați citat pe marele scriitor umanist Anatole France, dați-ne voie să asociem urărilor noastre fierbinți un mic dar simbolic: o pagină de manuscris semnată de Anatole France. Ne folosim de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a lui C. Beldie a reprezentat-o publicistica. Tipărește două broșuri scrise într-un stil flamboaiant, Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc ambele din 1918, prevestitoare ale existențialismului nostru interbelic, în care se pronunță în astfel de accente antiintelectualiste: "Lucrarea se înfățișează ca un efect al crizei intelectuale și morale pe care tinerimea de astăzi o poartă în sînul său ca pe un vierme. Elementele acestei crize sînt cunoscute. Ea constă în acea evidentă
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de catarg, se explică nu prin dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise de mitologicele făpturi, ci prin reputata lor știință. Așa cum se pronunță și Cicero: "Homer a înțeles că această poveste nu va fi convingătoare, dacă un om atît de mare ar fi fost prins în plasa sirenelor prin cîteva cîntecele. Sirenele îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
și o ficțiune...". Disidenții devin în bloc pentru fostul mare celebrator ceaușist "disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă și care i-a asigurat un postament, inclusiv literar (lingușirea e contagioasă!) superior, uneori cu mult, meritelor sale literare reale (faptul dacă a crezut sau nu sincer în
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-am citit cartea, pe care am căutat-o zadarnic prin librării. Nu mă pot pronunța, așadar, asupra ei și nici asupra valabilității în sine a recenziei d-lui Codreanu. De altfel, mi-am propus cu totul altceva. Dl Codreanu pornește de la ideea că în reconsiderarea biografiei eminesciene s-ar fi produs, în deceniul din urmă
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
complot. Judecata mergea de obicei foarte repede: acuzatul era adus la Palatul de Justiție din Berlin în fața Înaltei Curți a Poporului, sub președinția unui personaj absolut ignobil, Roland Freisler, care deversa tone de injurii și de mizerii asupra acuzatului, îi pronunța condamnarea la moarte, iar sentința era executată imediat în curtea Palatului. Ei bine, în ziua de 3 februarie 1945, la așa-zisul proces al lui Schrablendorf, când tocmai se apucase să urle, se declanșează alarma aeriană. Regulamentul cerea ca în
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
activistul de lux, diplomatul de tip comunist, s-a dovedit și el un bun președinte al Uniunii Scriitorilor, în comparație cu scriitorul adevărat D.R. Popescu. Primul și-a încheiat misiunea ca un scriitor, celălalt ca un activist de partid". Spre a se pronunța în principiu: "Pentru mine, orice scriitor care vrea să devină el însuși e binevenit, chiar dacă vine în ceasul al XI-lea. Sînt pentru conversiune, cu condiția ca aceste conversiuni să nu fie succesive". *** I s-ar potrivi lui Virgil Ierunca
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Popovici Personalitate faimoasă a epocii interbelice, I. Valjan, pe numele adevărat Al. Jean Vasilescu, reușește într-un mod miraculos să se facă remarcat în două lumi total diferite - cea a tribunalelor și cea a scenei. N-aș putea să mă pronunț în privința pledoariilor, de mare succes se pare, însă teatrul său, din care Editura Vremea face o selecție, este nu numai savuros, dar și, mai ales, reprezentativ pentru acele timpuri, istorice acum, în care a fost scris. Privite din perspectivă sincronică
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
care se dovedește a fi un amfitrion generos și atent. în afară de asta, mai ești cucerit de desăvârșita bunăcredință a criticului. Se observă imediat că el nu face o politică literară, că pur și simplu citește cărți și reviste și se pronunță asupra lor. Subiecte de multă vreme litigioase, pe care criticii bucureșteni au început să le evite, pentru că nu vor să fie considerați ca aparținând uneia sau alteia dintre părțile implicate, sunt reanalizate cu candoare, sistematic și tacticos, de Ion Simuț
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
