1,009 matches
-
morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche. Mașinistul providențial, deus ex machina, n-are ce căuta în drame
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche. Mașinistul providențial, deus ex machina, n-are ce căuta în drame. în fine, ce e toată povestea asta băbească, fără nici o verisimilitate, făcută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche. Mașinistul providențial, deus ex machina, n-are ce căuta în drame. în fine, ce e toată povestea asta băbească, fără nici o verisimilitate, făcută pentru ca să spărie copiii și învîrtită împrejurul unui adulteriu? Răutatea și perversitatea omenească au rămas să fie reprezentate - prin cine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin romanticitatea întîmplărilor. III Dumineca trecută s-a reprezentat din nou o dramă de spectacol, "Ucigașul", tot de soiul Cerșitoarei, dar scrisă cu mult mai mult talent, c-un plus în cazuri criminale, dar c-un binefăcător minus în cazuri providențiale, încît mașinistul a fost scutit de-a juca după culise rolul "bunului Dumnezeu". Ba chiar un caracter am observat în această dramă, pe Mardoș. Mardoș e un sanguinic escelent, o adevărată fiară din pustii, cu toată sălbateca sete de luptă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cultură insuficientă și neexplicată. Această politică de mitologizare a trecutului nu va duce în final decât la atentatul la valori și la cultură. Copilul crescut într-o societate a cărei bază culturală o reprezintă aureola mitică a „eroilor neamului”, existența providențială a unui erou salvator și ideile preconcepute despre realitățile geopolitice nu va putea niciodată să iasă din școală cu o cultură politică modernă, cu conștiința propriei valori și cu o mentalitate tolerantă, democratică și nediscriminatorie. Accesul la resurse și la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
necesită modificări radicale? Ce lichidități aveți la dispoziție, inclusiv active potențiale, unități de profit, acțiuni și obligațiuni sau economii pe care le puteți transforma pentru a investi într-o afacere? Aveți relații cu bancheri, societăți financiare de inovare sau investitori providențiali? Cine sunt aceștia? Cât de repede trebuie să obțineți profit? Acestea sunt doar câteva recomandări de care să țineți seama. Fiți însă atent să nu restrângeți prea mult căutarea. Există multe industrii complementare la care este posibil să nu vă
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
pune la cale, să ducem lucrurile la bun sfârșit.”158 Personajul feminin boccaccesc se plasează încă sub sfera protecției masculine, are unele rețineri în ceea ce privește posibilitatea de independență personală, se dorește în continuare ocrotit și călăuzit. Apariția celor trei tineri este providențială, dar nota ironică nu poate lipsi, ei sunt doar un paravan, un scut necesar pentru o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
găsim esența polemicilor iscate În jurul divinației. E de notat faptul că argumentele pro și contra n-au fost reînnoite și că ne regăsim Între cei doi poli clasici: stoicii, gata să folosească divinația ca pe o dovadă a existenței zeilor providențiali, și, la polul opus, epicureii, scepticii și cinicii. Aceste două poziții sunt de altminteri definite fără a fi numite În mod explicit, Într-un fragment din De Defectu..., 414 f: „Întrucât e greu de știut și de determinat cum și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pune la cale, să ducem lucrurile la bun sfârșit.”158 Personajul feminin boccaccesc se plasează încă sub sfera protecției masculine, are unele rețineri în ceea ce privește posibilitatea de independență personală, se dorește în continuare ocrotit și călăuzit. Apariția celor trei tineri este providențială, dar nota ironică nu poate lipsi, ei sunt doar un paravan, un scut necesar pentru o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
