748 matches
-
diferite posturi și beneficiul financiar? Dar acest mod de gândire era atipic pentru Statele Unite.) Din păcate, în România de astăzi persistă o mentalitate etatistă, în ciuda efectelor dezastruoase pe care le-a avut etatismul asupra vieții a milioane de români. Astfel, protecționismul, cartelizarea, monopolurile bancare - pe scurt, intervenția economică de toate felurile a statului, paternalismul (îndreptat mai ales către majoritatea țărănească) și o fixație aproape obsesivă pentru centralizare au caracterizat tendința dominantă a liberalismului românesc. O consecință a etatismului din România a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
budoar nu pot crea prea multe locuri de muncă, campaniile militare prin Africa nu pot înlocui necesara creștere a producției etc. Ce se vede în politica economică franceză este etatism, supraimpozitare cu strangularea clasei de mijloc și plecarea celor bogați, protecționism, retorică anticapitalistă (gen égalité, toujours), care sperie piețele, deci exporturile se diminuează logic, șomajul în rîndul tinerilor urcă spre 20%, ura interetnică din suburbii stă să se reaprindă, sistemele de asigurări sociale sunt aproape de colaps, iar falimentul statului bate la
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
În primul rînd Statul favorizează acțiunea întreprinderii punînd la punct un mediu legal, fiscal și normativ adaptat dezvoltării sale. Experiențele dezastruoase ale politicilor economice ale unor țări din sud, traduse prin decizii economico-administrative eronate (interzicerea repatrierii capitalurilor, suprataxare, birocrație sufocantă, protecționism ș.a.), au condus la sufocarea progresivă a întreprinderilor locale și la oprirea implantării de firme străine. Dar nivelul național s-a dovedit totuși insuficient, astfel constituindu-se spații economice regionale (ca UE), sau mondiale (cum e OMC), creînd reguli ale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bugete, fiscalitate, taxe vamale) și reglau astfel economia capitalistă. Încă de la începuturile erei industriale, statele naționale au urmat modelul centru-periferie. În SUA, regiunile industriale s-au răspîndit de la est la vest. Ca și List în Germania, americanul Carey a promovat protecționismul educator, care spune că o regiune aflată în urmă din punct de vedere economic trebuie să-și protejeze piața în fața regiunilor mai dezvoltate, sub amenințarea subdezvoltării. Aceste teorii ale lui List și Carey au exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
conservatorii români din primele decenii ale regimului constituțional. Decalajul este, În cazul analizat, unul complex. Liberalismul economic avea limite clare: susținerea monopolului acordat asociației de proprietari care a stat la baza Înființării creditului funciar, În 1873 , și optica nuanțată În privința protecționismului argumentează, În acest sens, o poziție nu lipsită de rezerve. De asemenea, echilibrul Între ordine și libertate era eludat, În mod explicit, În favoarea celei dintâi. „Interesul conservațiunei sociale este mai pe sus de principii”, proclama Boerescu la 7/19 februarie
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
de liberali și ” politica porților deschise” sau „ politica pașilor mărunți” susținută de conservatori exprimând căile diferite prin care cele două partide vedeau realizat progresul țării. Bazele unei economii naționale moderne s-au putut dezvolta abia după dobândirea independenței de stat. Protecționismul vamal,Încurajarea industriei, modernizarea agriculturii, construirea infrastructurii moderne, fondarea B.N.R., cu drept de emisie monetară, au marcat pași importanți pe calea modernizării economice. CONSTITUȚIA DIN 1866 În anul 1866, se petrec două evenimente semnificative, În dezvoltarea politică a României moderne
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția statului. Reprezentanți: Ștefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
trainică, bazată pe proprietatea de muncă. Țărăniștii susțineau ,creșterea rolului statului În economie. Pornind de la concepția că România trebuie să rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
exagerată a unor țări europene sau din alte zone față de marea putere de dincolo de Atlantic, diferența tot mai mare între o producție din ce în ce mai bogată și o piață de desfacere ce se reduce pe măsură ce veniturile devin din ce în ce mai mici, nivelul crescut al protecționismului american care i-a împiedicat pe partenerii Statelor Unite să-și refacă activele înainte de război. Toate acestea sînt tot atîtea semne ale unei imense dereglări la scară planetară, de care nu numai Statele Unite sînt responsabile, dar pentru care reprezintă elementul accelerator