Un alt "mare" subiect de presă îl constituie revenirea în țară a celebrului Fane Spoitoru pe care mai multe ziare centrale îl pîndesc în așteptarea momentului cînd el "va rupe tăcerea". Deocamdată, avocații celebrului Fane au declarat recursuri împotriva sentințelor pronunțate împotriva clientului lor, procedînd metodic: mai întîi zgomote mari la recursuri mici. Admițînd însă că Fane Spoitoru va face pe plac ziarelor și se va deda la dezvăluiri, ce mare scofală ar putea el să declare? În cam același timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
toate alegerile, s-a lansat într-un atac la baionetă contra d-lui Liiceanu, vinovat de a fi publicat la Humanitas cărți ale unor legionari, extremiști de dreapta și pro-fasciști. Din relatările presei nu am reținut că ar fi fost pronunțate nume de autori, dar ne hazardăm să ghicim că ar fi vorba de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nae Ionescu și alții ejusdem farinae. În ce-l privește pe dl. Nicolae Manolescu, acesta și-ar fi permis să dea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
nopții! La mulți ani! Se apropie de pat și îl îmbrățișează plină de efuziune. Manuela: Deschide-l ! Dacă-l ai deja, sau dacă nu-ți place, îl schimb. Esteban desface cadoul în fața mamei lui care surîde. Esteban: Muzică pentru cameleoni! Pronunță titlul ca și cum, dintr-o dată, ar auzi această muzică. Manuela: Ai citit-o? Esteban: Nu. Dar de unde ai știut că-mi doream s-o citesc? Mama face un semn spre rafturi...E plin de autori anglo-saxoni de serie neagră. Harfa de
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
care animă viața noastră literară sunt întotdeauna așteptate cu interes și primite ca acte de arbitraj ale unui spirit echilibrat și integru. Ele nu provoacă scandal, ci impun respect și îndeamnă la reflecție. Criticul rămâne calm chiar și când se pronunță în probleme de multă vreme litigioase, care pe alții îi fac să vocifereze și să piardă simțul măsurii. în asemenea momente, el seamănă cu un pirotehnist care dezamorsează o bombă rămasă neexplodată din al doilea război mondial. Iată-l, de
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
antologii referitoare la opera și personalitatea călinesciane putuse fi cu atât mai atrăgătoare în cadrul lucrărilor la Institut, cu cât nu totdeauna tematica acestuia strălucea în originalitate și, de asemenea, pentru că personalitățile cele mai de seamă ale vieții culturale românești se pronunțaseră în temă, parcă pretinzând antologarea: G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Al. Philippide, iar din generațiile pe atunci tinere, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Ion Negoițescu, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Alexandru George, Marin
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
ceea ce, poate, duce tot acolo - cu verdictul: "Rareori într-o operă literară moartea modernă a tragicului poate fi mai ușor urmărită ca în opera imaginarului călinescian." Judecățile de astăzi, păstrând aceleași înalte procente pentru Enigma Otiliei și Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat, Alexandru George recepționa critic opiniile călinesciene la adresa prozei
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Arătându-le tocmai ce se așteaptă să vadă, le și răstoarnă cofița cu apă rece peste mințile înfierbântate." Niciodată plictisită (sau plictisitoare), având de fiecare dată aerul că n-a mai scris de mult și își dorea arzător să se pronunțe asupra literaturii actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un spectacol critic. Într-un spectacol din care nu lipsesc maliția și chiar cruzimea. Ea se mobilizează cu aceeași fervoare indiferent de autorul pe care îl are în vedere. Luând
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
cerea unui nomenclaturist. În timp ce Beniuc funcționa în calitate de consilier al Ambasadei României la Moscova, Zaharia Stancu călătorește într-acolo spre a obține un exemplar din Statutul scriitorilor sovietici și spre a se lăuda apoi astfel, încît șeful său ideologic să se pronunțe în felul următor: "am avut un reprezentant ani de zile la Moscova, dar niciodată n-a reușit să ne facă rost de un statut al Uniunii Scriitorilor Sovietici, a fost destul ca o singură dată să meargă acolo Zaharia Stancu
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
