2,509 matches
-
persoanelor ce o compuneau; 3) „cadastrul național“, ce reprezenta o formă bazată pe principiul declarării naționalității la stabilirea identității naționale a alegătorilor. Potrivit înțelegerii realizate, în noua lege electorală urma să se prevadă faptul că, pe viitor, alegerile pentru dieta provincială urmau să se desfășoare după principiul cadastrului național 27, astfel încât un reprezentant dintr-o anumită naționalitate să nu poată alege sau să fie ales decât numai în districtul electoral al naționalității de care aparținea. Deputatul român Alexandru baron von Hurmuzaki
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu 23 de voturi pentru și 7 împotrivă (ale deputaților evrei și germani). În aceeași zi a fost votată și legea privitoare la obligativitatea exprimării votului, atât pentru alegerea consiliilor comunale cât și a deputaților în Parlament și în Dieta provincială, care urma să se desfășoare pe baza votului universal și a cadastrului național, prevăzându-se drept pedeapsă o amendă administrativă de până la 50 de coroane 30. Noua legislație electorală pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de democratizare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se desfășoare pe baza votului universal și a cadastrului național, prevăzându-se drept pedeapsă o amendă administrativă de până la 50 de coroane 30. Noua legislație electorală pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de democratizare a vieții politice provinciale, a intrat în vigoare după sancționarea sa de către împăratul Franz Joseph, în luna mai 191031. Fără îndoială, se poate afirma că, în viitor, camera legislativă provincială ce reieșea în urma alegerilor nu mai era doar expresia restrânsă a intereselor diferitelor clase
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru ducatul Bucovinei, ce căuta să răspundă unei nevoi de democratizare a vieții politice provinciale, a intrat în vigoare după sancționarea sa de către împăratul Franz Joseph, în luna mai 191031. Fără îndoială, se poate afirma că, în viitor, camera legislativă provincială ce reieșea în urma alegerilor nu mai era doar expresia restrânsă a intereselor diferitelor clase sociale, ca în trecut, ci reprezenta consacrarea „voinței populare“, rezultată din exercitarea de către mase a dreptului de vot universal 32. Reforma electorală bucovineană, produsă atât sub
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Acestora li s-a adăugat un al patrulea colegiu, cel al votului universal 35. Toți deputații aleși, cu excepția celui stabilit prin votul membrilor consistoriului mitropolitan ortodox și al egumenilor mănăstirilor Dragomirna, Putna și Sucevița, precum și a celor trimiși în adunarea provincială de Camera de Comerț din Cernăuți, urmau a fi desemnați în cadrul unor corpuri electorale naționale separate, pentru fiecare corp înființându-se circumscripții electorale distincte. Spre deosebire de stipulațiile electorale din Moravia 36, în Bucovina chiar și marea proprietate alegea în cadrul unor corpuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moșierii de naționalitate polonă și armeano-polonă ce constituiau a cincea clasă, desemnau tot patru deputați. Restul moșierilor din Bucovina de alte naționalități, aici intrând în special evreii, alcătuiau cea de-a șasea clasă electorală și alegeau doi deputați în reprezentanța provincială 37. La fel ca în trecut, ducatul Bucovinei alcătuia un singur district electoral pentru alegerea deputaților din colegiul marii proprietăți. Scrutinul electoral urma să se desfășoare tot în orașul capitală Cernăuți 38. La alegerea pe baza cadastrului național a deputaților
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Völker des Reiches, Verlag der österreichischen Akademie der Wiessenschaften, Wien 1980, p. 1194; Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 2179. • Landes-Gesetz-Blatt für das Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, nr. 27/1910, § 5. • Ibidem, § 6. Ca o noutate față de vechile prevederi electorale, noua lege electorală provincială împărțea deputații aleși în Dieta Bucovinei în șase curii naționale, care țineau cont și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I-a, a II-a, a V-a și a VI-a alegeau fiecare câte un reprezentant în comitet, iar curia a III-a și a IV-a câte doi. Căpitanul țării, în calitate de președinte al acestui organ permanent al reprezentanței provinciale, numea doi locțiitori, unul din curia a treia română și unul din curia a patra ucraineană, ce urmau să conducă alternativ ședințele Comitetului Țării, în caz de absență a căpitanului 46. La împărțirea agendelor parlamentare, referatele asupra comunelor, școlilor sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unul din curia a treia română și unul din curia a patra ucraineană, ce urmau să conducă alternativ ședințele Comitetului Țării, în caz de absență a căpitanului 46. La împărțirea agendelor parlamentare, referatele asupra comunelor, școlilor sau ale altor instituții provinciale, care erau dedicate unei anume naționalități, reveneau acelui membru din Comitetul Țării ce avea aceeași naționalitate. În același timp, Comitetul avea un cuvânt de spus la ocuparea posturilor de profesori, funcționari și slujitori în instituțiile provinciale care erau legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau ale altor instituții provinciale, care erau dedicate unei anume naționalități, reveneau acelui membru din Comitetul Țării ce avea aceeași naționalitate. În același timp, Comitetul avea un cuvânt de spus la ocuparea posturilor de profesori, funcționari și slujitori în instituțiile provinciale care erau legate de o anume naționalitate, pe baza propunerilor făcute de unul din membrii săi, de etnie identică. Asupra celorlalte afaceri provinciale de competența Comitetului Țării, acesta urma să dezbată și să hotărască în privința lor în cadrul unor consfătuiri colegiale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
timp, Comitetul avea un cuvânt de spus la ocuparea posturilor de profesori, funcționari și slujitori în instituțiile provinciale care erau legate de o anume naționalitate, pe baza propunerilor făcute de unul din membrii săi, de etnie identică. Asupra celorlalte afaceri provinciale de competența Comitetului Țării, acesta urma să dezbată și să hotărască în privința lor în cadrul unor consfătuiri colegiale. Pentru valabilitatea unei decizii era nevoie ca aceasta să fie luată în prezența a cel puțin cinci membri 47. Putem conchide că „Ausgleich
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei decizii era nevoie ca aceasta să fie luată în prezența a cel puțin cinci membri 47. Putem conchide că „Ausgleich“-ul bucovinean de la finele primului deceniu al secolului XX, a cărui principale efecte au constat în reformarea sistemului electoral provincial, ce ființa în provincie din a doua jumătate a veacului XIX, s-a aflat în strânsă legătură cu problema introducerii votului universal, cu procesul gradual de democratizare a vieții politice din Monarhia de Habsburg și, mai ales, cu eforturile făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Numai evreii au și școalele lor separate, iar până la război același lucru a fost permis și unor comunități mari de germani, formând colonii înfloritoare în Basarabia“62. Se insista pe ceea ce se numea „progresul general al instrucției publice din Basarabia provincială, ilustrat de numărul mare al școlilor parohiale, ministeriale sau zemstvești, al liceelor, gimnaziilor, seminariilor și școlilor eparhiale etc., constatându-se totodată că „învățământul e gratuit, dar nu e obligatoriu“. Școli superioare Basarabia nu are, aceasta „furnizând universităților și diferitelor instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
collegia, corpora negotiatorum, conventus civium Romanorum)3. Pârvan nu s-a oprit doar asupra acelor mercatores și negotiatores italici, ci, sprijinindu-se pe un bogat material epigrafic, papyrologic și literar, s-a interesat cu egală atenție de comercianții de origine provincială - gallo-romani, hispanici, africani, britanni, daco-romani, greci, microasiatici, syriani, evrei, arabi. Ulterior, interesul pentru acest subiect a sporit, în primul deceniu scurs de la publicarea tezei pârvaniene apărând două sinteze consistente, rămase de referință până astăzi, ale lui Jean Hatzfeld • V. Pârvan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
como vehículos de romanización en la Hispania preimperial, în „Hispania“, 26, 1967, p. 509-512; S.L. Dyson, Native Revolts in the Roman Empire, în „Historia“, 20, 1971, 2-3, p. 243; R. Chevallier, La romanisation de la Celtique du Pô. Essai d’histoire provinciale, Roma, 1983, p. 302-303 („Commerce et romanisation“); P. Ørsted, Roman Imperial Economy and Romanization. A Study in Roman Imperial Administration and the Public Lease System in the Danubian Provinces from the First to the Third Century A.D., Copenhagen, 1985. • Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intervenția devastatoare sovietică. Propensiunea către abordarea registrului problematic major al societății românești a fost blocată în aceste condiții, generând inevitabila mediocritate. Astfel, naționalismul nu a dobândit o dimensiune antimarxistă, resentimentele față de sovietici s-au exprimat în același registru minor și provincial, fără a provoca o revoltă antisovietică, în