4,062 matches
-
Poate ți s-a părut că sunt cam țâfnos, dar să nu crezi că nu-ți sunt recunoscător pentru grija pe care mi-o arăți. S-ar putea să mai am încă nevoie de ajutorul tău și aș fi un prost dacă aș rămâne indiferent la iubirea pe care încă mi-o porți. Însă nu știu sigur dacă înțeleg foarte bine ce este generozitatea. Și chiar dacă ceea ce am arătat eu prin comportamentul meu a fost altceva, m-am apropiat totuși destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
gândeam că un criminal necunoscut, se plimba nestingherit prin apartament? Mi-am stins țigara cuprins de teamă. Trebuie să fiu precaut. Într-un final, m-am decis să fac singurul lucru normal la care mă puteam gândi: să fac pe prostul, mi-am reamintit și am observat că, În mod ciudat, femeia din poză mi se părea cunoscută. Dar azi capul meu nu funcționa cum trebuia. Am stat cam mult azi-noapte, ceea ce inspectorul putea să Înțeleagă, nu? Totuși, dacă aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
secret. — Ce vrei să spui cu asta? Anton nu găsise cartea capitonată cu piele și nici agenda. Dacă poliția a răscolit apartamentul, sigur le-a luat. Probabil că așa au și reușit să mă localizeze. Eram nevoit să fac pe prostul În continuare. Simplul fapt că numele meu se afla În agenda Dorei nu Însemna că am fost la ea. Dar vizitatorul ei necunoscut trebuie să fi căutat ceva. Și dacă el n-a găsit ce căuta, era oare posbil ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
că ea va începe să țipe: „Cară-te de-aici, băi ăsta!“ sau îi va răspunde înțepată: „Mersi, dar am și eu o casă frumoasă, și mai am și-un soț în ea“. Ce dracu’ își face cu mâna lui prostul ăsta! idiotul ăsta! băiețelul ăsta lunecos! obsedatul ăsta sexual! Pur și simplu nu e-n stare - nu vrea - să-și controleze focul puțulicii, febra ce-i încinge creierii, dorința mistuitoare de a explora noul, neîmblânzitul, nemaipomenitul și, dacă vă închipuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spun la toată lumea, mătărângă nesimțitoare ce ești! O să spun la toată lumea ce pervers împuțit ești și ce chestii murdare m-ai pus să fac! A dracului pizdă! Se cheamă baftă curată c-am scăpat cu zile din povestea asta. Norocul prostului. Dar să ne întoarcem la părinții mei și la durerea pe care le-o pricinuiesc prin prelungirea burlăciei mele. Faptul că, întâmplător, mămico și tăticule, întâmplător, primarul m-a numit de curând adjunct al șefului Comisiei Condițiilor Umane a orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
funcționarul. La telefon e șeful poliției din Belgrad. Au Încercat să trimită o telegramă, dar vorbeai atât de tare, Încât cum să fi putut auzi cineva? Zboară! Ninici o luă spre postul de gardă, dar funcționarul strigă În urma lui: — Aleargă, prostule, aleargă! Ninici o luă la trap, Împiedicându-se În propriile cizme. Curios lucru, se gândi el, te tratează ca pe un câine. Dar un moment mai târziu se gândi: La urma urmelor, frumos din partea lor că mă acceptă la jocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la întrunirile noastre și pleca... Da? Și-atunci de ce mi te-a lăudat c-ai ținut niște prelegeri de-au mers la inima celor prezenți? Zău că... Dați-vă seama că nici n-aș fi avut cum... Găsea ea cum, prostule! se înfurie Săteanu. Dar dacă nu i-ai intrat sub fustă, intră-i în suflet, Mihăiță; ascultă-mă, nu te învăț de rău; femeia asta te apreciază. Acuși e Anul Nou. Dă-i telefon, un telefon nevinovat, să-i urezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bărbatul se agită, spunînd tot felul de nimicuri, cu urși, vrăbii, căței și altele, numai să înghită copiii ce au în gură, în vreme ce femeia, țîfnoasă, și-a ferit puțin scaunul, semn că-i întoarce spatele, lăsîndu-l să se descurce. De proști nu trebuie să-ți fie milă. Lazăre, mă uimești! șoptește fata. Mă uimești tu, care studiezi Astronomia chiar și pe viscol rîde încet Lazăr. Asta-i soarta tuturor îmbîcsiților cu știință, care, cînd dau de prima fustă, au impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
