3,076 matches
-
gramatică și de o culegere de texte. Accesibilitatea sporită a textelor necesare instruirii a contribuit și ea la creșterea participării școlare și a ratei alfabetizării din perioada Renașterii. Un alt moment important pentru evoluția educației moderne l-a reprezentat Reforma protestantă. Educația a fost încurajată de protestanți, începând cu Luther, pentru a acoperi necesarul de preoți și funcționari de stat și pentru a asigura, mai ales bărbaților, pregătirea necesară în viață. În zonele din nordul Europei dominate de protestanți au fost
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai înalt în care se însușea latina, deasupra celor două situându-se școli secundare înalte, care constituiau nivelul pregătitor pentru universități. Curriculumul transmis în aceste școli era similar cu cel clasic catolic, acestuia adăugându-i-se cantități semnificative de catehism protestant. Chiar dacă viziunea asupra organizării școlare a fost mai sistematică la protestanți, este falsă aserțiunea că Reforma ar fi dus la demarajul învățământului modern de masă, ca modalitate de a favoriza accesul la conținutul Bibliei. Accesul la învățătură a rămas la fel de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
învățământului public de masă în Europa: 1750-1850tc "1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa\: 1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele aveau o contribuție redusă la organizarea școlilor europene occidentale, cu excepția câtorva mici principate germane protestante. Apariția sistemelor de învățământ publice de masă nu este explicată nici de urbanizare, nici de industrializare, având în vedere faptul că acestea au apărut mai întâi în țări cu o pondere mare a populației rurale, precum Austria sau Germania, în timp ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și consolidarea sistemelor publice de învățământ (secolele al XVIII-lea - al XIX-lea); și c) revoluția școlară postbelică. • La începutul epocii moderne, dezvoltarea învățământului a fost influențată de câteva momente importante: introducerea curriculumului clasic latin al Renașterii, introducerea tiparului, Reforma protestantă și răspândirea școlilor religioase. • Dezvoltarea sistemelor publice de învățământ este rezultatul emergenței proiectului statului național, mai ales în Germania și Franța, în secolul al XVIII-lea. • Forma actuală a sistemelor publice de învățământ derivă din inițiativele instituționale din Europa Occidentală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cu toate acestea, resursele fiind foarte limitate, cele mai Însemnate eforturi se Îndreptau către școli și asociații culturale. O astfel de imagine contrastează puternic cu peisajul asociativ mult mai bine dezvoltat din Europa de Vest, unde, prin intermediul canalelor oficiale ale diferitelor culte protestante și ale Bisericii Catolice, se organizaseră numeroase asociații voluntare. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste organizații reușiseră să construiască o rețea foarte importantă pentru impunerea pe agenda publică, la nivel național, a problemelor de sănătate publică și bunăstare socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
primar este tot mai relaxat, se elaborează, efectiv, „un nou mecanism psihologic adaptat unei societăți mai deschise”, pe care Riesman preferă să-l numească „giroscop psihologic” (ibidem, p. 38). Tipul social cel mai reprezentativ pentru intro-determinare este animat de etica protestantă descris de Max Weber. Pe măsură ce societatea industrială evoluează către o societate de consum, apare o „nouă clasă de mijloc” hedonistă, mai îndepărtată de valorile tradiționale, mai puțin pătrunsă de etica muncii și preocupată mai mult de consum și de bunăstare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
drept o religie în fața filosofilor și viceversa... Astfel încât nici unii nici alții nu abordează acest continent, convinși că aparține celeilalte corporații. Augustin, episcop de Hippona, Toma d’Aquino dominican și doctor în problemele îngerilor, mai târziu Malebranche oratorian sau Kirkegaard pastor protestant nu-i împiedică totuși pe filosofii de profesie să-i considere ca fiind de-ai lor. Creatori de concepe, inventatori de personaje conceptuale, utilizatori stângaci ai unui limbaj inventat, ai unei muzici, ei corespund din toate punctele de vedere definițiilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timp de treizeci de ani, primar al orașului Bordeaux de două ori câte patru ani, mandatat în mai multe rânduri de către rege pentru diferite misiuni diplomatice de cea mai înaltă importanță - de una dintre ele depinde dacă