837 matches
-
De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului al XVII-lea, până la traducerile contemporane sau recente, datorate unor poeți sau scriitori-teologi ca Vasile Militaru, Liviu Pandrea, Tertulian Langa, Ioan Vasile Botiza, Constantin Popescu, Eugen Dorcescu ș.a. - versiunile poetice românești ale Psaltirii cuprind o listă lungă. Se înțelege că tălmăcirea lui Gala Galaction și a lui Bartolomeu Anania pot să figureze, în mod justificat, și în această listă. Șerban Foarță, poetul cu o atât de originală versificație și cu un pronunțat particular
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nu vor putea răpi Cântării Cântărilor acest caracter". A urmat Cartea Psalmilor pe care, în versiunea sa, Șerban Foarță o consideră un fel de compilație a 6-7 tălmăciri în românește sau în alte graiuri ale faimosului text vetero-testamentar, începând cu Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, care-i plăcea așa de mult și lui Ion Barbu, și până la versiuni recente. În urmă cu câțiva ani, "la ceas de cumpănă fiind" - mărturisește
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
anteriu de șamalgea morico cu fermană de croazea pembé, încins cu un șal pătlăginiu și legat la cap turcește..." Doi, urarea epocii: "Oh, amor, amoraș, vedea-te-aș călugăraș, cu ochii pe la icoane, cu gândul pe la cucoane, cu mâinile pe psaltire, cu ochii pe la copile..." ș.a.m.d. Prietenul său,... al lui Rânzei,... Ionel Jurubiță, este un fel de Păturică remodelat, pe tipul 2004, nu cine știe ce diferit de altfel, încât să pară ceva inventat... momentul 1848 nefiind complet străin de tipul
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
vineri, 4 aprilie, la Sala „Theodor Pallady” , în prezența Preafericitului Patriarh Daniel și a conducerii Academiei Române și a Bibliotecii Academiei. În vitrine au fost expuse hrisoave cu frumoase chenare florale, pergamente, peceți de ceară roșie păstrate în capsule metalice, o Psaltire tipărită de Antim Ivireanu din porunca și pe cheltuiala voievodului Constantin Brâncoveanu. Pe pereți sunt fotografii cu Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, cea mai importantă ctitorie eclesială a lui Brâncoveanu, dar și cu mănăstirile Tismana, Brebu, Hurezi, Cotroceni. În cadrul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va primi nimic de la Dumnezeu, spune Scriptura (Iacov 1, 6-7). Dar inevitabil apare întrebarea: Omul îi crește? În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ordinea s-a răsturnat și-a dispărut. Cînd "Pocaiti-va!, strigau profeții în furtună Ma-ntreb si-acuma ce vroiau să spună. Nu vezi și nu știi cine șunt, Nu mă deosebești de vînt, Sînt micul Ștrul care a scris Psaltirea. Imperii am văzut pierind, Și nații am văzut venind Dar singurul motor al vieții e iubirea. Am fost trimis ca să vă spun Tăios, ne-nduplecat, nebun: S-a terminat! E gata! Anonimă, Planetă s-a oprit din mers Și se arătă
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
literaturii românești de la începutul veacului al XIX lea, alături de Eliade și Ion Câmpineanu. El a încercat să așeze școala românească pe alte precepte decât cele impuse de biserică, unde dascălii ZIUA LIMBII ROMÂNE 31 august greci îi învățau pe copii psaltirea. Influențat de curentele postrevoluționare din Franța, unde fusese de câteva ori, el înființează pe moșia sa din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Mihai Eminescu’’ din New York condus de Preot Prof. Univ. Dr. și scriitor Theodor Damian, l-am cunoscut pe Dumitru Ichim, Preot Dr. și poet din Kitchner, Ontario, Canada, care venise să-și lan seze, cea mai recentă carte de poezii, Psaltirea apocrifă a dreptului Iov. Aveam, la scurt timp să aflu că părintele Dumitru Ichim se născuse în comuna Dărmănești, jud. Bacău, tocmai acolo unde odinioară tatăl meu, Preotul Constantin Sârbu fusese preot, iar Dumitru Ichim (pe atunci aproape absolvent al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
atace trandafirul, Treziți copiii, spuneți-le clar Că a sosit minutul milenar Să vă spălați pe suflete cu har și să înapoiați, golit, potirul Ce duce-n Dumnezeu la ora șapte. Veniți și încărcați-vă-n priviri Parfumuri dense amintind psaltiri Scrise de fluturii ninși pe cetate La ora inefabilei jertfiri. în zori o să ne-atace trandafirul, Deja țintește sufletu-mi stingher, în focul lui m-arunc cu patrafirul Cusut din fir de stea și plătesc birul De-a fi-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
deplin luminat în context. Cipariu apelează la sentințe biblice sau citate din clasicii greci și latini. Scrise în al cincizecilea an al vieții, memoriile cuprind și asemenea exclamații amare, dar de înțeleaptă resemnare, cu vibrația tânguitoare a unui stih din psaltire: "Așa trece frumusețea lumii și toate sunt deșertăciune". Poetul Cipariu este o surpriză chiar pentru cunoscătorii operei marelui învățat ardelean, pentru că despre activitatea sa poetică s-au făcut doar mențiuni sporadice (N. Iorga, Gh. Bogdan-Duică, I. Rațiu, I. Breazu, Șt.
