1,246 matches
-
e cristianesimo nel secolo IV, cit., pp. 65-88. I. DISCIPOLII LUI AUGUSTIN Am reunit sub acest titlu generic toți scriitorii care, pornind de la învățătura lui Augustin, cum au făcut Quodvultdeus și Orosius, sau, mai precis, de la polemica sa antipelagiană, ca Prosper și alții, au inițiat, în prima jumătate a secolului al V-lea, o dezbatere vie ce nu s-a limitat la granițele unei singure regiuni din Occidentul latin. Acești scriitori corespondează cu alți literați din lumea romană occidentală (în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mîntuie efectiv. într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosper spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el, însă, îl apăra. Prosper nega că Augustin ar fi propovăduit într-adevăr lucrurile de care era acuzat, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosper spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el, însă, îl apăra. Prosper nega că Augustin ar fi propovăduit într-adevăr lucrurile de care era acuzat, și anume că, sub pretextul doctrinei harului, n-ar fi făcut decît să introducă destinul în viața omului și să elimine liberul arbitru. Punctul central al învățăturii
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
înfocat, chiar dacă prea puțin original, reiese și dintr-o Carte de epigrame alcătuită din maxime ale Sfîntului Augustin (Epigrammatum ex sententiis Sancti Augustini liber), în care sînt reluate 106 sentințe din culegerea precedentă și care dovedește extraordinara ușurință cu care Prosper, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime vădesc însă o atitudine mai puțin hotărîtă în apărarea augustinismului - mai critic în privința doctrinei predestinării -, probabil fiindcă Prosper se
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scriere de consolare pentru un anume Arcadie care, pentru că nu voise să-și renege credința catolică, fusese trimis în exil de regele Genseric, după ce se bucurase mult timp de favorurile acestuia. Ar putea fi identificat cu acel Onoratus despre care Prosper ne spune că ar fi fost martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Motivul se regăsește în însăși natura statului. El nu este creația artificială a unei convenții constituționale, conceput după tiparul unor principii de guvernare abstracte și impus unei societăți oarecare. Dimpotrivă, statul este parte a societății din care a apărut, el prosperă și decade odată cu societatea. Statul, departe de a fi separat de societate, este creat de aceasta. Pacea unei societăți ale cărei conflicte între grupuri nu mai sunt limitate, restricționate și neutralizate de loialități superioare, ale cărei procese de schimbare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
datorii, au fost refuzați de bănci (și aici... străinii dictează !) unde guvernatorul Isărescu gestionează indirect criza, adică mulți intreprinzători, neavând din ce să facă banul, îl au 293 de primit dar... nu-l au la plată, își închid afacerile. Pot prospera cei cu băutură, tutunul și... avocații ! Blocajul ăsta financiar este dat de incapacitatea guvernului de a pune pe tapet bugetul și de insuficiența privatizării serviciilor către populație (executate de stat...). CRIZA de bani e dintotdeauna prezentă în capitalism, ei nefiind
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locul trei situându-se James Simmons (Renaissance Technologies) cu 2,5 miliarde etc. Într-o perioadă în care America trece printr-o situație dificilă, cauzată în primul rând de operațiile financiare speculative, iată că fondurile speculative încep din nou să prospere. Cum în 2009 aceste fonduri speculative au rulat, în întreaga lume, între 1.200 și 1.300 miliarde de dolari, bonusurile sunt pe măsură și ele se regăsesc în sumele câștigate de manageri. În ultimii doi ani s-a discutat
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al unor noi comportamente și atitudini dinspre lumea dezvoltată spre China. Aceste zone s-au dezvoltat mai rapid pentru că au beneficiat de condițiile de care am amintit, pentru că au facilitat tranzitul dinspre continent spre lume și invers, dar ele au prosperat și pentru că s-au modernizat mai rapid, au asimilat norme, standarde, în general rigorile lumii de astăzi. Așa se face că zonele litorale din sud și sud-est au cunoscut în acești 30 de ani o dezvoltare explozivă, adăugând Chinei un
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
