1,502 matches
-
Lumina ia, atunci, Înfățișarea focului, o lumină cu valoare energetică. Focul din priviri provoacă răsfățul primejdios al simțurilor: „Ăst farmec fără moarte, aceste străluciri, Ce, răsfățîndu-ți dulce arzîndele simțiri, Îmbată al tău suflet și-l face să tresare Sub mîna providenții, d-amor și desfătare...”. și Împinge iubirea spre zona magicului, acolo unde pasiunile devin sublime și desfătarea ia formele cele mai pure: „Mehrube! Aruncă dulcea ta privire P-al acestor unde fraged legiver! Numai focul tînăr din a ta privire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
întări sau explica un concept. Nu se lasă luat de zboruri poetice a la Pindar; raționamentul său e ca o adunare, atât și cu atât fac atât. Atunci care-i explicația? Dar nu-ți dai seama, natura e guvernată de providența divină. Dumnezeu este cel ce guvernează fără să se amestece în lucrurile pe care le oblăduiește. Drepturile naturii trebuie considerate drepturi ale lui Dumnezeu. Nu izbutesc să pricep ce spui,Tommaso, ca și cum ai da peste cap orice logică, ca și cum ai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ceru el. — Nu, destul cu maimuțărelile... — Nu pricep. Ce vrei să spui, de fapt ? — Anul dragonului, Beigbeder, concertul lui Penderecki. Erau ale mele și le-ai folosit fără să ai dreptul... De unde ai știut ? Eu am pus coincidențele astea pe seama providenței, dar nu erau decât maimuțăreli... Eu mă jucam cu tataia și-mi plăcea, dar cu tine nu cred că-mi place să mă joc. Tataia era, într-un fel, tatăl meu. Cine e tatăl tău ? — Ce-i cu tata ? Ce-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care garantează acordarea „semnului” Său, adică circumcizia, erau (1) în cazul unui adult neevreu, pocăința și credința, (2) în cazul unui neevreu minor, pocăința și credința părintelui său, iar (3) în cazul unui copil născut în Israel, faptul că, în Providența lui Dumnezeu, copilul fusese născut în rândul Poporului lui Dumnezeu. În condițiile Noului Testament, semnele rămân în esență aceleași<footnote Ibidem, p. 50 51. footnote>. Se știe, de asemenea, că așa numitul „botez al prozeliților”, adică al păgânilor care îmbrățișau
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
un lucru fericit că statul oferă pâine la o sută de mii de persoane? Luați de asemenea în calcul că armata consumă vin, haine, arme, că ea răspândește activitatea în fabrici, în orașele garnizoanelor, și că ea este, în defintiv, Providența nenumăraților săi furnizori. Nu tremurați în fața ideeii de a nimici această imensă mișcare industrială? Acest discurs, după cum se vede, conchide în favoarea mobilizării celor o sută de mii de persoane, făcând abstracție de necesitatea serviciului lor, pe baza unor considerații economice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a termina totul mai repede: pe scurt, face să pălească personajele bon vivant ale lui Balzac și Alexandre Dumas. De asemenea, trebuie auzit concertul de elogii care îl înconjoară întotdeauna! "Vorbiți-ne de Mondor! Trăiască Mondor! Este binefăcătorul lucrătorului; este providența poporului". În realitate, el se abandonează orgiei, împroașcă trecătorii cu noroi; demnitatea sa și demnitatea umană suferă întrucâtva .... Dar, eh, dacă nu se face util prin el însuși, se face util prin averea sa. Face să circule banul, curtea sa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înțelepciunea care rămâne. Evenimentul providențial apare după evenimentul uman. Dumnezeu se ridică în spatele oamenilor. Negați oricât v-ar plăcea sfatul suprem, nu consimțiți la acțiunea sa, certați-vă asupra cuvintelor, numiți forță a lucrurilor sau rațiune ceea ce omul simplu numește Providență; dar priviți la capătul unui fapt împlinit și veți vedea că a produs întotdeauna contrariul a ceea ce se aștepta când nu a fost bazat câtuși de puțin mai întâi pe morală și justiție. (Chateaubriand: Memorii de după mormânt) Proprietate și lege