autor local. Eu îi car programele, el stă la căldură. Ia treci și ține-mi de cald, băiete, vede-te-aș ajuns cu fiica lui Săteanu, ca matematicianul cu fufa lui, pe care au întins-o destui, că și tu, prostule, ai oarecare suflet și-o să măture nevasta cu tine prin casă...; atunci să te văd eu cum și unde mai scrii. Treci și ține-mi de cald! repetă cu ciudă Lazăr, împăturind hîrtia, îndesînd-o cu vîrful cuțitului în deschizătura dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
răspunde Mihai, mascîndu-și nedumerirea, schițînd un gest de ridicare, în timp ce întinde palma spre unul din scaunele libere. Dom' Vlădeanu, începe Muraru, făcînd semn că nu stă, mulțumind printr-un gest pentru invitație există o vorbă care zice: "Beatul se trezește, prostul niciodată". Drept care am venit să vă cer scuze pentru aseară. Vă rog să le acceptați! Mă îmbătasem și... ca la beție. Sînt sigur că și dumneavoastră gîndiți la fel, punînd preț doar pe luciditate și nu luați de bune stările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
după o zi de muncă. Te rog să ieși! Încă n-am ajuns să-mi facă teorii un... Ochii tînărului, ascunși sub marginea căciulii, se aruncă violent în ochii femeii, fixînd-o: S-ar părea că numai regimul s-a schimbat... Proștii au rămas aceiași, fii sigur! i-a întors-o femeia, fierbînd. Numai că cei ajunși la putere se bat cu pumnul în piept că vor să-i deștepte, dar abia așteaptă momentul să-i ia în batjocură și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu privirea pierdută pe fereastră -, la Maria am fost tînără, în plină..., deh!, soția lui Bujoreanu, nu știu cît l-ai cunoscut, dar el, din primii ani, s-a făcut temut; temut și iubit. Venea acasă și-mi spunea rîzînd: "Proștii! Au impresia că mă cumpără..." Îl însoțeam peste tot. Mama și servitoarele stăteau cu Maria. N-am reușit să... Iar cînd a fost cu... Bătrîna se oprește brusc. Continuă să privească în afară cu același interes, încercînd să-și justifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bucătărie, nevăzîndu-l pe Ovidiu, îi spune lui Pavel: Vezi că pipița îl vrea pe chelner. Pavel iese și începe să-1 caute pe Ovidiu. Îl găsește sus în dormitor, întins pe pat, cu porția de carne pe noptieră, neatinsă. Ești un prost! se înfurie Pavel, trăgîndu-și în sus, pînă peste coate, mînecile puloverului, cînd află ce i-a spus fata. Eu, în locul tău, îi dădeam una... Și dacă, totuși, rămîne gravidă? întreabă Ovidiu. Nu-ți dai seama ce iese? Trebuie să găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui Mihai, rămînînd lipită cu spatele de elemenții caloriferului. N-aș vrea să-ți spun că-mi pare rău pentru venirea mea aici, zice privind în tavan -, dar știu c-or să mă doară profund cele întîmplate. Ori ești un prost, dar prost cu ghilimele, ori, încercînd să fii rațional, pari de fapt cinic. Fii bun, face ea un gest spre hainele de pe fotoliu aș vrea să mă îmbrac. Mihai încearcă să o cuprindă în brațe: Chiar vrei să pleci? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
senzația că, odată ritmul spart, va rămîne gol nu tu gînduri, nu tu senzații, nu tu dorințe... Ar fi trebuit s-o rețin aici, lîngă mine, s-o iubesc din nou, deplin, fără complexe, fără s-o mai întreb, ca prostul, dacă nu se teme că rămîne gravidă..." Mîna Cristinei trage cearșaful de pe ochii lui: Gata, m-am îmbrăcat. Poți s-o faci și tu în tihnă; mă voi uita pe fereastră; de-acord? Nu răspunde Mihai, prinzîndu-i strîns brațele, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în jos, clătinînd ușor din cap: Mă simt îngrozitor, înțelege-mă! Cu atît mai îngrozitor cu cît, pătrunzînd în conturul vulgar al gîndurilor, știu că te-am frustrat de..., de ultima picătură a paharului plăcerii în doi, cînd, ca un prost ce ești, chiar dacă eu te-am asigurat că nu-i nici un pricol, te-ai retras... E oribil, nu-i așa? Nu. E omenește posibil. Dar nu de asta vreau să mai rămîi. Pentru că nu asta a fost esența întîlnirii noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai bun ăla din studenție... Ce-o fi vrînd să zică? se întreabă Lazăr, pornind spre masă, ca să mai poată sta un timp pe scaun. E drept, am băut atunci whisky, dar... Nu, ăia nu m-au turnat, ce, erau proști?!, riscau mai mult ca mine... Și nici nu știau exact cine sînt... Și totuși, numai atunci am băut..." Își lasă fruntea pe jumătatea pachetului cu programe de sală, continuînd să se gîndească la vremea studenției. Înghițitura de whisky l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
