30,707 matches
-
de 75% depinzând exclusiv de comportamentul acestuia și de mediul în care trăiește. Pentru a stabili care este comportamentul care conduce la o viață cât mai lungă, cercetătorii au identificat în lume mai multe comunități ai căror membri ating în proporție mai mare vârsta de 100 de ani. De la satele montane din Sardinia, Italia, trecând prin comunitatea de adventiști din Loma Linda, California și până la japonezii ce trăiesc în insulele Okinawa, oamenii de știință au identificat câteva caracteristici comune. În ceea ce privește dieta
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
Kimura, un japonez în vârstă de 114 ani ce deține în acest moment titlul de "cel mai bătrân bărbat în viață", susține că secretul longevității sale constă în porțiile mici de mâncare. Genele longevității Știind că longevitatea este condiționată în proporție de 25% de către gene, oamenii de știință au efectuat numeroase cercetări asupra persoanelor ce reușesc să treacă de pragul de 100 de ani pentru a identifica genele responsabile și mecanismele de acțiune ale acestora. Un astfel de studiu a fost
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
multe rețineri în a-și deschide piața pentru investițiile occidentale; în rarele cazuri în care acestea se petrec, regulile și condiționările care le leagă de producția locală sunt semnificative, cu obligația pentru companiile străine de a se aproviziona astfel în proporție de minim 30%. Nici statele din America de Sud nu stau mai bine la capitolul diferențelor dintre declarații și politici aplicate. Este de notorietate faptul că fostul președinte al Argentinei, Kristina Fernandez de Kirchner, pe de o parte cerea o ridicare a
Protecționismul revine în forță? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296491_a_297820]
-
cu un element suprarealist: dicteu al gândirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune (André Breton). Desigur însă că procedeul elipselor nu era suficient pentru a declanșa degringolada de impresii, gânduri, vorbe, vise: Buz introduce și caracterele italice (prezente în proporții nesemnificative în primele povestiri) pentru a augmenta ambiguitatea. Proza, chiar atunci când e "ordonată" în propoziții, e complet diferită și devine ieftin - poetizantă: "El sunt eu prăjit în așternutul muced. șacest tip de propoziție ar rezolva enigmele acestor nuvele: el e
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
mușchi țigănesc, cârnați proaspăt, lebervurst'', ne spune doamna Sauer. Cârnații se țin la fum doar 5-6 zile Ajunși ''între bucate'', încercăm să prindem secretul bunătăților și aflăm că totul depinde de condimente, care însă nu ne sunt divulgate, precum și de proporțiile dintre ele. Cert este că usturoiul nu lipsește din compoziție. '' Acesta este secretul pe care el nu îl spune, dar specificul unui cârnat stă în condimente și trebuie să fie întotdeauna constant. Apoi, foarte mult contează fumul, trebuie să fie
Degustarea cârnaților bănățeni' sau Worschkoschtprob-reuniune a măcelarilor la Timișoara by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103487_a_104779]
-
în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban și a celor din alte regiuni decât Moldova. Încrederea în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
rândul a 61% dintre cei chestionați șicrește odată cu înaintarea în vârstă, iar respondenții cu studii superioare declară în mai mare măsură decât cei cu un nivel de educație mai scăzut că au multă sau foarte multă încredere în această instituție; proporția celor care declară că au foarte multă sau multă încredere în Casa Regală a României este mai scăzută în Moldova, față de celelalte regiuni. Între 6 și 7 intervievați din 10 nu au dat un răspuns când au fost întrebați ce
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Procentul celor care declară că sunt la curent cu această activitate este în creștere proporțională cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație; bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și cele care trăiesc în sudul României declară într-o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților; procentul acestora este mai ridicat în cazul femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viața publică din România. Proporțiile
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viața publică din România. Proporțiile celor care cred că aceștia sunt implicați atât cât trebuie în viața publică din România și a celor care consideră că sunt implicați insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%. Persoanele care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt insuficient
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
51 - 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebați ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună și bună despre acestea. Relațiile Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporție mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) și al celor din regiunea de sud a țării. Procentul respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani și persoanele din mediul rural au într-o proporție mai mare o părere pozitivă decât bărbații, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani și cele din mediul urban. Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
cele din mediul urban. Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați. Persoanele cu
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cuaceastă instanță. Procentul opiniilor pozitive crește odată cu nivelul educației. Respondenții din mediul urban în comparație cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporție mai mare pentru o evaluare pozitivă a acestor relații. Cu toate că relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul bărbaților în mai mare măsură decât în rândul femeilor. În ceea ce privește mediul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală. Proporția celor care susțin că au o părere proastă despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală scade odată creșterea nivelului de educație. Relațiile dintre Casa Regală și oamenii politici suscită păreri bune sau foarte bune în rândul a 46% dintre participanți
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
media pentru Regele Mihai I este de 7,85 și cea pentru Principesa Margareta - 7,80. Aproape două treimi dintre intervievații care au auzit de Casa Regală a României declară că știu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituției. Proporția cea mai scăzută de participanți la studiu care declară că știu cine este această persoană se regăsește în cazul tinerilor (18-35 de ani), iar procentul cel mai ridicat - în cazul celor care au mai mult de 65 de ani, în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în această persoană, iar trei din zece au puțină sau foarte puțină încredere. Femeile, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu studii elementare, care locuiesc în Sud, București sau Dobrogea tind să aibă încredere multă sau foarte multă în proporții mai ridicate. Faptul că instituția regalității de la noi poartă oficial numele de „Casa Regală a României”, renunțând la numele de Hohenzollern-Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
regalității de la noi poartă oficial numele de „Casa Regală a României”, renunțând la numele de Hohenzollern-Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală. Această informație este cunoscută în proporții mai ridicate de intervievații cu vârsta între 51 și 65 de ani, de persoane cu studii superioare și de locuitorii la oraș. Regele Mihai I în conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenți. Astfel, sentimentele menționate de intervievați într-o proporție mai mare sunt: respectul (11%), încrederea (6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanții la studiu Regele Mihai I trezește sentimente negative, iar pentru alți 15% nu trezește niciun fel de sentimente. Regele Mihai I este personalitatea pe
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenți (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporția celor care fac această asociere crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul de educație. Respondenții din mediul rural și femeile răspund în procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul de educație și în scădere odată cu vârsta respondenților. Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare și a respondenților din regiunile sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale țării. (G25) Semnificațiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]