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care resping reducerile salariale proiectate și sau aplicate efectiv (în Franța, Laval hotărăște în 1935 o scădere bruscă a salariilor de l0 %, în Marea Britanie micșorarea soldelor provoacă revolte în Royal Navy) sau de reacțiile defensive ale altor țări al căror protecționism sau devalorizare monetară nu puteau decît să provoace eșecul metodelor deflaționiste ale concurentelor lor. Pe de altă parte, sumele încasate de stat, reduse de criză, se micșorau într-un ritm mai rapid decît cel al cheltuielilor, aceasta făcînd să dispară
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
întărit considerabil naționalismele economice. Reducerea comerțului internațional și penuria de devize a determinat statele să caute soluții de autonomie în domeniul aprovizionării, a produselor alimentare sau a materiilor prime, și să se folosească fără cea mai mică reținere de arma protecționismului sau de cea a scăderii cursului monetar. Chiar și Anglia, legată prin tradiție de dogmele liberului schimb și al monedei forte, va renunța în 1932 și la una și la cealaltă pentru a-și repune pe picioare comerțul exterior. Cît
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
se încaiere cu învingătorii din 1918. După eșecul Conferinței de la Londra, din iunie 1933, unde s-a încercat timid să se găsească soluții internaționale pentru rezolvarea crizei, principiul "fiecare pentru sine" se instalează în relațiile dintre state, fiecare folosind arma protecționismului sau a devalorizării monetare pentru a-și reduce deficitul comercial, dar care nu au avut drept rezultat decît să oblige partenerii să ridice la rîndul lor bariere vamale de netrecut, sau să modifice în mod arbitrar nivelul schimburilor comerciale. Anglia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lesne înțeles, autorul se folosește de un procedeu literar, înscenând o conversație agreabilă și instructivă, în care dezvoltă și explică noțiuni precum creditul, producția, consumația, schimbul, proprietatea. G. se dovedește un adept al economiei burgheze liberale și un adversar al protecționismului, neprecupețindu-și argumentele în sprijinul ideii de circulație liberă, neîngrădită a mărfurilor. El face apologia proprietății și crede în alianța muncii cu capitalul, ca și în concordia dintre clase. Convorbirile economice sunt un prilej de meditație politică (Trei ani în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
împotriva acestor metehne trebuie să acționăm. [...] Secția de propagandă nu a găsit formele și metodele care să ducă și să facă o educație prin muncă și pentru muncă. Toți trebuie să muncească pentru a-și aduce contribuția, or noi, prin protecționism, creăm o mentalitate că se poate câștiga, deci exista și fără muncă, că socialismul de aceea este, de a da totul fără muncă, fără eforturi"74. D.T.: Era dezbaterea impusă de la partid, de la Ceaușescu, cu transcedentalii. Apăruse, la București, fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
patriotism naționalism economic deghizat aduce tot atât de puține beneficii cetățenilor Franței, Spaniei sau Poloniei cât și restului Europei, deoarece concurența este cea care mișcă piața globală, cea care ridică calitatea și reduce prețurile, iar libera concurență este cea care subminează acest protecționism" (Watson, 2006). Dar discrepanțele în ceea ce privește naționalismul economic din fuziunile transfrontaliere marcau începutul unui summit tensionat în care se dorea găsirea unei politici energetice comune și măsuri care să promoveze ocuparea forței de muncă și creșterea (El Economista, 2006a). Totuși, așa cum
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
poate deveni o amenințare la adresa securității. Marea criză economică din 1929-1933 a făcut ca statele din întreaga lume să cunoască o perioadă de mare recesiune. Cursurile de schimb valutar s-au prăbușit, marile economii ale lumii au apelat la arsenalul protecționismului, cooperarea internațională a avut de suferit. O consecință indirectă a crizei liberalismului a fost aceea că, în multe țări, la putere au ajuns regimuri nedemocratice. Sprijinul popular care l-a ajutat pe Hitler să ajungă la putere a fost dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Review Press, New York, 1967. Articolul a fost publicat pentru prima dată în Millennium: Journal of International Studies, 10 (2), 1981, pp. 126-155. De remarcat că, în perioada în care Statele Unite erau doar o putere economică secundară, guvernul de la Washington promova protecționismul economic. Una dintre explicațiile economice pentru Războiul Civil american din 1861-1865 este că Nordul industrializat dorea să se protejeze în fața produselor industriale ale Marii Britanii - statul cel mai dezvoltat în epocă -, în timp ce Sudul agricol avea nevoie de tarife cât mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ideologia liberală, care propunea: o neimplicarea statului în economie; o statul să asigure ordinea publică și să protejeze întreprinzătorii; o statul să respecte libertățile individuale și să aplice aceeași lege pentru toți. -în România reprezentanții liberalismului: o au adoptat principiul protecționismului susținînd politica ”prin noi înșine”, ce promova dezvoltarea societății prin eforturi proprii; o nu excludeau capitalul străin, dar acesta trebuia să fie subordonat intereselor țării. o au înființat Partidul Național Liberal (1875), care a participat la guvernarea țării în alternanță