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
în care al doilea (sau următoarele) vers (versuri) al(e) poeziei reia(u) (paralelismul sinonimic), se află în contrast (paralelism sau antitetic) sau completează în mod progresiv (paralelism sintetic) ideea spusă în primul. Toate cele trei forme de paralelism caracterizează Psaltirea. Titlul ebraic pentru Psalmi este Tehilim, care înseamnă Laude; în Septuaginta (traducerea greacă a Vechiului Testament făcută în anul 200 î.H.), titlul este psalmoi, care înseamnă cântări acompaniate de instrumente cu coarde. Titlul Psalmi în limba română este derivat
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de până la el (psaltiri, tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.), adunat cu mult zel în excepționala bibliotecă personală și selectat în 1858 într-o Crestomație sau Analecte literare, aflată la concurență cu Lepturariul lui Aron Pumnul. Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită de un aparat critic ce satisface toate exigențele. Ediția-antologie e
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
a îndreptat-o spre slavistică. După ce se edifică asupra slavisticii românești (pe care o prezintă într-o Slovansky přechled în 1958). Întoarsă în patrie, Smrčková publică o serie de interesante studii. Cele mai însemnate sunt Despre influența slavă asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat, prezentată în 1967, dar pregătită în România cu prof. Boris Cazacu), À propos des rapports réciproques entre les plus anciennes traductions roumaines, manuscrites et imprimées, des textes bibliques (Romanistica Pragensia, 1966) și Au sujet de la méthode
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
el alții, din mâinile cărora au ieșit știutori de carte românească, precum logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Mumuleanu, "viața lor era cu copiii din școală și nu știa nici șosea, nici café-șantan, nici deputăție. Dimineața buchile, Oftoicu și Psaltirea, după prânz psaltichia. Chiosea avea un pa, vu, ga, di (gama în muzica bisericească veche) care-i ieșea pe nas cale de o poștă." Iată scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni, în bătălia de la Plevna, alții
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
este moștenit din lat. panticem (forma de acuzativ a lui pantex), la fel ca în multe alte limbi romanice (italiană, franceză, catalană, spaniolă, portugheză). Există și în dialectele sud dunărene (aromână și meglenoromână). Este cel mai vechi, fiind atestat în Psaltirea Hurmuzaki (secolul 16). Despre burtă, în DEX se spune că originea sa nu este cunoscută. Se crede că ar fi de origine expresivă, datorită, pe de o parte, grupului consonantic brt apropiat de brf, blf, care indică ideea de „masă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie, apoi Parastasul. În timpul Parastasului se împart bani. În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
didactică (manuale) Ø Limba slavonă (Țara Românească și Moldova): literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Românească și Moldova): literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în perioada de început a tiparului, perioadă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
literatură religioasă 9. Menționați trei mari școli caligrafice în limba slavonă R:: Ø Mănăstirea Neamț Ø Mănăstirea Putna Ø Mănăstirea Tismana 10. Care sunt primele manuscrise în limba română? R: Ø Psaltirea Scheiană Ø Codicele Voronețean Ø Psaltirea Voronețeană Ø Psaltirea Hurmuzachi 11. Ce este un incunabul? Până la ce dată vorbim de acest tip de document? R: Incunabulul este un document tipărit înainte de anul 1500, mai exact între 1455 și 1500, în perioada de început a tiparului, perioadă în care forma
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 17. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (1565-1566), Psaltirea (1570). 18. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită în 1688. 19. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? R: Ion Heliade Rădulescu publică la București: „Curierul românesc” (1829), iar Gheorghe Asachi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]