739 matches
-
dorului (specific spiritualității românești), fără propensiunea spre lumină, ca modalitate de integrare în univers. În spiritualitatea românească, lumina e un simbol al vieții, o bucurie a simțurilor, dar și o aspirație spre absolut, spre sacru. Există în literatura româna o propensiune spre lumină începând cu balada Miorița, capodopera absolută a literaturii populare, continuând cu Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Barbu. De la Imnul Soarelui din Epopeea lui Ghilgameș până la Ion Barbu, care afirmă că „există un loc luminos unde geometria se întâlnește cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sufletească: „Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu nu e de origine neoplatoniciană, nu e de origine romantică și cu atât mai puțin impresionistă, ci e de sorginte românească, e o constantă a ethosului românesc, o vocație transmisă genetic, o calitate „etnopsihologică”, deși
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Lumina în literatura și cultura românească nu e o simplă prezență, ci o componentă esențială, structurală, ce a intră în plămada sufletească a neamului nostru. Așa se explică lumina indefinibilă din tablourile lui Nicolae Grigorescu sau din sculpturile lui Brâncuși. Propensiunea spre lumină e o caracteristică a unei umanități greu puse la încercare. Grigorescu a realizat în pictură o mare performanță, reușind să înlocuiască elementul narativ prin cel liric. El este considerat liricul prin excelență al picturii noastre clasice. Dovada o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează, vizând esența formei, esența structurii. Arta sa nu are monumentalitatea, trufia și orgoliul faraonilor egipteni, ci modestia și propensiunea spre frumos și spre lumină a unui țăran daco-român, conștient că lumea e pieritoare și trecătoare. Oltean, Brâncuși nu e povestitor ca moldovenii, ci se exprimă scurt, aforistic, prin parabole și simboluri. El este opus Meșterului Manole pentru că nu adaugă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
personajul- narator, omul matur, capabil de adorație, dornic de stabilitate și aflat într-un permanent provizorat al trăirilor interioare, datorită îndoielii, umilințelor, dorințelor și temerilor pe care le încearcă. Dania este tânăra de 19 ani, “jeune fille”, bogată, instruită, cu propensiuni spre mondenitate, care se joacă de-a dragostea și de-a viața, într-un ritm și o formulă susceptibile de convenționalitate și artificialitate. Începutul romanului Jocurile Daniei stă sub semnul entuziasmului, al mirării existențiale și poate al orgoliului. Romancierul consemneză
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pseudo-jurnalul acestuia gesturile feminine ale Irinei sunt îndepărtate sau sunt transformate în ticuri. Eroul provoacă zilnic certuri doar pentru plăcerea împăcărilor, iar una din scenele de posesiune aduce mai curând cu un viol. “Prima victimă a lucidității lui Sandu, a propensiunii sale către analiză este, bineînțeles, Irina: <<E curios cu ce luciditate și fără să- mi fac nici o iluzie o judecam tot timpul.>> ”<footnote Alexandru Călinescu, op.cit., p. 136 footnote> Eroul face un portret de o rară violență și răutate: “Strâmbă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
organizațiilor de femei a fost cel din aprilie 2000 împotriva promovării bătăii conjugale în revista Playboy (Liliana Popescu a avut un rol foarte important). În rest, un mare faliment în privința unei agende politice comune. De ce stau lucrurile așa? Probabil din propensiunea românească nefericită pentru un lider puternic, în acest caz, o lideră puternică, recunoscută și acceptată. În lipsa ei, trage fiecare în altă parte. Jenant de autohton! Feminismul politic este o poveste mai complicată. El practic nu a avut încă loc. Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de vârstă nu este doar orizontală (între domenii), ci și verticală. Bărbații (mai ales cei maturi) se sprijină între ei să ocupe poziții de putere și au grijă să dezvolte o cultură instituțională suficient de conflictualistă încât să taie femeilor propensiunea spre astfel de poziții; - Criteriile după care, de exemplu, munca unui angajat în armată, pe timp de pace, este de 4-5 ori mai „importantă” decât munca în sănătate sau în educație, unde războiul împotriva bolii și morții - o fi un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