talentul modelării sau cuceririi ei. Trebuia să convingă poporul de infailibilitatea destinului său. A știut să-și creeze o legendă glorioasă În timp ce trăia o istorie uneori mizeră, alteori cumplită. A creat un tip de dictator, des copiat mai apoi: omul providențial. După ce a pus mâna pe putere, trebuia să-și legitimeze faptele ilegitime. Și a reușit să convingă poporul francez, care, În 1802, l-a ales consul pe viață cu o majoritate covârșitoare. Nu s-a mulțumit doar să facă războiul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Dacă dau presei drumul din frâu, nu voi rămâne la putere mai mult de trei zile”. În acea zi - 19 brumar - ordonă să se publice În Jurnalul de Paris: „Primul războinic al Europei, devenit primul demnitar al Franței, e omul providențial pe care Îl aștepta o țară sleită de puteri”. Un an mai târziu, Întărind mitul providențial și combinându-l cu cel al supraomului, publică următorul portret: „Puterea uluitoare a organismului Primului Consul Îi permite să muncească optsprezece ore pe zi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În acea zi - 19 brumar - ordonă să se publice În Jurnalul de Paris: „Primul războinic al Europei, devenit primul demnitar al Franței, e omul providențial pe care Îl aștepta o țară sleită de puteri”. Un an mai târziu, Întărind mitul providențial și combinându-l cu cel al supraomului, publică următorul portret: „Puterea uluitoare a organismului Primului Consul Îi permite să muncească optsprezece ore pe zi; reușește să-și fixeze atenția pe durata celor optsprezece ore asupra uneia sau a douăzeci de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lui Marcus Aurelius (161-180) ajunge până la cea a lui Filip Arabul (244-249). Această operă ne ajută să interpretăm pertinent atitudinea creștinilor față de serviciul militar. Origene, asemenea altor apologeți, privește cu o anumită încredere spre pax romana văzută ca o condiție providențială pentru răspândirea credinței creștine și parte componentă a planului divin. Aceasta nu doar pentru că putea să simplifice călătoriile predicatorilor itineranți, cât mai cu seamă din considerente teologice: convertirea întregului pământ de la starea de război la aceea a unei păci prefigurate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
al II-lea fusese copleșit cu osanalele „aplaudacilor” de serviciu ai momentului. Fără excepție, aceștia se reproduceau în discursurile lor, libere ori tipărite, printr-un veritabil cult al personalității, atribuind suveranului epitetele cele mai „slăvite” și selectate precum „salvatorul”, omul „providențial” și „depozitarul” idealurilor noastre naționale. Chiar și mesajele de deschidere a sesiunii noului Parlament au fost rostite în aceeași notă. Se afirma că întrunirea a fost făcută „sub semnul renașterii și a concordiei naționale”, iar lovitura de la 10 februarie 1938
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lua întotdeauna premiul întâi, pentru că, nu-i așa, toate "animalele" erau egale, numai ca unele erau mai egale decât altele (vezi Orwell, 2002). Povestea mașinilor cu "numere mici" sau a duminicilor pare și impare. Povestea partidului unic și a conducătorului providențial; cultul personalității și povestea repetițiilor nesfârșite pe străzi și stadioane, pentru că totul trebuia să fie perfect pentru întâmpinarea tovarășului și tovarășei. Povestea colectivizării și a proprietății de stat, care citită altfel înseamnă povestea proprietății tuturor, adică a nimănui. Povestea economiilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noile condiții sociale s-a născut o teologie a secularizării. D. Bonhoeffer ([1927] 2009) a fost primul care a propus o lectură pozitivă a procesului de secularizare, care nu comportă marginalizarea lui Dumnezeu în lume, ci mai curând o purificare providențială a datului revelat de suprastructurile sale. Secularizarea purifică creștinismul de o iresponsabilă fugă de lume, ca și de o întrupare nediferențiată în ea; în consecință, ea se deschide spre recuperarea rolului creștinismului ca propulsor al mișcării inițiate prin ivirea eliberatoare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
intervenția personajului negativ; triumful temporar al răului; salvarea/fuga pe muchie de cuțit; căutarea; legământul tăcerii; termenele-limită inexorabile (moira din tragedie); recunoașterea erorii de către cei ce joacă rolul judecătorilor; apărarea publică a virtuții; figura copilului/generosului ca purtători ai puterilor providențiale; fascinația răului, ce derivă din faptul că amenințarea e personalizată, palpabilă etc. (vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976, pp. 15 ș.u.). 44 Justin Neuman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intelectuală, mai ales socioeconomică, e incomparabil mai vie în America etc. etc. Pe toate astea le-aș subsuma conceptului de speranță, chiar dacă aceasta e și de astă dată, ca totdeauna de altfel, incertă. De ce atunci să dau cu piciorul șansei providențiale de a contribui și eu, în măsură cât de mică, la acest viitor totuși mult mai deschis aici decât în alte părți, viitor care tocmai că va avea rezonanță, zic eu, în toată lumea? În cele două decenii de viață de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
