613 matches
-
o operație care afectează subiectul, dar această operație presupune și schimbarea formei logice și se aplică numai atunci când aplicarea funcțiilor simple nu funcționează. În cazul propoziției Seems that John was here, există un blocaj la nivelul VP, adică un obiect (propozițional) la care nu se poate aplica predicația. Singura operație posibilă, E, transformă seem−părea(p) într-o proprietate. Această proprietate se poate aplica numai unui argument care nu afectează condițiile de adevăr, adică numai unui expletiv. Expletivizarea poate avea și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p> b. Conținut: PI(help−ajuta)](x) =∃y˘[help−ajuta(x)](y) (x is helped − x e ajutat) Din punctul de vedere al vericondiționalității, P și PI sunt identice, diferența constând în forma logică: P produce proprietăți, PI produce funcții propoziționale. Din moment ce PI nu presupune externalizarea unui argument intern, nimic nu împiedică apariția acestei operații în cazul verbelor intranzitive: PI(dance−dansa) =∃y˘[dance−dansa](y) (it is danced − se dansează). Generalizarea formei logice a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
operații în cazul verbelor intranzitive: PI(dance−dansa) =∃y˘[dance−dansa](y) (it is danced − se dansează). Generalizarea formei logice a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e nevoie de expletivizare, care va crea un argument extern expletiv de care are nevoie predicația. Expletivizarea nu explică diferența dintre pasivul personal și cel impersonal, care diferă prin crearea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e nevoie de expletivizare, care va crea un argument extern expletiv de care are nevoie predicația. Expletivizarea nu explică diferența dintre pasivul personal și cel impersonal, care diferă prin crearea unei proprietăți, respectiv a unei funcții propoziționale. Implicațiile acestui model pentru interpretarea verbelor inacuzative Prezentarea operațiilor aplicate rolurilor tematice a fost necesară pentru a ajunge la problema inacuzativelor, asemănătoare, în teoria lui Chierchia, cu tiparul seem și, poate, cu pasivul impersonal, prin absența argumentului extern. În interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și, poate, cu pasivul impersonal, prin absența argumentului extern. În interpretarea inacuzativelor este implicată și expletivizarea. Un verb inacuzativ are reprezentarea: arrivare−sosi, θI, <e, p>, iar un verb inergativ: camminare−merge, θI, π. Inacuzativele diferă de inergative așa cum funcțiile propoziționale diferă de proprietăți. Din Principiul Predicației (predicatorul ˘ este asociat cu I0; ˘ este ceea ce "înseamnă" I; o propoziție (sintactică) leagă un predicat de subiect prin relația de predicație nu numai la nivel sintactic, ci și semantic), rezultă că inacuzativele nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă complementul direct propozițional (a), în timp ce tranzitivele (b) și ergativele tranzitivizate (c) îl acceptă. (a) *Vorbește că trebuie să mai plătim (b) Spune că trebuie să mai plătim (c) A ieșit că trebuie să mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă complementul direct propozițional (a), în timp ce tranzitivele (b) și ergativele tranzitivizate (c) îl acceptă. (a) *Vorbește că trebuie să mai plătim (b) Spune că trebuie să mai plătim (c) A ieșit că trebuie să mai plătim 22. Exemplul ales pentru ergative nu este însă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
naturală, religioasă, magică, care depinde de o Divinitate, direcție științifică, în care, prin intermediul științelor (matematica, anatomia, filosofia, psihologia), chiar prin studierea evoluției umane se ameliorează formele corpului, pentru a ajunge la transformarea sufletului omului, prin intermediul mâinii și al tainelor: limbaj: propozițional, organizat pe baza unor reguli; folosirea uneltelor: manufactură pentru îmbrăcăminte, mâncare; cultură: social determinată; conștiința reflexivă: să cunoască ce unii cunosc; implicarea etică: cunoașterea sensului de rău și bine; impulsurile estetice: cunoașterea sensului timpului; implicarea metafizică: probleme trans-cedentale, vizibile sau
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
analizei lui Gaatone 1988: 170−171): cette sapristi de roue, un nom de dieu de bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
baza căruia este exprimată aceasta. Axiomele sunt, așadar, în termenii lui B. Hansson (1968), „suficient de generale în așa fel încât să fie îndeplinite de toate relațiile de preferință” [Hansson, B., 1968, pp. 424-425]. Alternativele sunt combinate prin operatorii logicii propoziționale, dar sunt folosite, de asemenea, variabile și cuantificatori din logica de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
analiză pentru care se optează: -Analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei de cercetare, de scopul și ipotezele studiului. Analiza per interviu se utilizează mai ales în studiile clinice sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]