1,223 matches
-
Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
activității neverbale. Traducere de Sergiu Ștefănescu-Prodanovici. București: Editura Didactică și Pedagogică. Grigore, G.V. (2008). Tăcere negrăire și vorbire rostuire. Exerciții practice pentru românii care vorbesc mult: actori, avocați, politicieni, psihologi, persoane din public-relations, purtători de cuvânt și mass-media. București: Editura Proxima. Grotowski, J. (1998). Spre un teatru sărac. Traducere de George Banu și Mirella Nedelcu-Patureau. București: Editura Unitext. Gurlui, L. (2008). Dincolo de cuvinte: elemente de socio-psiho-pedagogia comunicării. Iași: Casa Editorială Demiurg. Harwood, R., Miller, S. A., & Vasta, R. (2010). Psihologia copilului. Traducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dezvoltarea capacităților auditive și verbale ale copilului. Rezultatele obținute la evaluare sunt favorizate de intervenția psihopedagogică precoce, chiar înaintea protezării, continuată imediată după protezare. De asemenea proiectarea și realizarea intervenției trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copilului țintind ”zona proximei dezvoltări.” Modalitatea de recepție a informației influențează rezultatele obținute la bateria de teste EARS întrucât acestea au ca obiectiv evaluarea conduitelor auditive ale copilului. Unii copii, în special cei cu pierdere profundă de auz, ce provin din familii de deficienți
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
posibilă într-o atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei concurențe, pentru a împiedica intervenția inoportună
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Argeșenescu și găzduiți de asemeni în incinta cazărmii orădene, mă aducea la dânșii să mă răsfețe. În cadrul serviciului său, Argeșenescu făcea dese călătorii cu trenul la Cluj, așa că-i era la îndemână să mă preia de la părinți și apoi, cu proxima ocazie, să mă restituie - până în ziua când bietul om a căzut din trenul în mers: se deschisese o ușă a vagonului, defectă, și el a murit pe loc, deoarece în cădere și-a zdrobit capul de un stâlp de telegraf
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu mulți ani în urmă, în vederea unei antologii onirice, lui Leonid Dimov), m-a declarat genial, spunându-mi că sunt la fel de rafinat ca Proust (autorul francez era atunci în România etalonul suprem) și mi-a promis că mă publică în proximul număr din substanțiala lui revistă Gând românesc, tradiționalist-modernistă, în sensul că, înlăturând extremismele, era deschisă noului. Pavel Dan și Mihai Beniuc constituiau titluri de glorie ale publicației. Spre deosebire de Gândirea, nu avea altă ideologie decât promovarea culturii române moderne, cu precădere
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai mare, cu atât consistența trendului dintre cele două zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul potențialilor emigranți se constituie numai la nivelul raționalității individuale ce vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite). De asemenea, rațiunile de emigrare ce țintesc spre maximizarea veniturilor persoanei/familiei au totuși în vedere riscurile asumate, precum și intențiile de a le minimiza. Studiile realizate până în prezent în domeniu relevă că efectele economice ale migrației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
un admirator al podgoriilor și produselor bahice ... mi-a propus ca subiect "Podgoria Cotnari, studiu fizico-geografic". Prof. Mihai David (cum spuneam, îndepărtat din învățământul superior, dar încă prezent la Secția de Geografie, unde i se mai păstra biroul) ... auzind de proxima mea deplasare la Cotnari ... m-a rugat ca, la plecare, să trec pe la el să-mi dea o scrisoare pentru o binecunoscută persoană de acolo. Cum scrisoarea era adresată unei domnișoare (Terente) ... despre care mi-a spus doar că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