șoptindu-și vorbele, să nu tulbure liniștea din sala restaurantului. Ia te uită! se miră profesorul. Puteam să jur că ai adormit cu ochii deschiși. Ia zi-mi, la ce visai? Aa... Nu se cade, sîntem... serioși. Dar stau ca prostul de-atîta timp, mă uit în întunericul de dincolo de fereastră și mă întreb: de ce? Cînd am văzut-o ieșindu-mi în față, pe culoar, între un ficus imens și ușa bucătăriei, în capotul ei superb, strîns pe talie, am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în viața mea spiritul florilor, conducînd întîlnirea la o cotă superioară; și totuși, Doamne, sînt obsedat?!! de ce s-a rupt din îmbrățișare tocmai cînd am întrebat-o simplu, omenește, dacă nu se teme că rămîne gravidă, strigîndu-mi că-s un prost, că nu știu să trăiesc clipa?!... Gureșa aceea de tovarășa Mioara, la Poiana Brașov, măcar mi-a spus clar că-i exclus să mai rămînă gravidă; o fi făcut ea ceva după prima naștere; toate activistele au cîte o pilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
hîrtia cu planul de fabricație în dosar, pe care îl încuie în dulap, rechemînd în gînd imaginea femeii de la etajul doisprezece: "Ia așa prietenă, ba chiar soție mi-ar trebui... La naiba!, are dreptate Vlad: să-mi văd lungul nasului, prostul de el! Crede că Sorina lui stă la Sălcii. Măcar să-i spun, să nu se mai zbată..." *** Alo! țipă Vlad în telefon cum să nu mă agit, ce, crezi că-s mort?! Prietena mea stă de-alaltăieri la Sălcii, stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
conturul delicat al buzelor, ceea ce-l face pe Mihai, așezat într-un scaun, să scape un "o-le" admirativ. Doamna Marcu? întreabă Vlad fîstîcindu-se, continuîndu-și întrebarea cu un "ă" penibil pînă ce Mihai, oarecum amuzat, îi șoptește: Dă-i întîlnire, prostule!" Vlad se înfurie brusc, gata să-i dea un pumn lui Mihai, apoi, amintindu-și de telefon, devine ferm: Vă rog să mă iertați! Sînt Vlad, de la "Valea Brîndușelor"... Vlaaaad!... exclamă femeia. Ce faci, copil frumos, săruta-ți-aș ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de celelalte...?! El, măcar, a avut tăria să încerce să mă întrebe dacă nu mă tem că rămîn gravidă; oare așa face cu toate femeile? Posibil. Cu mine ar fi avut motivul cel mai mic; sunt ginecolog, soția lui Săteanu... Prostul! Ar trebui să mă întorc și să-l pălmuiesc! M-a lăsat ieri să plec... Astăzi, soția lui Muraru cred c-ar mai fi fost în viață... Doamne, ce zi!... Hotărît lucru! Am să plec din orasul acesta; lumea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fi fost nevoie de nici o precizare suplimentară. Am rămas tăcut, zguduit de această bruscă revelație. Pentru că, la final, după ce toate au fost spuse și făcute, nimic nu poate fi mai rău decât să-ți dai seama că ai fost un prost. Mă uimește întotdeauna să descopăr că oamenii nu se gândesc la așa ceva de fiecare dată când văd un cornet pentru ornat, nu crezi? Sunt niște obiecte în mod evident venale, ca niște seringi hipodermice gigantice, care mai au și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
îndrăznești să te legi de mine! Nu știi că eu sunt împăratul animalelor trimis de Dumnezeu? Sau ți s-a urât cu viața? Văzând că tigrului i se lungise fața a nedumerire și neîncredere, vulpea adăugă repede: De nu crezi, prostule, hai cu mine într-o plimbare prin pădure. Și ai să vezi cum fug animalele din calea mea! Tigrul se învoi. Și amândoi porniră la drum. Într-adevăr, văzu tigrul, ce mergea în spatele vulpii, animalele, mici și mari, fugind care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Ce dacă? Sunt foarte priceput la condusul căruței!" Maiestatea voastră, el nu mi-a ascultat sfaturile și și-a continuat drumul spre nord. Ascultând povestea, regele statului Wei nu și-a putut stăpâni râsul și a spus: Oare există asemenea proști în lume?" Dar Ji Liang a continuat: "Maiestatea voastră, n-ați spus că doriți să fiți conducătorul tuturor statelor? Pentru asta, mai întâi de toate trebuie să câștigați încrederea tuturor oamenilor din lume. Dar acum, ce faceți? Pentru că statul nostru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]