De aceea, pentru a justifica orice cantitate de forță de muncă angajată, trebuie să existe o cantitate de investiții curente suficientă pentru a absorbi excesul de producție peste ceea ce societatea alege să consume. Rezultă că dată fiind, ceea ce vom numi propensiunea spre consum a societății, nivelul de echilibru al ocupării forței de muncă (...) va depinde de cantitatea de investiții curente. La rândul său, cantitatea de investiții curente va depinde de ceea ce vom denumi stimularea investițiilor; iar stimularea investițiilor, precum vom vedea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi expus într-o teorie articulară, într-o lucrare care a făcut și face istoria și doctrina folosinței monedei pentru combaterea efectelor crizei. "Teoria generală..." este un "veritabil manual de politică economică"934. "Rezultă că dată fiind ceea ce vom numi propensiunea spre consum a societății, nivelul de echilibru al ocupării forței de muncă (...) va depinde de cantitatea de investiții curente. La rândul său, cantitatea de investiții curente va depinde de ceea ce vom denumi stimularea investițiilor, iar stimularea investițiilor (...) depinde de relația
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
doar politici de combatere a efectelor crizei economice, care folosesc moneda pentru a obține o ocupare a forței de muncă. Politicile keynesiste nu sunt, deci, un panaceu universal, o soluție la orice problemă economică aplicabile în orice moment al economiei. Propensiunea spre consum, Keynes o cataloghează ca fiind "patologică", deci o trăsătură exagerată înscrisă în codul genetic uman936. Spuneam că un proiect de combatere a efectelor crizei trebuie să fie gândit și aplicat doar în acest domeniu, al combaterii efectelor și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și a banilor, Editura Publica, București, 2009, p. 87. 936 El se exprimă așa: "relația dintre venitul societății și ceea ce se așteaptă ca ea să cheltuiască pentru consum (...) depinde de caracteristicile patologice ale societății, caracteristici care vor purta numele de propensiune pentru consum". J.M. Keynes, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009, p. 88. 937 Lucian Croitoru subliniază, pe bună dreptate: Ideea noastră centrală este aceea că orice proiect care privește societatea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
va întâmpla dacă funcția productivității marginale a capitalului scade mai rapid decât rata dobânzii;și în timp ce o creștere a volumului investițiilor se poate aștepta, ceteris paribus,să sporească volumul forței de muncă ocupate, acest lucru nu se va întâmpla dacă propensiunea spre consum scade. În fine, dacă ocuparea forței de muncă sporește, prețurile vor crește într-o anumită măsură parțial guvernată de formele funcțiilor ofertei fizice și parțial datorită creșterii nominale a unității salariale. Iar efectul creșterii de producție și creșterii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că "poporul român e înzestrat cu o putere transfiguratoare ce-i permite să preschimbe întregul univers și să pătrundă în cosmosul liturgic"24. Dincolo de originalitate, de propensiunea spre aspectul moral-religios, fără a neglija însă aspectul estetic, ba dimpotrivă aș putea spune, de cunoaștere și asumare a realităților sufletești ale creatorilor din literatura română, ale poporului român în general, ,,diletantul" Steinhardt mai impresionează și prin obiectivitate (în măsura în care aceasta
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și pentru căutările impuse de nevoia unui nou echilibru geopolitic pe mapamond. Mai este națiunea o referință obligatorie pentru lumea postmodernă? Se mai poate apăra un "naționalism bun, legitim ori decent", într-un moment cînd lumea are deja o certă propensiune globalistă, viziuni mondialiste, programe integrative tot mai ambițioase? În numele acestor programe, unii recomandă să se renunțe la punctul de vedere istoric, pentru a trata situația numai în cheie juridică, prin raportare la normele admise în plan mondial 34. Alții preferă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dreptul adversarului la existență, privîndu-l de rațiunea sa morală. Democrația de început, la fel ca și, mai tîrziu, democrația confirmată se autoflatează totdeauna că ar avea mai bune motive pentru a lupta, decît dușmanii lor. Astfel ea își revendică o propensiune belicoasă nu mai puțin notabilă decît cea a dictaturilor. Și ceea ce e și mai important, ea nu se dă în lături să folosească poporul pe care-l supune furiei inițiale a luptelor pentru a-l atașa mai bine față de politica
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ucenicia național-civismului s-a făcut sărind peste etapele logi-ce, întrucît țăranii analfabeți s-au trezit înregimentați cu mult înainte ca fiii lor să fie capabili a se înțelege, la școală, în limba națională. În consecință, pentru a lămuri mai bine propensiunea belicoasă ce caracterizează anii care s-au scurs de la Revoluția franceză pînă în 1815, se impune să ne întoarcem puțin în timp. Deși contestabil, decontul realizat de către Jean Meyer 186 ilustrează fără nici o îndoială reculul perioadelor de război, comparativ cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