toți pentru că nu știi cum va fi mâine cel care azi e rău [...] căci Dumnezeu nu îngăduie ca robii lui să fie ispitiți mai mult decât pot duce” (I Corinteni 10, 13). Planul istoriei mântuirii își are începutul în opera providențială a lui Dumnezeu; în iubirea omului răscumpărat care răspunde iubirii lui cu o „iubire dublă”, față de El și față de aproapele. Această „caracteristică augustiniană ne conduce la descoperirea altei trăsături a operei Fericitului Părinte, și anume la „comuniunea iubitoare dintre învățător
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Dumnezeu este cel care acționează primul chiar dacă prima decizie a Sa este de a nu acționa în mod direct. Harul și libertatea de voință, chiar dacă pot părea opuse, ele se află într-o conlucrare armonioasă, sau sinergică. ,,Acordarea și retragerea providențială a harului, pentru binele fiecărui individ, preced faptul că acea persoană are o voință liberă care poate alege, dar totuși voința este liberă să aleagă indiferent cum lucrează Dumnezeu cu acel individ particular. Întrucât Dumnezeu este stăpânul întregului proces, de la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
identifica numai cu aceștia, departe de așa ceva: intransigenți, tradiționaliști, liberali, paternaliști, progresiști mai tîrziu, toți aveau în comun această enciclică pe care fiecare și-o revendica. Ea mergea în mod deosebit în direcția curentului creștin-democrat, amorsînd o ruptură cu viziunea providențială despre societatea împărțită în săraci, care trebuiau să se resemneze, și bogați, chemați la acte de generozitate și caritate. Denunțînd "mizeria nemeritată" a muncitorilor, afirmînd că munca, expresia ființei umane, nu poate fi tratată ca o marfă, recunoscîndu-i Statului un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dorință de reconstruire a Europei, atît pe plan spiritual, cît și politic. La 23 august 1951, Konrad Adenauer îi scria lui Robert Schuman această scrisoare importantă pentru a înțelege starea de spirit a protagoniștilor: "Aștept un semn foarte favorabil, chiar providențial, ca toate sarcinile ce trebuie îndeplinite să se sprijine pe umerii oamenilor care, ca și dumneavoastră, ca prietenul nostru comun, președintele De Gasperi, și ca mine însumi, sînt pătrunși de dorința de a dezvolta și de a realiza noul edificiu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
societatea, și economia, toate se rînduiesc pe cale. Sigur, Gandhi era un simplu om, care a cunoscut creștinismul prin operele lui Tolstoi, dar intransigența principiilor sale a eliberat o mare civilizație și a învins un mare imperiu. Astfel de oameni sunt providențiali, sau cu adevărat poporul are conducătorii pe care-i merită. Oricum, rolul elitelor educate, mai mult spiritualizate, este uriaș, ca și cel al valorilor morale. Socrate, ca și Gandhi au fost omorîți pentru ele. Mi-e puțin groază, în context
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca acționând în istorie, și care contribuie la strângerea legăturilor colectivității în jurul unor momente de data aceasta fericite. Sărbătoarea de Purim, celebrată pe 14 adar (februarie-martie), este o sărbătoare tipică a exilului. Poartă în ea amintirea catastrofei, dar și caracterul providențial al evitării acesteia. Precedată de un post, ea amintește, chiar dacă istoricitatea ei se pretează la controverse, de salvarea miraculoasă obținută de Estera și de vărul ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
consolare, inclusiv pe cel al pedepsei colective pentru păcatele săvârșite. După genocid, acest răspuns părea să nu mai aibă sens, ca și altele care marcaseră totuși mult timp existența evreiască, iar acum mulți evrei respingeau viziunea tradițională a unui Dumnezeu providențial care acționează în istorie și veghează asupra unui popor pe care-l alesese dintre toate națiunile. Mulți dintre cei care intraseră în lagărele morții fără Dumnezeu, sau chiar crezând în el, și care se întorseseră au trebuit să-și pună
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]