1,374 matches
-
lung, stă măicuța lângă prunc. Să le ție de urât înger nalt s-a coborât. Și în noapte înadins degetul și l-a aprins. Arde îngerul lui Dumnezeu ca o lumânare de său. [1933] * URSUL CU CRIN Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in brațe un crin. Va mai trece printr-o mie de sate. I se va-ntinde prescură, pe drumuri stropite cu vin. Bolnavii de oase din cele o mie de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
răsărit, iar câțiva pași mai încolo îi ieșise în cale Ioniță. Întâlnirea cu el îi luminase creierul și îl umpluse de bucurie. Ioniță îl trăsese zâmbind într-o curte și de acolo, peste un pârleaz mic, într-o livadă de pruni înfloriți, unde încetiniseră pasul printre copaci. - Ce-ai pățit, fratele meu? începuse Ioniță, privindu-l cu ochi frățești, dar stând la oarecare distanță de el. Zogru îi istorisise despre ciung. - Păi, și până la ciung unde ai fost? Ei, asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
micșorați de vârstă purtau o privire obidită, de om învins. Se ruga în țărâna drumului ca Dumnezeu să-i ierte păcatul cel mare și ascuns, pe care nu putuse să-l povestească nimănui: vânzarea lui Pampu, drumul prin livada de pruni, ospățul din curțile lui Mihnea și pe urmă seara în care îl dusese, legat și adormit, la Șotânga, în pivniță. Se ruga tremurător, ținut dintr-o parte și alta de Petru și Ion, care și ei aveau să mai vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Acesta privea drept în față, cântărind cu nerușinare drumul, soarele și lumea. Iar fața asta de dispreț, cu buza de sus aninată în miezul obrazului, îl enervase brusc, aducându-i în minte fața primului Ioniță și drumul prin livada de pruni, amabilitatea și pe urmă trădarea. Așa că se hotărâse brusc și dintr-o săritură intrase în vena umflată de sângele vijelios. Săptămânile pe care le petrecuse în Ioniță Zugravu îl făcuseră să înțeleagă că, dincolo de impertinența afișată, era un suflet speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
e acum „Istoria”, sufletul, Zâmbetul trist” Care zboară „Până la soare” Prin „Azurul” inimii mele pentru că: Cerul+ Marea=Raiul ecuația copilăriei mele Contu Sebastian, clasa a VIII-a Școala Gimnaziala Nr.6 " Nicolae Titulescu" Constanța profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku 1 Pruni înfloriți bunicul bucuros spală damigenele... Haiku 2 pe verandă, joc cu mingea și cioburi din vaza cu crini... Haiku 3 plăcintă cu mere Bunii cu platoul prin livada înflorită... Haiku 4 albina dă târcoale... Ce bune-s clătitele! în zare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
PLOAIE: Și ce voia domnul Kapunta? De ce nu-l lăsa în pace? Ce vrea, de fapt, Kapunta ăsta? HAMALUL: Numai dracu’ știe ce vrea. Domnul Kapunta își închipuie că ar mai putea... că s-ar mai putea face ceva... CĂLĂTORUL PRUN PLOAIE: Ce? HAMALUL: Nu știu nici eu. Crede că există ceva, un secret anume, că există ceva ce nu știe el... și că dacă ar afla acel ceva ar mai fi în stare... ar reuși să călătorească și el... din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cimi- tir, e o tufă de zmeură, bine păzită de câteva mănunchiuri vajnice de urzici de munte, semn că orice deliciu se plătește cu vârf și Îndesat În această lume atât de precis ierarhizată. În spatele casei se află livada - cu pruni, caiși, meri și peri -, precum și o mică grădină cu cele mai parfumate plante medi- cinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau În casă bomboane
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spre cimitir, e o tufă de zmeură, bine păzită de câteva mănunchiuri vajnice de urzici de munte, semn că orice deliciu se plătește cu vârf și îndesat în această lume atât de precis ierarhizată. În spatele casei se află livada - cu pruni, caiși, meri și peri -, precum și o mică grădină cu cele mai parfumate plante medicinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau în casă bomboane sau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dar dacă poți face de acolo, de ce te-ai întoarce? <victor45>: visez la o casă la țară, simpla <victor45>: un dormitor, un living, un studio în pod <victor45>: înconjurată de o grădină numai iarbă <victor45>:și pomi fructiferi: vișini, cireși, pruni, un nuc, dacă se poate <victor45>: și rugi de zmeura și mure pe lîngă garduri... <victor45>: nu ar fi fantastic? <maya>: atît? <victor45>: e putin lucru? <maya>: doar un dormitor? <maya>: ce imi trebuie mai multe? <maya>: dacă aveți copii
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
acesta de nenumărate ori deasupra nucului, deasupra curții din fața sa, deasupra celor două case care formau geografia mea intimă (casa familiei mele și casa bunicilor dinspre tată), deasupra unei imense grădini de zarzavat și a unei livezi cu meri, peri, pruni și cireși... acel oraș cu case și grădini în care m-am născut era de fapt propice zborului, întrucît se putea zbura deasupra grădinilor... Din toate aceste ședințe de zbor mi-a rămas în memorie un gust de extaz, dar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