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lor legală. Cum delegații de la Luxembourg se arătau întrucâtva neîncrezători, a apărut cetățeanul Vidal, secretarul cetățeanului Blanc, care a desăvârșit gândirea maestrului. După exemplul lui Rousseau, cetățeanul Vidal își propune nimic mai puțin decât să schimbe natura omului și legile Providenței. I-a plăcut Providenței să plaseze în individ nevoile și consecințele lor, facultățile și consecințele lor, creând astfel interesul personal, altfel spus, instinctul de conservare și dragostea de dezvoltare ca marele resort al umanității. Domnul Vidal vrea să schimbe toate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la Luxembourg se arătau întrucâtva neîncrezători, a apărut cetățeanul Vidal, secretarul cetățeanului Blanc, care a desăvârșit gândirea maestrului. După exemplul lui Rousseau, cetățeanul Vidal își propune nimic mai puțin decât să schimbe natura omului și legile Providenței. I-a plăcut Providenței să plaseze în individ nevoile și consecințele lor, facultățile și consecințele lor, creând astfel interesul personal, altfel spus, instinctul de conservare și dragostea de dezvoltare ca marele resort al umanității. Domnul Vidal vrea să schimbe toate acestea. A privit lucrarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vadă toate aceste binefaceri curgând în lume din lege ca dintr-un izvor inepuizabil? Cine nu ar fi fericit să vadă statul luând asupra sa toată osteneala, toată prevederea, toată responsabilitatea, toată datoria, toate activitățile laborioase și grele pe care Providența, ale cărei proiecte sunt impenetrabile, le-a pus în sarcina umanității și rezervând indivizilor din care se compune umanitatea partea atrăgătoare și facilă, satisfacțiile, bucuriile, certitudinea, calmul, odihna, un prezent întotdeauna asigurat, un viitor întotdeauna surâzător, averea fără griji, familia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
organizată; și cum acest nou principiu nu poate decât să nască repulsii și rezistențe infinite, se va încerca mai întâi ca el devină acceptat sub numele mincinos de Fraternitate, după care se va invoca legea, care însemnă forță. Dar dacă providența nu s-a înșelat, dacă ea a aranjat lucrurile astfel încât interesele, sub legea justiției, ajung în mod natural la combinațiile cele mai armonioase; dacă, după expresia domnului Lamartine 32, acestea își fac prin libertate o dreptate pe care arbitrariul nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
condițiile Ordinii; căci ce ordine poate exista în sânul unei societăți în care fiecare industrie, ajutată în acest scop de către lege și de către forța publică, își caută succesele în oprimarea tuturor celorlalte industrii? Acest lucru înseamnă a nu cunoaște gândirea providenței care prezidează asupra destinelor umane, manifestată prin varietatea infinită a climatelor, a anotimpurilor, a forțelor naturale și a aptitudinilor, cu toate că Dumnezeu nu le-a repartizat atât de inegal între oameni decât pentru a-i reuni, prin schimb, în legăturile unei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
echilibrului moral și fizic al omului. Sunt înseși condițiile vieții sale. Sunt, de asemenea, condițiile de existență ale societăților umane. Natura a voit ca ele să fie pentru toți o necesitate materială. Munca valorează cât rugăciunea, este adevărata rugăciune, adevărata providență umană; nu avem speranțe decât în noi înșine. Munca este legea existenței noastre, principiul viu care face să progreseze indivizii și națiunile. Fără muncă nu se poate realiza nimic. Tot ce este mare în omenire, vine ca rezultat al muncii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
doi apostoli slavi Metodiu și Ciril au avut să lupte tocită viața lor cu dorința de predominare și intoleranța germanilor. Socotind preponderanța culturei și civilizației germanice, desigur slavismul și biserica grecească n-ar fi putut să reziste agresorilor lor dacă providența însăși n-ar fi pus o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului spre Orient. Islamul (a cărui chemare istorică filozofii și istoricii europeni o caută 'n zădar), Islamul a fost chemat să puie un veto curentului germanic spre Răsărit, spre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
statu quo. hotărârea noastră pentru Răsărit sau Apus va atârna desigur de viitorul ce ni-l vor asigura, și aceasta nu ca stat numai, căci statul român prin teritoriul său șes și deschis din toate părțile nu pare menit de providență de a fi militar și cuceritori, ci ca nație. Ni se pare evident că viitorul Orientului este o confederație de popoare în care egalitatea naționalităților și limbelor, pe orice teritoriu se vor afla ele, va fi lucru principal, iar formațiunile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răspuns d-lui deputat. Am răspuns fiindcă știu că pentru Ungaria nu va fi o mângâiere dacă istoria va scrie " a lui Tisza a fost cabinetul care au ruinat Ungaria ". Tocmai pentru că simt aceasta am voit - deși mă razim pe providență și sper că va succede silințelor noastre patriotice - să mântuim patria de pericolele posibile - am voit pentru ca în vacanțe să pot lucra fără piedeci, să fac să se manifeste parlamentul înainte de împrăștierea lui și să văd dacă mai există atâta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un fenomen secundar în principal. DOAMNA KOVACIC: Dar domnul profesor Grollfeuer era un om așa de plin de dragoste. Că el a trebuit așa de timpuriu să dispară dintre noi a fost desigur o dificultate de înțelegere între destin și providență. Aici se întâmplă câteodată adevărate dezvoltări criminalistice. DOAMNA GROLLFEUER: Vedeți dumneavoastră, doamnă Kovac, providența e întotdeuna o gaură de cur când e vorba de dezvoltarea unei posibilități. Să știți că acum sunt singură cu noaptea mea, dar asta nu înseamnă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