Franța va deveni protestantă sau catolică! -, având a se ocupa de nu mai puțin de o sută de persoane în propriu-i castel, ne imaginăm cu greu consecințele acestei incapacități de a tranșa, de a lua decizii, de a delibera... Aerian, Montaigne susține că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pagini cât se poate de clare și fraze care nu permit nici un fel de interpretare ambiguă: biografia o demonstrează: nu poți face ca o carte, o viață, să susțină ceva ce ele infirmă! Să lăsăm la o parte opțiunile atee, protestante și evreiești, care țin de recuperarea cea mai grosolană și mai greu de susținut din punct de vedere deontologic. Probitatea ne obligă să citim cu atenție, să revelăm și să scoatem în evidență afirmațiile care nu se contrazic niciodată: religia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
corp făcut din carne și sânge, el arată cu degetul un instinct spre inumanitate care seamănă foarte mult cu pulsiunea morții freudiene... Desigur, Montaigne vede în jur masacre, războaie, persecuții, execuții prin spânzurare, torturi, arderi pe rug, violențe catolice și protestante, violențe laice și religioase, dar de aici până la a conchide la existența unei forme instinctive, adică înrădăcinate visceral în carnea și în sufletul omului, posesoare a unei forțe întunecate, cu o mare putere mortiferă! Bravo!... în altă parte, el vorbește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de generozitate să clădești conjecturi ideologice. Cu atât mai mult cu cât aceste conjecturi mi se par eronate. Înainte de toate, găsesc că axioma „Catolicul este sexofob; prin urmare, cine e sexofob este catolic” este absurdă și irațională. Există o sexofobie protestantă, una musulmană, una hindusă, una sălbatică. Tu te referi la sexofobia Sfântului Pavel (care - lucru nu complet negat chiar de către gânditori catolici mai avansați - se pare că era homosexual), dar sexofobia Sfântului Pavel nu este catolică, ci iudaică. Prin intermediul său
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
filantropic social este mixtă, din sursele Bisericii și statului, și poate ajunge la aproape 90% din costurile curente și investițiile necesare. În Germania, sistemul bazat pe impozitul bisericesc ascunde și unele dezavantaje: de ordin pastoral (legătura multor creștini catolici sau protestanți cu biserica lor este concretizată în plata sau neplata impozitului, ultima variantă atrăgând pierderea calității de membru al Bisericii, dar și a asistenței religioase care implică, de exemplu, servicii funerare), de ordin economic (pe lângă numărul alarmant de mare al celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
putere, precum și insistențele din ce În ce mai puternice din Congresul american au determinat Washingtonul să-și intensifice presiunile asupra conducerii de la București. Americanii au legat prelungirea clauzei națiunii celei mai favorizate de respectarea unor drepturi clar precizate: libertatea religioasă În cazul unor culte protestante, libertatea de emigrare și, pe un ton mai scăzut, drepturile minorităților etnice, cu referire specială la cea maghiară. În reacțiile sale, Ceaușescu se prevalează În primul rînd de conceptul de neamestec În treburile interne ale altui stat, alegînd astfel, din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe tipic, omiletică și catehetică, în combinație cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
catedrală a săracilor”. În demersurile pentru colectarea de fonduri el obține sprijinul nesperat a două tinere femei, Roxana, soția unui mare comerciant, și Debora, fiica unui bancher. Ambele se îndrăgostesc de el, disputându-și-l. O a treia femeie, guvernanta protestantă Helen Humpel, îl mustră fiindcă recurge, în folosul săracilor, la mărinimia celor bogați. „Poate Ioan Botezătorul - îl întreabă ea retoric - să fie oaspetele tetrarhului Irod?” Prin neputința de a lua o decizie, preotul se găsește într-un greu impas mai
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Hasdeu” și „se despica pământul” lăsând să apară triumfător ca un zeu N. Iorga, e magistral și, fără îndoială, i-a servit ca model lui G. Călinescu în portretul consacrat istoricului. Nici V. Pârvan, „îmbrăcat în negru ca un pastor protestant” (detaliu preluat de Călinescu: „Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră”), nu e cruțat, cu toate că i se recunoaște știința. Din obediența tânărului Pârvan față de Iorga, profesorul său, se trag concluzii defavorabile pentru caracterul marelui arheolog. În portretul în cărbune
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