îi oprimaseră atâta timp. Comandantul britanic, general-locotenentul Sir Frederick Maude, s-a întâlnit cu oficialii locali și i-a asigurat: "Armatele noastre nu intră în orașele și teritoriile voastre în calitate de cuceritori sau inamici, ci în calitate de eliberatori. [Dorința noastră este] să prosperați la fel ca în trecut, când pământurile voastre erau fertile, când strămoșii voștri au dat omenirii literatură, știință și artă și când Bagdadul era una dintre minunile lumii"171. Declarațiile bombastice ale generalului n-au reușit să calmeze spiritele. Irakienii
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de Feisal Abdul Rauf, un autor prolific și imamul unei moschei de acolo, este un proiect multiconfesional și multinațional dedicat reconcilierii dintre musulmani și Statele Unite. El poartă numele orașului spaniol în care musulmanii, evreii și creștinii au trăit și au prosperat împreună în epoca medievală. Universitatea Yale s-a alăturat eforturilor Centrului Național al Evanghelicilor și guvernului marocan de a lansa un dialog între creștini și musulmani. Nucleul Inter-religios al Tineretului, cu sediul la Chicago, a fost fondat de doctorul Eboo
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se străduiesc să-și adapteze taxonomia la criteriul prosperității, separând societățile prospere ale capitalismului dezvoltat și democratic din spațiul european și nord-atlantic (plus „anexele” sale din Pacific) de lumea mai puțin prosperă din restul societăților. Iar lumea occidentală, la care ne dorim să aderăm, este tocmai o lume a societăților prospere. Noi tindem să considerăm lumea occidentală omogenă prin caracteristicile sale interne. În realitate, omogenitatea ei se referă la un singur lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
utilizăm lumea occidentală ca termen de referință sau ca element de definiție ostensivă a ceea ce înseamnă „prosperitate”. Dacă noi înțelegem prin „prosperitate” o realitate socială de tipul celei specifice lumii occidentale, atunci evident că vom considera lumea occidentală ca fiind „prosperă”, iar restul lumii - „mai puțin prosper”, în diferite grade. Acest argument nu poate fi respins în nici un fel, el fiind de același tip cu cel pe care fizica îl ia în considerare atunci când ține cont de principiul lui Heisenberg. El
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au încercat să obțină peformanță economică achiziționând factorii tehnici ai economiei și ignorând prosperitatea populației. Este cazul societăților în curs de dezvoltare care au utilizat o combinație între tehnologiile și infrastructurile moderne, pe de o parte, și populațiile ne-prospere (forță de muncă ieftină), pe de altă parte. De-a lungul timpului, coloniile lumii occidentale și, după al doilea război mondial, noile societăți „libere” (India, Pakistan, Asia de Sud-Est, America Latină, Africa etc.) au încercat o astfel de rețetă, dar rezultatele nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a FDSN, 1993 este anul celor mai scăzute vânzări - ceva mai mult de jumătate din volumul consemnat în 1990 și sub nivelul vânzărilor din 1980! România se întoarce cu mai mult de un deceniu înapoi, dar sectorul privat continuă să prospere. El profită de criza economică, exprimată în criza consumului, pentru a extinde sectorul de piață pe care îl controlează. În 1991, primul an despre care avem informații oficiale, sectorul privat nu distribuia decât 22% din totalul mărfurilor vândute prin comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încă din primii ani ai tranziției dovedea că nu avea nici cea mai mică umbră de sentimentalism față de soarta capitalului industrial și a economiei în ansamblul său. La urma urmei, băncile dovediseră că sunt capabile să facă profituri și să prospere nu doar independent de soarta economiei, ci chiar din diminuarea drastică a producției industriale. În 1991, indicele global al producției industriale scade, în raport cu 1990, la 77%; în acel an, indicele de rentabilitate al sistemului bancar (raportul mediu dintre venitul net
