1,976 matches
-
În termeni mai coerenți. Doru Pop: Eu aș vrea să te Întreb, Sanda, dacă tot ai menționat numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
coerenți. Doru Pop: Eu aș vrea să te Întreb, Sanda, dacă tot ai menționat numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a apărut o carte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faptul că structurile capitalismului (piața, banii, cererea și oferta), despre care se credea că sunt Întemeiate pe logică și rațiune, sunt puse În mișcare de cu totul alte scheme decât cele ale explicabilului. Paradigma modernă se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul, nu iraționalul, ci inexplicabilul. Mai târziu o să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
analogon-uri pentru configurarea conceptului. Doru Pop: Aș vrea să fac și eu o remarcă În discuția despre imaginarul publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În discuția despre imaginarul publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
am să vă vorbesc despre o experiență personală, o ședință de Emotional Body Process pe care mi-a oferit-o un prieten. Cum spuneam, este o tehnică nonpsihanalitică aflată la antipodul analizei de tip modernist. Nu vreau să spun că psihanaliza nu ar lucra cu fantasmele, ci faptul că această metodă nu interpretează, nu Își propune să te vindece spunându-ți În cuvinte teoretice, În noțiuni și În concepte, care este nevroza ta, un conflict cu mama, un conflict oedipian ș.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceasta, eu rămânând În continuare acel maximalist urât de toți, care spune că trebuie să facem o carte cu acest text pus În frunte, cu mici modificări operate de Corin, pentru că merită, dar deficiența În toată interpretarea este recursul la psihanaliză și la psihologie. După mine, anarhetipul este transpsihanalitic și transpsihologic. Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebuie să facem o carte cu acest text pus În frunte, cu mici modificări operate de Corin, pentru că merită, dar deficiența În toată interpretarea este recursul la psihanaliză și la psihologie. După mine, anarhetipul este transpsihanalitic și transpsihologic. Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă nonpsihologică. Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea criticilor, sub influența teoriilor științifice actuale, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai des
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism. E adevărat, el a fost interiorizat de către romantici, care au sesizat autonomia imaginarului punând accentul pe eul nocturn, pe sufletul inconștient. Pe urmă a venit psihanaliza, au venit Jung și toți ceilalți mari psihiatri care au construit imaginarul Într-un discurs științific, mai exact, au „tradus” discursul asupra imaginarului În termeni științifici. Cu toate acestea, concepția lor a rămas oarecum aprioristă, fie că situăm obiectele imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aplicate - chiar și de Lévi-Strauss - pe grupuri umane studiate altfel decât statistic, respectiv prin introducerea observatorului În mediu și prin utilizarea datelor obținute În urma consemnării cotidiene a realității factuale, direcție care intra sub dimensiunea calitativului. Altă influență importantă vine din psihanaliză. Demersul lui Freud este unul prin excelență calitativ, care presupune că analistul extrage niște valențe teoretice observând și notând „fenomenul”, respectiv obiectul studiat. Prin observarea participativă a câtorva indivizi și pe baza notelor sale, Freud a dezvoltat o teorie aplicată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o comparație celebră Între pictură și sculptură: pictorul acționează punând material, În timp ce sculptorul scoate material. Pictura și hipnoza sunt tehnici prin adăugare și ele corespund unei pedagogii intruzive, care intră În conștiința studentului și-i impune anumite lucruri. Sculptura și psihanaliza corespund În schimb unei pedagogii care presupune mai degrabă atragerea studentului, eliminarea părților care constituie niște piedici, a stereotipiilor și preconcepțiilor, a scenariilor explicative de care vorbeam anterior. Scopul unor asemenea metode ar fi eliberarea de blocaje și osificări, cucerirea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
transfer”, o pereche poate nu complet străină de ceea ce se Întâmplă și Între educator și reeducat, cine știe, un cuplu conceptual care, pe de altă parte, ilustrează foarte bine felul În care funcționează logic acest „contra”. „Contra-transferul” nu Înseamnă, În psihanaliză, derularea Înapoi a „transferului”, ci punerea psihanalistului În poziția celui care suferă reacția de transfer. În contextul acesta, mă Întreb dacă nu ar exista documente sau surse care te-ar putea face să analizezi și acest aspect: ce se Întâmplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se completează reciproc, venind din surse diferite și având, desigur, mesaje diferite. Ambele Încearcă să explice individul, tentând să absolutizeze trăsăturile imuabile ale acestuia. Modelul Blaga e extrem de elaborat, cu multiple influențe europene, dintre care cea a mitului și a psihanalizei sunt structurante. Modelul Ralea e mai puțin elaborat, dimensiunile o arată. Este interesant tocmai pentru ideea de continuă negociere, ca un fel de continuă tranziție. Dacă pornim de la modelul