așa de plin de dragoste. Că el a trebuit așa de timpuriu să dispară dintre noi a fost desigur o dificultate de înțelegere între destin și providență. Aici se întâmplă câteodată adevărate dezvoltări criminalistice. DOAMNA GROLLFEUER: Vedeți dumneavoastră, doamnă Kovac, providența e întotdeuna o gaură de cur când e vorba de dezvoltarea unei posibilități. Să știți că acum sunt singură cu noaptea mea, dar asta nu înseamnă că în fiecare frază e o degerătură. În fapt, îngenunchem răbdători și cu bale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dacă este o tragedie, reprezintă, în același timp, o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez și pentru contemporanii săi, natura devine expresie a providenței divine, ea însăși o virtute divină.”961 Tonul este în creația chauceriană grav și comic în același timp, avem de-a face cu un roman medieval sentimental, dar și cu o comedie burlescă, se observă permanent atitudinea 957 „ Poemul lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tablou al situației oracolelor În secolul al II-lea d.Hr. Mai Întâi el constată existența unui soi de „acces febril care va Înviora jocurile gymnice, marile sărbători religioase, cultuleroilor”. Oracolele nu ar fi decât semnul concret al credinței În Providență, trăsătură specifică acestui secol. Încă de pe vremea lui Plutarh nu se putea găsi o temă filosofico-religioasă mai răspândită decât cea a Providenței. Două lucruri caracterizează religiozitatea acestei epoci: pe de o parte, importanța daimonilor ca agenți ai divinației și, pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
va Înviora jocurile gymnice, marile sărbători religioase, cultuleroilor”. Oracolele nu ar fi decât semnul concret al credinței În Providență, trăsătură specifică acestui secol. Încă de pe vremea lui Plutarh nu se putea găsi o temă filosofico-religioasă mai răspândită decât cea a Providenței. Două lucruri caracterizează religiozitatea acestei epoci: pe de o parte, importanța daimonilor ca agenți ai divinației și, pe de altă parte, orientarea cvasi-generală către oracolele tămăduitoare. Sunt două aspecte semnificative a căror urmă o regăsim și la Plutarh, chiar În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Aceste două poziții sunt de altminteri definite fără a fi numite În mod explicit, Într-un fragment din De Defectu..., 414 f: „Întrucât e greu de știut și de determinat cum și până la ce punct trebuie să facem să intervină providența, unii reduc de-a binelea rolul divinității la nimic (epicureii), În vreme ce alții văd În ea cauza tuturor lucrurilor fără excepție (stoicii), or, aceste două păreri se Îndepărtează deopotrivă de la dreapta și cumpănita măsură”. Astfel că acuzatorii și apărătorii divinației se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la nimic (epicureii), În vreme ce alții văd În ea cauza tuturor lucrurilor fără excepție (stoicii), or, aceste două păreri se Îndepărtează deopotrivă de la dreapta și cumpănita măsură”. Astfel că acuzatorii și apărătorii divinației se confundă cu cei care resping sau acceptă Providența. Pentru cei dintâi, problema este limpede: dacă zeii cunosc viitorul Înseamnă că În Univers domnește Fatalitatea și, În consecință, este de prisos să fii Înștiințat asupra viitorului. Dimpotrivă, dacă există libertate, zeii Înșiși nu pot afla dinainte ce vor face
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
divinație. Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci: câteva observațiitc "Noțiunea de daimon În religia și gândirea vechilor greci \: câteva observații" Credința În daimoni a constituit soluția optimă pentru a păstra intacte ideea transcendenței divine și credința În Providență. Vechii daimoni din credințele populare deveneau astfel entitățile intermediare menite să umple spațiul gol creat Între divinitatea imuabilă și oameni. Marcel Detienne, În cartea sa, La notion de daïmon...2, a studiat transformările suferite de această noțiune În momentul trecerii
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]