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 6,9% la o valoare modestă de numai 3,8%! Această evoluție sinuoasă a celor două domenii esențiale ale economiei poate părea deruntantă, tocmai pentru că ilustrează o situație caracterizată prin lipsa de legătură între capital și producție. Băncile puteau prospera chiar dacă producția o ducea prost. În același timp, creșterea producției industriale nu conducea la o creștere a prosperității capitalului bancar, ci, dimpotrivă, la diminuarea profitabilității acestuia. În România primilor ani ai tranziției, capitalul și producția aveau interese divergente, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fiind depășită, nivelul de trai al oamenilor a început încet, încet să se redreseze, mai ales și datorită comerțului liber. Cotele obligatorii de produse agricole (cereale, carne, lapte, lână, etc.), o „invenție” a comuniștilor, i-a împiedicat pe cei mai mulți să prospere, iar pe câțiva i-a dus la dezastru, fiind trecuți la categoria „chiaburi”, în acest caz amintindu-i pe: Dumitru Lehănceanu, Vasile Oprișan, Nicu Galan, Nicolae Brăescu, Gheorghe Ciuche, Alexandru Huștiu, Tănase Tătărășanu, Ghiță Chirilă, Ghiță Coca, Nicolaie Crețu sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să traverseze Afganistanul și să treacă prin Kabul, coincizând astfel și cu călătorii, ofițerii sau aventurierii italieni 3. Iar despre viitorul studiilor asiatice, James Prinsep Îi scria lui Burnouf din Calcutta, la 17 iunie 1837: „Am Încredere că totul va prospera În noul nostru comerț”4. Honigberger Își va aminti de două ori cuvintele pe care i le spusese, Înainte de a pleca spre Brașov În 1833, prietenul său Allard: „Este foarte greu să primești o slujbă aici - dar dacă ai fost
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
beaU, iaU, redaU, predaU, preiaU etc. Fac excepție de la această omonimie verbele din tipul II de flexiune, clasa 1.a., a căror rădăcină se termină în consoana r: a oferi - ofer| (el, ea, ele), a acoperi - acoper| (el, ei), a prospera - prosper| (el, ei) etc. Aceste verbe se caracterizează prin aceeași omonimie cu verbele din tipul I de flexiune și din tipul II, clasa 2.a. Se sustrage excepției verbul a muri: (el) moarE - (eu) mor - (ei, ele) mor. Verbele neregulate
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iaU, redaU, predaU, preiaU etc. Fac excepție de la această omonimie verbele din tipul II de flexiune, clasa 1.a., a căror rădăcină se termină în consoana r: a oferi - ofer| (el, ea, ele), a acoperi - acoper| (el, ei), a prospera - prosper| (el, ei) etc. Aceste verbe se caracterizează prin aceeași omonimie cu verbele din tipul I de flexiune și din tipul II, clasa 2.a. Se sustrage excepției verbul a muri: (el) moarE - (eu) mor - (ei, ele) mor. Verbele neregulate a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
producând molecule suficient de complicate pentru a se reproduce singure și a evolua spre o complexitate mai mare. Viața pornise pe un drum care a condus, încă de acum 3,5 miliarde de ani, spre cianobacteriile unicelulare, verzi-albăstrui, care au prosperat în zonele de ocean luminate de soare. Mii de miliarde de asemenea organisme microscopice au transformat planeta. Ele au căpătat energia soarelui pentru a-și prepara hrana, eliberând ca reziduu oxigen. Puțin câte puțin, au transformat atmosfera în aer respirabil
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pusă în scenă în sonete de o neîndoielnică frumusețe artistică. Iată un sonet din deschiderea epopeii, în transpunere literară: „Voshopolei că-i fură începători / Oierii doar - și numele-i ne-o spune; / Acolo fu menit să se adune / Și să prospere neamul de păstori. Veniră toți, cu zeghele pe umeri / Și pâine neagră în desagi de lână; / Aveau drept arme bâtele în mână, / Iar oi - pe degete să li le numeri... // Și n-au găsit o streașină cruciș, / Nici adăposturi pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
măsură, preocupările de a elabora propriile coduri de etică, veritabile „cărți de vizită” ale manierei În care acestea Înțeleg să facă afaceri. I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etica și cultură organizațională trateze partenerii sau comunitatea În cadrul căreia prosperă, stau mărturie a faptului că, cel puțin firmele de renume, sunt conștiente că succesul În afaceri, pe termen lung, are o determinare fundamental etică. Dincolo de tendința firească de a obține profit, scopul unei corporații este de fapt acela „de a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
intra într-o gravă carență de identitate dacă nu s-ar prevala de politic. Cetățenii, observă M.M., au devenit exigenți, au evoluat, nu mai vor promisiuni deșarte, în timp ce politicienii, nu. E aproape ca-n Zakara, unde se afirmă că India prosperă în ciuda guvernului său, sau când acesta doarme. Politoloaga observă tarele clasei politice, strigă spre ea: Dați-ne statul înapoi! Dar deși articolele ce acum alcătuiesc o carte au apărut cu zece ani în urmă, realitatea nu s-a modificat. Dimpotrivă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]