asociației este dependentă de proximitatea temporală a vibrațiilor generate, ca și repetabilitatea practică a acestora. Concret, elementelor senzoriale A,B,C,... le corespund ideile a, b, c,...; repetabilitatea ideilor a, b, c,... dobândește putere evocatoare, astfel că, într-o situație proximă, prezența unui singur element senzorial A este deja suficientă pentru ca în suflet să fie evocate ideile b, c... . 4. Introspecția și conștiința În sistemul lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Matematical Theory ef Communication, Urbana, Illionois. Slama-Cazacu, Tatiana, (1991), "Limba de lemn", în România literară, an XXIV, nr. 42, p. 4. Slavici, Ioan, (1998), Amintiri. Eminescu Creangă Caragiale Coșbuc Maiorescu, Editura Viitorului Românesc, Deva. Spiridon, Monica, (1992), "Elocvența ca gen proxim", în Familia, nr. 1, pp. 10-11. Spiridon, Monica, (2003), Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București. Spiridon, Monica, (2009), Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova. Stanciu-Istrate, Maria, (1998), "Aspecte ale limbii literare în publicistica eminesciană", în Limba română, nr.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alcătuiască fraze în care conjuncția „dacă” să introducă o subiectivă și o completivă directă etc. Exercițiile de exemplificare sunt frecvent utilizate în orele de limba română, adeseori stereotipe, urmărind mai ales corectitudinea gramaticală și mai puțin expresivitatea, variația, depășirea orizonrului proxim în exemplele elevilor. Pentru că de cele mai multe ori acest tip de exerciții urmează unui model oferit de profesor sau de manual, trebuie combătută tendința elevilor de a calchia. - Exemplifiacrea liberă, fără condiționări sau sprijinul unor construcții sau cuvinte date, ilustrează cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau probe experimentale, teste docimologice etc.). în urma acestei evaluări, se stabilește un diagnostic formativ (care include și un diagnostic diferențial) și se întocmește un certificat de orientare școlară . Astfel, pe baza teoriilor psihologice operaționale, elaborate de Piaget și Vîgotski (zona proximei dezvoltări), activitatea de evaluare și diagnoză se transformă dintr-o activitate constatativă într-una investigativ ameliorativă de tip cercetare-acțiune. în acest mod, evaluarea și diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care se desfașoară în grădinița cu copiii surzi și teoria anticipării operaționale, elaborată de psihologul român Paul Popescu Neveanu. Luând drept bază succesiunea dezvoltării operaționale, relevată de Piaget, Paul Popescu Neveanu pune problema anticipării operaționale în sensul construirii precoce „zona proximei dezvoltări”, a dimensiunilor operaționale care urmează în etapa imediat următoare. Autorul consideră că elaborarea anticipată a anumitor operații intelectuale să se facă prin antrenamente speciale, prin modelare și tehnici de interiorizare aplicate succesiv și sistematic. În contextul învățării, imaginea despre
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea universului poetic al fiecărui autor cu "dioptrii" adecvate, dintr-o perspectivă declarat și consecvent estetică, stabilirea genului proxim și a diferenței specifice, analiza motivelor, temelor și ideilor poetice, stabilirea de filiații și influențe posibile și plauzibile, descifrarea originalității, analiza mijloacelor de expresie artistică (limbaj poetic - adecvare - inadecvare - lexic etc.Ă. Critic de maximă încredere al poeziei, Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
logice de bază, unde ambii se reduc la echivalență dintre o teză și negația acesteia, adică la o contradicție logică sau formală. Am lăsat pentru final o ultimă discuție, pe care o pot introduce acum. Definițiile antinomiei cuprind ca gen proxim sau ca element fundamental ideea de contradicție. Datorită acestui lucru, la un mod mai general, termenul "antinomie" este folosit aproape în toate scrierile despre antinomii ca sinonim pentru cel de "contradicție". Consider că această sinonimie nu este legitimă. Iată argumentele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se simte nu e ceea ce se vede, căci lumină nu mai e, a celor puse în vedere. Dar în albul numinos al nevăzutului urcă la vedere o imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa prezentă: "Tot ce vedeai cu ochii, de-acum s-a turburat./ Tot ce-atingeai cu mâna, de-acuma încetează". Cu ochii - în ochi - nu se vede lumina care învăluie totul, ci tot ce e adus la îndemână, în câmpul proxim al vizibilității, lucrurile atinse cu mâna și cu vederea. Altfel spus, fața ființei lumii care e de față, poate fi atinsă și privită nu ca existent abia posibil, ci prezent în orizontul său material inconfundabil. Dar "în tine fața lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mumificare". Ceea ce ni se prezintă este paradoxul unui nu-încă și proiecția într-un va fi care deja este, advenirea prevenitoare a sfârșitului în prezent. Cum vine clipa de la capătul timpului în cea care e încă în curgere, substituindu-i vizibilul proxim cu invizibilul avut în vedere? Și apoi, acest neajuns al clipei care va să fie apare el în oprirea bruscă, în carența unui prezent retezat, sau în chiar miezul mișcării căreia îi imprimă un alt sens? O clipă imprevizibilă care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