vieții sociale, economice și culturale. Cercetătorii care au căutat originile schimbărilor produse prin evoluție le-au identificat aproape în orice domeniu: de la apariția unor noi unelte și tehnologii sau apariția unor noi sisteme de valori, consacrate prin noi religii (etica protestantă) sau noi ocupații și moduri de gândire (știința), până la presiunile demografice, influențele geografice sau comunicarea dintre societăți. Prin evoluție, schimbările sunt produse de societatea însăși, chiar dacă pentru aceasta trebuie să treacă prin confruntări majore între marile grupuri sociale care o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cleese, A, 2002, The World We Are Entering, 2000-2050, Dutch University Press, Luxemburg Institute for European and International Studies, Amsterdam Weber, Max, 1968, Economy and Society, Bedminster, New York Weber, Max, 1958, The City, Free Press, New York Weber, Max, 1993, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București Wolferen, K, 1989, The Enigma of Japanese Power, MacMillan, London World Bank, 1997, The State in a Changing World, Oxford University Press World Bank, 2000, Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, Washington
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1651. H. urmează liceul reformat din Sibiu (1661-1664), împrietenindu-se aici cu Valentin Franck von Franckenstein, viitorul poet. Din toamna lui 1664 se află la Colegiul academic reformat din Aiud. Pregătirea dobândită îl recomandă pentru un rol important în învățământul protestant din Ardeal. Între 1667 și 1669 va fi rector al Colegiului din Orăștie. Reîntors la Aiud, cultivă prietenia cu Francisc Páriz Pápai, mai târziu lexicograf și doctor în medicină la Basel. H. se simte atras, în acea perioadă, de puritanismul
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
literar și traducător austriac. H., descendent al unor germani din Ungaria stabiliți în Croația, a frecventat școala la Zagreb, Modra și Maribor, studiind apoi (fără a urmări obținerea vreunei diplome) la Universitatea din Viena; frecventează mai ales cursurile de teologie protestantă și de limbi orientale (îndeosebi persana și araba). În timpul primului război mondial este mobilizat, fiind detașat o vreme în redacția periodicului „Belgrader Nachrichten”. Activează, din 1900, ca scriitor liber profesionist în capitala Austriei, temporar și la Weimar, publicând cărți de
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori cunoscuți precum Mircea Dinescu, poetul care-l Înfruntase pe dictator și-i anunțase fugă, Doina Cornea, o femeie În măsura de a da lecții de curaj bărbaților, un pastor protestant, Laszlo Tokes, reprezentant al minorității maghiare, un fost ziarist și diplomat comunist, Silviu Brucan, autor al «sacrisorii celor șase», devenit lider informal al Frontului Salvării Naționale și inspiratorul principalelor decizii politice din momentul «revoluției». Puterea de predicție a «sfârșitului comunismului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sfârșitul vieții. Aflat la Paris, răspundea constant și solicitărilor de a preda sub auspiciile altor instituții: Institut de France, Institut des Hautes Études, Académie des Inscriptions et des Belles Lettres, Institut d’Art et d’Archéologie, Faculté Libre de Théologie Protestante. În desele lui călătorii peste fruntarii, a ținut prelegeri și conferințe în multe universități și institute de învățământ și cultură din Europa. Întreprinzând în 1930 o călătorie în Statele Unite ale Americii, a conferențiat la mai bine de douăzeci de universități
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și nepotrivit Într-o lume care Începe să-și creeze o conștiință planetară. Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock În 1620, ei credeau cu adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Credințele religioase ale americanilor joacă de multe ori un rol În viața politică. De exemplu, aproape jumătate dintre americani (48%) cred că Statele Unite ale Americii se bucură de protecția specială a lui Dumnezeu.8 Unii conducători proeminenți ai Bisericii Evanghelice Protestante au sugerat chiar că motivul pentru care turnurile WTC și Pentagonul au fost atacate și aproape trei mii de oameni au fost uciși, este nemulțumirea lui Dumnezeu față de calea greșită pe care a apucat-o America și că El nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce Max Weber a numit mai târziu „etica protestantă a muncii”. Vom discuta mai pe larg despre teologia Reformației În capitolele 4 și 5.) Astăzi un număr crescând de tineri americani s-au dezbarat de etica muncii. Pentru ei, visul american se bazează mai mult pe noroc și Încredere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]