Ralea, am putea spune că românul generic, pentru a folosi acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu apare și un transfer de obsesie. O Încărcătură afectivă foarte grea, pe care Încercăm parcă să v-o pasăm. Nu e ca și cum noi, profesorii, ne-am facem nouă Înșine terapie Încărcându-vă pe voi, transformându-vă În ceea ce În psihanaliză se numește un conținător al angoaselor, al anxietăților, al nelămuririlor noastre? Andrada Fătu-Tutoveanu: Vă spuneam că prima reacție este aceea de repulsie, de informație incomodă: reacția sensibilă, Într-adevăr, de a o respinge. După care vine momentul de preluare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trimit spre operă sugestii revelatoare, epilogul critic și istorico-literar evidențiind locul lor în ansamblul romanului englez. Sofocle și condiția umană (1974) conturează acele permanențe care conferă modernitate celui mai interesant analist al omului dintre marii tragici elini, real precursor al psihanalizei. Renașterea. Umanismul și destinul artelor (1975), ediție întregită a unei versiuni mai vechi (1971), conține cea mai împlinită imagine, elaborată la noi, a fenomenului renascentist urmărit în întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
intre în vizorul criticii prin cărțile de proză mai cu seamă. Imaginând o spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
special pentru aceea a prozei), seriozitatea și [...] o putere de muncă nu tocmai comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul folosit (din câmpul structuralismului, psihanalizei, tematismului, semioticii și naratologiei) și de efortul personal de conceptualizare sau de nuanțare a conceptelor consacrate. Asemenea calități sunt ilustrate chiar de prima sa carte, Proza criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G. Ibrăileanu
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
de subiect de cercetare. Să ne reamintim însă (vezi și capitolul 2) că fără intenția de a ne induce în eroare, persoanele investigate pot distorsiona răspunsurile prin efectul dezirabilității sociale, al memoriei selective. Or, nu neapărat în accepțiunea severă a psihanalizei, ei nu conștientizează corect și complet adevăratele resorturi ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările moderne de cogniție socială demonstrează gradul destul de ridicat de luciditate al omului obișnuit. Bineînțeles că aici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Relațiile obiectuale interiorizate în trecut se vor proiecta mereu în prezent, în interacțiunile din familie. Dacă „zestrea” mental-emoțională este psihopatologică, ea va produce grave tulburări în mediul familial. Multă vreme, scena terapiei americane - și nu numai - a fost dominată de psihanaliză. Precizez însă că terapia familială de această factură este totuși ceva diferit, ea operând cu modelul interpersonal (vezi 9.2.2.). Figura clasică a terapiei familiale, bazată pe principiul relațiilor obiectuale, este N. Ackerman (1958). Ideile principale ale modelului pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei purtători de interacțiuni, și nu la entități abstracte. De aceea, dincolo de declarații, nici o variantă a terapiei familiale (sistemice) nu a putut eluda individul. În viziunea contextualistă, aplecarea terapeutică asupra lui este expresă. Sunt apoi încercări de combinare a psihodinamicii (psihanalizei) cu abordarea holistică (sistemică), cum este cea propusă de A. Bentovim și W. Kinston (1991). Terapia cognitivă are însă ca punct de referință central procesele cognitive ale individului. Înainte de a prezenta principiile de bază ale acestei orientări, se cuvin făcute
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de studiu, concentrându-se însă nu numai pe grupurile mici și mijlocii, ci și pe cele mari, și neintrând în detalii de dinamică psihologică a proceselor de grup, așa cum procedează psihologia socială, care merge de multe ori până la aspecte de psihanaliză colectivă. În orice caz, apare limpede că realitatea socială grupală este prin excelență un câmp de întâlnire și suprapunere dintre psihologia socială și sociologie. De altfel, sunt autori (vezi și Chelcea, 1997) care, pentru a marca mai bine aglutinarea dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
povești din spațiul germanic și anglo-saxon (Richard Wagner, Friedrich Wolf, Peter Bichsel), a transpus romane de Robert Schneider (Frate somn) și Patrick Süskind (Porumbelul) ș,a. Are, de asemenea, o importantă contribuție în promovarea seriilor de opere complete ale clasicilor psihanalizei, Sigmund Freud și Carl Gustav Jung. SCRIERI: Țara păpușilor, București, 1988; Compoziție la patru mâini, pref. Dumitru Almaș, București, 1991; Fetițele poartă rochițe roz, Iași, 1995; Intrarea oprită, București, 1995; eu sper, tu speri, el (ea) speră..., București, 2002. Ediții
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
senzația că sînt în aer, pe o funie întinsă. În cinema la fel, doar că funia e întinsă pe podea..." Un personaj complicat: legenda spune că la 30 de ani era alcoolic, la 40 avea dese programări la cabinetele de psihanaliză, la 50 s-a lăsat de fumat, iar la 60 are o excepțională propunere de epitaf: "De-abia începuse să-și rezolve o parte din probleme. În vreo 15 ani ar fi fost fericit. Făcuse niște progrese." The Insider * SUA
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]