vreme ce frica paralizantă pentru soarta națiunii a blocat căutarea alternativelor politice în interior. Frica s-a întins o dată cu teroarea, anihilând atât gândirea alternativă, cât și voința națională. Prin acest tip de exerciții aflate la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I.G. Sbiera ș.a. Cu nuvele, însemnări de călătorie, memorii colaborează I.V. Pașcan, Elena Sevastos, Elena Niculiță-Voronca, Mihai Teliman, Dimitrie Dan, I. Popovici și C. Stamati-Ciurea. Literatura de aici are, judecată în ansamblu, o valoare modestă, condiționată și de cercul limitat, provincial, al preocupărilor. Dintre aceste nume trebuie desprins cel al lui C. Stamati-Ciurea, ale cărui nuvele sunt scrise într-un stil viguros și expresiv. Preoții Dimitrie Dan și S.Fl. Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
copaci, o fată așezată la o margine de lac, o cruce înălțată peste semănături, o casă de țară cu cerdac, un drumeț cu toiag, un ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt în sufletu-mi ceva, Tezaurul Domniței, Moara lui Iliuț) sau rubrici („Turbinca lui Ivan”), iar proasta calitate a hârtiei și a
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
profesionale, nostalgia tinereții revoluționare ș.a.m.d. Volumul Teatru (1997), ediție de autor, reprezentativă pentru cei treizeci de ani de activitate teatrală, cuprinde Trilogia captivă: Cantonul de vânătoare, Rătăciți în amurg, Împăcare târzie, apoi zece piese grupate sub titlul Conversații provinciale, trei sub „efigia” Acasă, vieți destrămate, articole, cronici, eseuri pe teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou), drama
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
de opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou), drama morală a unui tată, conflictul dintre generații și opțiuni politice (Conversație în oglindă), satira socială (Comedie provincială), feminitatea social-exemplară (Drumul spre Everest) sunt câteva dintre subiectele tratate (nu vor lipsi cele din mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
necercetate. Fundoianu [...] a fost printre primii promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist, în afara modernismului. În realitate, tradiționalismul reprezintă o formă de modernism. G. CĂLINESCU În Priveliști (1930) - titlu polemic și ironic față de o întreagă tradiție contemplativă - scenele agreste, familiaritatea cu ritualurile câmpenești nu trebuie să ne
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
frumusețile pure și armoniile superioare ale artei, am dori să așezăm slova românească la locul de cinste. Nu ne paște deci gândul să dăm directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.: „Rămânem credincioși adevărurilor de credință ale catehismului literar de pură esență națională. Tradiționaliști, vom ține pas cu vremea.” Cel mai bine reprezentate în paginile revistei sunt proza, studiile de
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
, publicație apărută la Silistra, lunar, din mai 1936 până în mai-iunie 1940, cu subtitlul „Vers-Critică-Proză. Revista generației tinere”, devenit „Revistă provincială”. G. Arabolu este fondator și redactor, iar Mircea Papadopol, redactor. Articolul-program e scris de Al. Talex, care se războiește cu scriitorii ce rămân „simpli mânuitori de condei”, cerându-le să fie „atenți la tot ceea ce înseamnă viață și suflet”, adică
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
odinioară, cu un orizont de viață îngust, de o apăsătoare monotonie și banalitate. Acțiunea se desfășoară la câțiva ani după primul război mondial, într-un orășel oarecare, aria observației sociale și a investigației psihologice restrângându-se la stratul micii burghezii provinciale, aparent detașată de orice preocupare mai înaltă. Apelând la tehnici de expresie moderne, autorul proiectează o nouă viziune asupra locului unde nu se întâmplă nimic, pentru a dovedi că personaje și întâmplări ce par la prima vedere doar banale ascund
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
este inițiată de Mihu Dragomir (care semnează Mișu Const. Dragomirescu), în această perioadă încă elev. Subtitlul „Revista tinerei generații” devine din ianuarie 1938 „Răbojul tinerei generații”, pentru a marca „lupta pentru biruința tinereții” și în mod special preocupările „tinerelor mișcări provinciale”. Materialele sunt inserate în două mari rubrici: „Lupta dintre generații” și „Poeții tinerei generații”. În centrul atenției stau poeți aflați sub semnul lui Panait Istrati, deoarece la Brăila ei sunt în „locurile sfințite de suferința lui”. Panait Istrati este omagiat
FLAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287017_a_288346]