trudească pe brânci, până ce madam Nicolici îi va da drumul să se care de-aici. Ceaiul era gustos. Ostateca îi adăugase scorțișoară. Risipa de scorțișoară avea să-i prelungească șederea aici cu cel puțin două săptămâni. Dacă ar fi avut pruni, madam Nicolici ar fi putut-o folosi pe lungancă să-i culeagă poamele care rămâneau întotdeauna în vârf. Balansoarul era haios. Poate că madam Nicolici o să-și cumpere și câțiva pruni. În timp ce-și închipuia felul în care îi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu cel puțin două săptămâni. Dacă ar fi avut pruni, madam Nicolici ar fi putut-o folosi pe lungancă să-i culeagă poamele care rămâneau întotdeauna în vârf. Balansoarul era haios. Poate că madam Nicolici o să-și cumpere și câțiva pruni. În timp ce-și închipuia felul în care îi va prevesti 349 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Nu-l pocni încă. Ia-l încă o țâră cu binișorul. - Costache! strig. Ai înnebunit?! Nu vezi cât ești de urît? - Sânt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
popoarelor de femei adulterine. Și care, cu ușurință, pot fi confundate cu îndemnuri de a scrie despre dânsele povestiri de peste un milion de dolari. 339 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI icoana gazdei sale necesitatea de a-și cumpăra niște pruni, uriașa i se așeză alături, pe taburet și îi șopti ceva. O rugă să repete. - "Te uită cum ninge decembre", repetă fata. Era trist. Madam Nicolici n-o să-i îngăduie, nicicând, să culeagă nici măcar pruni. - "Spre geamuri, iubite, privește", continuă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de a-și cumpăra niște pruni, uriașa i se așeză alături, pe taburet și îi șopti ceva. O rugă să repete. - "Te uită cum ninge decembre", repetă fata. Era trist. Madam Nicolici n-o să-i îngăduie, nicicând, să culeagă nici măcar pruni. - "Spre geamuri, iubite, privește", continuă fata. Probabil din pricina nebuniei provocate de excesul de varză călită. Poate chiar și prepararea excelentă a ceaiului, dres cu rom și scorțișoară, fusese izbutită, din păcate, tot la nimereală. Apoi fata se întoarse smucit către
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai toate registrele vocabularului și de aparent inofensive aluzii livrești. Imaginea satului în viziunea lui Cărtărescu este un imens simulacru, iar țăranul un personaj tragi-comic, ascultând, sub umbra fagului, „cântecul greierilor și al lui Ioan Alexandru”, „legându-și copiii de pruni și de ostrețe”, în timp ce el merge „sub talpa casei”, să vizioneze acolo „un film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
rugina, dar pot și să învie și să se năpustească iar asupra orașului. Nu ne-am lecuit de tot. Dar ce știi tu, Aurică, erai mică pe atunci. Ba mi-aduc aminte. Când mirosea a portocale era Crăciunul. Aveam un prun în fața blocului, visam să dea portocale... Întunericul se îngroșase. Un firicel de vânt muta frigul dintr-o parte în alta. Aurica se strânse mai tare între bărbat și ursulețul de pluș. Petrache simți din nou căldura care-i făcuse inima
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Am adus eu, se repezi bărbatul, bucuros că și-a amintit. Scoase din sacoșă o sticlă astupată cu un cocean de porumb. — E țuică de-a noastră... adăugă repede, în fața gestului ei de refuz. N-aveți din asta. E din prunii de la cimitir, cea mai bună din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că servici n- am mai găsit. Nu mai găsești loc de muncă, te și miri din ce trăiesc oamenii din Vale. Eu am mai vândut din țuica de la cimitir... Da’ acuma se termină și cu asta, au început să taie prunii, că nu mai e loc, ăștia ca mine, ne-a venit rândul, e cam înghesuială. Știi ce mă gândeam eu ? — Să-ți fac o cafea ? întrebă Rada în fața acestei bruște familiarități. Nu prea beau cafea, da’ nu zic nu, dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te-am cunoscut, spuse. Acum du-te înapoi acasă. Pavel Avădanei astupă grijuliu sticla. — S-o țineți închisă, spuse. Dacă nu puneți dopul, tăria poate să iasă și țuica se trezește. Păcat de ea să se moaie, că e din prunii de la cimitir... Se ridică și făcu spre ușă câțiva pași nesiguri. Ziceai că ai dat cincizeci de lei pe taxi, spuse Rada. Uite, ia de aici o sută de lei, să ai până la gară. — Păi, când să vi-i mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lui Dumnezeu! observă vizitiul; anul ăsta n-o săavem poame. Pe Ioanide recolta nu-l interesa însă în nici un chip și operele de economie politică erau singurele pe care nu le admitea în bibliotecă. El găsea că o livadă de pruni nu se acordă cu un templu grec, că pinii, chiparoșii, palmierii, cacteele aveau altă ținută decorativă și că, în fine, o invazie de fluturi nu strică peisajului. Se feri să exprime aceste reflecții G. Călinescu poetice, de frică să nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceea ce se poate constata și în prezent la fața locului, unde o mare suprafață din teritoriul comunei este acoperită cu plantații de vie nobilă, cât și hibridă. Din textele documentare rezultă că în trecut viile aveau ca complementaritate pomii fructiferi, pruni și nuci, în multe din acte specificându-se că sătenii au „vii și livezi” aflate în vatra satului și fiind îngrădite. Grădinăritul este o altă îndeletnicire de complementaritate ce s-a bucurat de o deosebită preocupare atât din partea stăpânilor boieri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o mie de ouă puse pe plită, Costă ceva o mie de ouă, De ți se rupe inima-n două. Dumnezeu i-o mulgătoare, Vaca lui e lumea mare, Ține laptele la piept, Altfel putrezești pe drept. Doamne-Doamne-i trunchi de prun, Mere verzi în el s-adun, Prune-albastre nu-s nicicum, D-aia nu mă sui acum. Dumnezeu e mașina de scris, Tu brațul său de-mpins, O vorbă de-ai adăuga Chiar poarta raiului ar cădea. Doamne-Doamne are casa lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]