3,150 matches
-
a proteidelor este dată de conținutul lor în aminoacizi esențiali. Considerând valoarea biologică a laptelui egală cu 100, proteidele din cartofi au valoarea biologică 75, în spanac valoarea biologică este 64, iar în fasolea boabe valoarea biologică este 40. Rația proteică a adultului nu trebuie să coboare sub 100 g proteide, la un consum zilnic de 3000 cal, din care minimum 50% să fie proteide de origine animală (mai bogate în aminoacizi esențiali). Raportând conținutul în proteine la valoarea calorică a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apa care fierbe. Apa în care au fiert legumele conține mai multă vitamină PP decât legumele respective fierte. Necesarul zilnic de nicotinamidă este de 6,6 mg/1000 Kcal. Este o vitamină care nu se poate metaboliza corespunzător fără aport proteic. Pelagra (pella agra = piele aspră, în limba italiană), avitaminoza specifică, se manifesta nu atît datorită lipsei vitaminei în alimentație, cât datorită lipsei proteinelor necesare. E) Acidul pantotenic (B5,Bx, factorul antidermatitic) este conținut în produsele horticole sub formă liberă sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1988), necesarul zilnic este de 5000 UI, iar pentru copii este de 2500 UI, aportul normal trebuie asigurat în proporție egală (1:1) din alimente atât de origine vegetală, cât și animală. Corecta metabolizare se face numai la un aport proteic suficient. D) Fitosterolii (provitaminele D) fac parte din lipidele simple, nesaponificabile, fiind izolați din lipidele vegetale, după hidroliză. În produsele horticole au fost identificați sitosterolul (122 mg/100 g migdale, 106 mg/100 g mazăre verde, 87 mg/100 g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aer, agenți oxidanți sau lumină, sensibilitate sporită de prezența metalelor grele și a temperaturilor mai ridicate. 7.8. Principalele enzime din produsele horticole și importanța lor 7.8.1. Generalități privind enzimele din produsele horticole Enzimele sunt compuși de natură proteică, produse de celulele vii, specializate în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și autoreglarea proceselor metabolice. Prin extracție din celule își păstrează proprietățile biocatalitice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și autoreglarea proceselor metabolice. Prin extracție din celule își păstrează proprietățile biocatalitice. Structura enzimelor poate fi exclusiv proteică, sau de natură heteroproteidică. Enzimele holoproteidice își exercită proprietățile catalitice prin intermediul unui centru activ (situs catalitic), dispus în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest centru conține grupări libere tio (-SH), carboxil (COOH), amino (-NH2), hidroxil (-OH) etc. Pepsina, papaina, tripsina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
centru activ (situs catalitic), dispus în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest centru conține grupări libere tio (-SH), carboxil (COOH), amino (-NH2), hidroxil (-OH) etc. Pepsina, papaina, tripsina, ribonucleaza, aparțin acestui tip. Enzimele heteroproteidice, care constituie majoritatea, au o parte proteică (apoenzima) și o componentă neproteică (cofactor). Apoenzima conferă specificitatea de acțiune (hidrolizează, oxidoreducere, transfer etc.) și specificitatea de substrat. Cofactorii enzimatici, pot fi grupări prostetice (nucleotide, vitamine, cationi), sau molecule organice (coenzime, ca citocromii, coenzima A, piridin nucleotidele etc.). Unele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai ridicată sau care este utilizată preferențial Preparatele imobilizate sunt obținute din enzime fixate pe diverse suporturi. Cele mai eficiente metode sunt includerea prin adsorbție (pe geluri sau pe schimbători de ioni), includerea simplă (în geluri), insolubilizarea prin reticularea lanțului proteic, sau cuplarea covalentă (pe polimeri naturali sau sintetici). Suporturile folosite pentru fixare, pot fi organice (poliglucide = celuloză, agar-agar, amidon; polimeri vinilici poliacril amidă; polimeri ai aminoacizilor sau derivaților acestora; rășini fenolformaldehidice etc), anorganice (sticla poroasă, rețeaua de nichel, silicia coloidală
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
poliacril amidă; polimeri ai aminoacizilor sau derivaților acestora; rășini fenolformaldehidice etc), anorganice (sticla poroasă, rețeaua de nichel, silicia coloidală, alumina etc.), sau organominerale (silicea sau sticla poroasă modificate cu polimeri organici). Ele permit desfășurarea reacțiilor fără a fi afectată structura proteică a enzimelor, având rezistență la microorganisme, stabilitate dimensională, porozitate mare și durabilitate. Problema prețului de cost este o preocupare permanentă. Preparatele enzimatice pectolitice care conțin Endo PG și Endo PL sunt utilizate: a) la clarificarea sucurilor de legume și fructe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt mai complexe, conținând și alte enzime (hemicelulaze). În tehnologiile de biosinteză a acizilor organici, alcoolului carburant și în alte biotehnologii importante, preparatele amilolitice se folosesc în fazele principale. Preparatele enzimatice proteolitice se întrebuințează pentru limpezirea la rece și stabilizarea proteică a sucurilor sau a altor băuturi. Invertaza are aplicații în industria sucurilor și cea a conservelor. Este o enzimă foarte activă, astfel că prin adăugarea de zahăr în sucurile de fructe sau struguri, potențialul lor invertazic natural este suficient pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de potasiu, reducerea consumului de alcool, practicarea exercițiilor fizice și scăderea în greutate a subiecților obezi au fost demonstrate în multiple studii clinice randomizate (2). 96 Pe de altă parte deși există evidențe asupra beneficiilor potențiale ale acestora, efectul dietei proteice, cu ulei de pește, bogată în fibre sau reducerea stresului psihosocial în HTA, necesită noi dovezi pentru a fi aplicate pe scară largă în populația subiecților hipertensivi. Trebuie să avem în vedere faptul că schimbarea stilului de viață nu este
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mai mare de 1g/zi); scăderea proteinuriei până la valori apropiate de normal, prin blocarea efectelor angiotensinei II, fie prin IECA, fie prin blocant al receptorilor pentru angiotensină (BRA). Tratamentul nefarmacologic recomandă: restricție moderată de sodiu (3-5 g/zi), restricție moderată proteică, restricție de fosfor, potasiu și alimente bogate în colesterol, creșterea aportului de calciu în dietă, întreruperea fumatului și a consumului de alcool, activitatea fizică moderată (10). La hipertensivii cu afectare renală cronică, în principiu, orice medicație care controlează TA oferă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ornitin decarboxilază când aceasta este dezinhibată prin scăderea ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este de 28 mmHg; 19 mm Hg datorită proteinelor (60-80 g/l) și 9 mm Hg datorită cationilor suplimentari. Dintre proteinele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori proteici care asigură trecerea substanțelor hidrosolubile din lumenul tubular în celula tubulară. Ea prezintă o serie de joncțiuni strânse în zona periapicală, în așa fel încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]