să aibă NUMAI naționalitatea română (în versiunea franceză, "șmecherește", cuvîntul NUMAI lipsește!) - nu înseamnă oare excluderea românilor din străinătate și a celor cu dublă cetățenie? Nu înseamnă îndepărtarea lor de la treburile țării? 1) Ce rost mai pot avea vorbele mari pronunțate prin Ambasadele României în țările occidentale (în Paris, în special) de oameni politici importanți (nici Președinții României nu au făcut excepție) - prin care "toți Românii, și voi, și noi, sîntem de acum înainte, frați; voi sînteți o parte integrantă a
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
al privitorului de pe ulița de la țară: "Uite-l pe țucălarul lui Preda!" Cuvântul m-a șocat, și nu-l uitai de atunci. Pentru că Fănuș Neagu numește lucrurile ca și cum ele ar lua ființă pe loc, în aceeași clipă în care le pronunță. Un magician al sunetelor cu înțeles. Era epoca în care E.S., încă nerealizat, ciugulea de pe spinările pahidermelor, ca păsările servante din junglă. Într-adevăr, mania sau slăbiciunea acestui critic, totuși laborios, profesionist, era să aibă câte un patron din care
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
sau Radu G. Țeposu, ambii tencuiți în text cu căpețele de vers sau cu formule oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic nu le rămîne dator nici optzeciștilor luați în grup, care-l vor fi amuzat neîndoios și asupra cărora se pronunță astfel, cu o jovialitate acrișoară: Descoperirea lor e, ca să zicem așa, naturalismul ludic, o contradicție în termeni pentru gravii și greoii naturaliști de odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
de la Corint, convins acesta că programa e "neîndurătoare" cu scriitorii contemporani. "O situație care trebuie să ne dea, cred, de gîndit", adaugă el. Altceva trebuie să ne dea de gîndit, cred eu, și anume această superficialitate arogantă cu care ne pronunțăm asupra unor lucruri despre care am auzit, cum se spune, din tîrg. Aroganța devine uneori agresivitate curată. în două numere din Cotidianul (3 și 10 august), dl Liviu Ioan Stoiciu se referă la mafia manualelor alternative. Eu știu că există
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
dobândite în acel 22 decembrie pe cale să devină sărbătoare națională. Și nici bărbații politici despre care neștiind mai nimic - căci nu e de nasul nostru să știm, și doar n-o să credem ce scriu gazetele! - nici nu ne-am putea pronunța. Dacă ei adună a veri uriașe, o fac cu siguranță spre folosul nostru. Și pentru că nu se poate altfel. Așa că autenticii beneficiari ai zilelor noastre sunt - atenție! - artiștii, iar dintre ei, în chip firesc, scriitorii. Este momentul și locul ca
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
unul singur. Este unic și incomparabil. La împlinirea vîrstei de 70 de ani, România literară îi consacră lui Johnny Răducanu, maestrul jazzului românesc, două pagini la care colaborează cîteva personalități culturale, muzicieni, artiști. în ce mă privește, nu mă voi pronunța asupra muzicianului, deopotrivă compozitor și interpret. Cel mai afon dintre prietenii lui fiind eu, aș prefera să nu-mi dau cu părerea în lucruri la care nu mă pricep. Ce valoare ar avea mărturisirea mea că iubesc muzica lui Johnny
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
-l strige prin curte: „Omule! Bărbate!“ Când s-a apropiat de magazie, l-a găsit Într-o baltă de sânge. Era mort. Ulterior, făptașii au fost identificați. Locuiau aproape de mine. Procesul a durat trei ani pentru ca, În final, judecătorii să pronunțe o sentință strâmbă: ne-vi-no-vați! Banii și influența exercitată Își făcuseră efectul. Criminalii-tâlhari avuseseră un frate al lor mai mare, ștab la București. Și-atunci, În mintea mea de copil, am jurat să mă fac magistrat. Să fac dreptate. În toate
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
amenința. Îmi spunea că sunt un biet naiv, cu capul În nori, hrănit cu iluzii, bântuit de himere. Poate Îi dau dreptate, dar de ce atâta grabă să ridice dosarul? Bătând În retragere, Horia Diaconu a dat din umeri și a pronunțat discret: - Doar am discutat. - Bine, mă voi conforma. Rețineți Însă, eu aștept soluția. Mai rețineți că, dacă dosarul se va rătăci, păstrez copia lui. Voi face uz și de alte probe, pe care nu m-ați lăsat să le duc
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]