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Zeletin (părintele neoliberalismului); Mihail Manoilescu; Vintilă Brătianu; -neoliberalismul a fost lansat după război și punea accent pe intervenția statului, considerând că interesul general trebuia pus în fața celui individual; o reprezentanții neoliberalismului: puneau accent pe industrializare și urbanizare; au dezvoltat teoria “protecționismului”, concretizată prin formula “prin noi înșine”, nu trebuia interpretată ca o atitudine exclusivistă, de înlăturare a capitalului străin, ci ca o colaborare cu acesta în condiții mai avantajoase ca până atunci; condiționau evoluția societății românești de dezvoltarea industriei naționale, care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
țărănesc”, propunând creșterea rolului țăranului în economie; pornea de la concepția că România trebuia să rămână un stat preponderent agrar, dar nu nega necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale, în special a celor care valorificau produsele agricole și bogățiile subsolului; se opunea protecționismului vamal, susținut de liberali; considera că România nu dispunea de suficient capital pentru a susține dezvoltarea economiei și se pronunța pentru politica “porților deschise” față de capitalul străin. -În 1920 Constantin Stere aprecia că statul român nu putea fi decât un
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de modernizare, propunând legi în acest sens. Partidul Național Liberal (1875), în baza Coaliției de la Mazar Pașa politica “prin noi înșine” Partidul Conservator (1880) politica “pașilor mărunți”. -A avut loc modernizarea economiei datorită unor măsuri și legi care au vizat: protecționismul vamal; încurajarea industriei; modernizarea agriculturii; înființării Băncii Naționale a României (1880), cu drept de emisiune monetară; Dezvoltarea economiei naționale se putea realiza doar după obținerea independenței. 3. Cucerirea independenței de stat a României După 1772, elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ce duce la eliminarea celor mai puțin dinamici, nici faptul că emergența Sudului ar fi cauzat dezindustrializarea Nordului. El nu este, precum Michael Porter, un adept al "competitivității națiunilor", în numele căreia se prescriu rețete dintre cele mai contradictorii, care merg de la protecționism la dereglementarea totală. Cărțile lui Krugman, vreo 20 la număr, dintre care distinge manualul International Economics: Theorie and Policy, scris împreună cu Maurice Obstfeld, combat într-o manieră extrem de convingătoare o sumă de astfel de clișee răspîndite atît la dreapta, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în Spania și în S.U.A., Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Pakistan, India, China, țările arabe, dar și în alte părți, iar unele țări (Coreea de Sud, China ș.a.) cumpără masiv terenuri în sudul Africii, al Asiei și în Rusia numai pentru apa din subsol. 5) Protecționismul, sub toate for-mele, va cunoaște o recrudescență, ceea ce va contribui decisiv la refragmentarea lumii, sau la ceea ce unii numesc "un nou medievalism". Toată lumea va avea de pierdut în urma crizei, însă unii mai mult, alții mai puțin. Paradoxal pentru unii, S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
are povețe triste în acest sens, sperăm că nu se vor repeta. Autorul însuși estimează că viitorul va fi marcat de o concurență între democrația liberală și forme autoritare de capitalism (Rusia, China ș. a). Revin în forță intervenționismul și protecționismul. Un nou Bretton Woods este necesar. Tipurile de capitalism se ciocnesc. De fapt, cum subliniază autorul, competiția dintre diferitele modele ale capitalismului este chiar firul călăuzitor al lucrării de față. Cine va cîștiga, în ipoteza că va cîștiga cine-va
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de guvernanță mondială. Asia vine puternic, cu un model de autoritarism de stat. Este acesta o formă de capitalism sau e un nou sistem? Acest model se articulează în jurul unor structuri corporatiste, al unor politici in-dustriale active și al unui protecționism selectiv. Aceste dinamici trebuie analizate prin prisma bătăliei pentru resurse din complicatul Orient Mijlociu, din Caucaz și Marea Caspică, dar și din Africa. Revine mai peste tot în lume o formulă de guvernare ce seamănă cu o economie de război
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]