auditoriu foarte pretențios, cu gusturi dintre cele mai variate. Căci el trece cu ușurință de la formula aforistică (vădind o profundă cunoaștere a naturii umane) la ironia cârcotașă de tipul celei ilustrate de Voltaire, autor care a manifestat, de asemenea, o propensiune aparte pentru arta epistolară, una nu lipsită de maliție, prodigioasa-i corespondență citindu-se și astăzi cu viu interes. Condamnat la singurătate, autoexilându-se, Ion D. Sîrbu găsește în acest supliciu privilegiul evaziunii în ficțiune, oferindu-și luxul libertății interioare, al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obligat să citească. Dacă n-ar părea pretențios, aș zice că noosfera băcăuană e mai bogată și de o calitate mai bună datorită evenimentelor la care m-am referit. Băcăuanii n-au devenit „bacovieni”, dar au dezvoltat o mai mare propensiune pentru literatură și pentru arte. Faptul că în Bacău funcționează o asociație de scriitori și o filială de artiști plastici se explică, în ultimă instanță, tot prin „efectul” Bacovia, lucru ușor de admis de cei familiarizați cu biografiile unor oameni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o întreagă structură organizatorică (în cea mai mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă că populismul este în mod necesar legat de aceste tipuri de legătură (Filc, 2010; Mouzelis, 1985; Weyland, 2001). 1.1 Definirea populismului Unul dintre motivele pentru care numeroși
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decât ansamblul rupturilor consumate la nivel european, înainte de Reformă). Europa a reușit cel mai bine să disimuleze discontinuitățile istoriei sub forma organică a "emergentelor" creatoare, treptat incluse în propriul sistem de reprezentări; și nicăieri nu se observă mai limpede această propensiune decât în Biserica Catolică, al cărei pluralism intern ordine, congregații, curente menține și îmbogățește ansamblul" (Baconsky, 2007, pp. 15-16). Unul din argumentele invocate pentru unificarea europeană în cadrul granițelor actuale este cultura comună. Dar ce înțelegem prin "cultură comună"? Cultura de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în general că diferențele de comportament în materie de economii sunt consecința trăsăturilor de caracter diferite de la un individ la altul. În centrul diferențelor respective se găsesc trei parametri psihologici: nerăbdarea, impulsivitatea și controlul de sine. Nerăbdarea se referă la propensiunea oamenilor de a voi lucrurile bune cât mai repede posibil. Cu cât nerăbdarea este mai mare, cu atât individul simte dificultăți mai mari în a respinge o recompensă mai târziu în viitor. Nerăbdarea este caracterizată de un indicator: rata de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
atât de profund și de izolat în propriul noastru trecut încât au devenit anonime"712, până la revoltă nu mai este decât un pas. Însă anarhismul nu înseamnă altceva decât "libertate fără rost"713, care, mai mult, o dată realizat, va genera propensiunea spre consolidarea poziției privilegiate obținute, precum în cazul oricărei practici a dominării. În schimb, încheie McKerrow, Michel Foucault, care nu privilegiază absolut nimic, pare scutit de o astfel de amenințare. În ce privește caracterul ubicuu al puterii, McKerrow semnalează faptul că analiza
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu li s-a turnat fundația? Formele fără fond, agrementate cu zorzoane kitsch sunt desigur o boală românească mult mai veche decât comunismul devastator. Dar sunt sigură că acesta a avut și el o contribuție. Ca și invers de altfel: propensiunea către forme fără fond a făcut din comunismul românesc un imens simulacru, cu mărci inconfundabile ale gustului pentru frumos, național. Cum spunea Belu Zilber: "Amestec de Stalin și Caragiale". Bun, și Caragiale. Dar cum mi-am trăit toată viața în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
românești în anii ei cei mai buni. Acesta a fost Nicolae Mărgineanu. Dacă apartenența la elite (autentice!) se poate proba și prin rude și descendenți, sau dacă această apartenență se transmite descendenților ca o calitate umană intrinsecă și ca o propensiune spre înfăptuirea binelui în folosul semenilor și al societății, am să spun și că Nicolae Mărgineanu este tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu, bunicul regizoarei Ana Mărgineanu și al muzicianului Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit cu Dana Țăranu-Mărgineanu, profesoară
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]