probleme sunt mereu cele ale unei umanități în majoritate ignorate, nu ale intimilor care-l rabdă pe profesionist și care, din cauza asta, sfârșesc mereu în anticameră, marginalizați. De ce-ar fi recunoscute ca înalte valori numai lucrurile depărtate, în detrimentul celor proxime? Dacă numai depărtarea protejează valoarea, trebuie neapărat să ne retragem în ea, Trees; nu suport ca iubirea mea să fie degradată la rangul de garnitură a unui festin de preocupări așa-zis superioare. − Ei, hai că exagerezi! Nimeni nu poate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Atâta deschidere a fiecărui por, pliu și orificiu într-o făptură umană îl descumpăni însă iremediabil pe atacator, învățat cu atacul pozițional, prelungit al Marietei și cu meterezele ei bine păzite (deși neumbrite de flamuri trufașe de lenjerie intimă). Între proxim și distant diferența fusese subit erodată; centura lui blondă de salvare devenise acum una cu stihia învolburată. Ceea ce, până mai adineauri, fuseseră mângâieri din partea ei, se transformă pe dată în biciuiri de tentacule prehensile ce-l trăgeau îndârjit înspre larg
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de transpunere narativ-comprehensivă pentru grupurile interesate, a cercetării și rezultatelor ei; * dialog și deliberare împreună cu grupurile interesate asupra considerațiilor etice ale cercetării și aplicațiilor ei inovative; * asumare a responsabilității științei și tehnologiei, în fapt a cercetătorilor, față de securitatea unui orizont proxim pentru omenire. Monopolul asupra cunoașterii, a capacității de a ști este demobilizant atât prin restrângerea potențialului de inovare de resurse noi pentru nevoile crescânde ale umanității, cât și din punct de vedere al sărăcirii capabilităților adaptative ale ființei umane. Accesul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu este o unitate de măsură precisă și unitară care să poată fi aplicată oricărei firme din oricare țară, fapt ce lasă spațiu polarizării disputelor și criticilor partizane. Din considerente de simplificare a operaționalizării conceptului, s-a convenit ca sfera proximă a "responsabilității sociale corporative" să fie restrânsă formal la trei indicatori ("triple button line"): economici, de mediu și sociali sau triada P (Profit, People, Planet). Oricare dintre acești trei indicatori au impact major asupra oamenilor și asupra societății în general
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
consemnați de istorie ca fiind copiii săi. "Părți interesate", convențional admise pentru o organizație, sunt numai grupurile și indivizii ale căror acțiuni au sau pot avea efect asupra obiectivelor, strategiei și progresului organizației. Aceștia se află în sfera de influență proximă a organizației. O firmă are trei tipuri de stakeholders: stakeholder organizaționali (din interior), economici și sociali (externi firmei). Stakeholders, în viziunea celor mai mulți autori, sunt reprezentați concentric: un cerc organizația înconjurat de alte cercuri reprezentând stakeholders economici, sociali și ultimul fenomene
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
modalitățile de clasare a lor. Dar, ca și poziționare față de organizație, ni se pare mai clar aplicativă, cea larg admisă, care împarte "părțile interesate" în interioare și exterioare organizației (vezi și figura de mai jos). Figura 5. Harta stakeholders Genul proxim al celor două definiții este alcătuit din următoarele: 1. STAKEHOLDERS INTERNI: angajați, manageri, acționari, sindicate; 2. STAKEHOLDERS EXTERNI: * Stakeholders economici: clienți, furnizori, distribuitori, creditori, parteneri, concurenți naționali și internaționali din ramura economică respectivă; * Stakeholders sociali: comunitate, administrație publică, agenții guvernamentale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de operare nu poate fi atinsă decât prin raportare la maturitatea societății în care coexistă cu toți ceilalți actanți: competitori și parteneri. Din aceste rațiuni, organizația-profit, ca cel mai important actant social al vremurilor noastre, trebuie să-și depășească genul proxim autoproclamat și să facă saltul de la misiune la viziune. Misiunea este legată de bugetarea unor resurse precise în vederea atingerii unor obiective clare. Viziunea este legată mai mult de visare, de ideal, de bine și frumos, de categorii morale. Misiunea este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]