1,943 matches
-
fizică, nervoasă și sufletească a artistului, care, la rândul lui, este un produs al mediului natural și al împrejurărilor sociale. Un mare poet receptează cu maximum de intensitate problemele epocii și le dă o expresie artistică determinată de „temperamentul” și „psihicul” său, de unde și prezența „tendinței”, ca semn al personalității lui. Inevitabil, deci, orice operă are o tendință socială, morală sau politică. Ea este implicită, de aceea opusă „tezei”, care, impusă din afară, este străină operei de artă. Într-o atare
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
ședințele Junimii. A arătat interes și aptitudini pentru filosofia culturii și pentru estetică. Arta ar fi, în concepția sa, formulată într-un amplu comentariu asupra picturii lui N. Grigorescu, o fuziune între realitatea obiectivă și subiectivitatea artistului. Evoluția artei „după psihicul fiecărei epoce” este explicată prin evoluția atitudinii față de om. Arta antică ar fi consfințit „zeificarea” omului, iar creștinismul - prezența lui Dumnezeu în artă, făcând din oameni „ființe eterate”. Epoca modernă - afirmă M. - este marcată de domnia realității și a experienței
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri inexistente sau total superficiale, ci a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul incestului este înscris în psihicul nostru de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că tatăl se bucură de privilegiile erotice, de unde gelozie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că tatăl se bucură de privilegiile erotice, de unde gelozie și ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mutații semnificative în raporturile celor doi parteneri cu rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970) consideră că, într-un anumit fel, divorțul maximal este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani la loto ori că a ajuns rector sau ministru și nu-ți pasă, dacă vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terapia de cupluri maritale și grup familial -, a devenit o practică curentă astăzi. S-a produs deci schimbarea radicală de la intrapersonal la interpersonal (vezi 9.2.2.). Să observăm însă că relațiile funcționează între indivizi, că ele se interiorizează în psihicul individual, că cei ce gândesc, interpretează și acționează sunt acești indivizi, și nu „relațiile” sau „sistemul” și că, până la urmă, și terapia se referă la membrii familiei purtători de interacțiuni, și nu la entități abstracte. De aceea, dincolo de declarații, nici o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
structura sufletească a individului, indiferent dacă acesta este o celebritate sau un anonim, față de modul în care omul interacționează cu lumea exterioară și amprenta pe care o lasă asupra ei, fiind preocupată de felul în care știința, arta, cultura modelează psihicul uman. SCRIERI: Mănăstirea Gura Motrului (în colaborare cu Lucian Roșu), București, 1969; Voi veni într-o noapte, București, 1971; Ca un clopot sună lutul, București, 1974; Cineva ne privește, București, 1982; Clipe de viață de pe alt continent, pref. Virgil Cândea
ROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289385_a_290714]
-
american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis”3. În cele din urmă, intuiția lui Adams despre psihicul american s-a dovedit a fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari cu ideea de vis american și pot să o explice. Expresia a devenit atât de cunoscută Încât a intrat În majoritatea limbilor În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu sunt religioși de loc, dar se identifică totuși cu visul american. Aceasta deoarece noțiunea de popor ales a devenit atât de răspândită În cultura americană În ultimele două secole, Încât și-a pierdut tenta religioasă inițială și a impregnat psihicul american. Religioși sau nu, majoritatea americanilor cred că au o poziție specială față de restul națiunilor și popoarelor lumii. De ce este această credință atât de importantă? Europenii nu simt că sunt un popor ales și totuși ei par să se descurce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a trebui ca ei să muncească din greu pentru a o obține. Îmi vine În minte o carte scrisă de fostul critic social Cristopher Lasch - The Culture of Narcissism. Lasch argument că etica consumismului a pătruns atât de adânc În psihicul american, Încât majoritatea americanilor - și În special tinerii - urmăresc doar plăcerea de moment și ocupațiile triviale. El scria: „Urmărirea interesului personal, identificat În trecut cu urmărirea rațională a câștigului material, și acumulării de bogăție a devenit o căutare a plăcerii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Statele Unite ale Americii. În Marea Britanie și Franța, de exemplu, aproximativ 20% dintre familii trăiesc În locuințe sociale 52. În America, libertatea Înseamnă independență iar independența Înseamnă control privat asupra spațiului. A fi independent și autosuficient a fost tema recurentă a psihicului american, cu mult Înainte de Revoluția Americană. Ne place să ne menținem distanți față de vecini. Așadar, nu e surprinzător că nu există un sentiment al comunității foarte bine fixat În suburbia americană tipică, desigur mai puțin decât observăm În cartierele rezidențiale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fiindcă nu știu ce fac”, americanii sunt mult mai puțin dispuși să ierte. De fapt, sentimentul american În ceea ce privește crima este mult mai răzbunător. Sondajele de opinie arată că mulți americani cred că cei condamnați la moarte Își merită pedeapsa. Unii observatori ai psihicului american, printre care și psihologul Dov Cohen de la universitatea Illinois, cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cele care ne-au permis să ne realizăm visul. Faptul de a ne Înclina În față altora ar părea prea servil, prea docil pentru mintea americană. Președintele Bush, indiferent ce gândesc prietenii noștri europeni despre calitățile lui intelectuale, Înțelege bine psihicul american. În cuvântarea sa despre starea Uniunii din 2003, președintele Bush a spus poporului american că „drumul acestei națiuni nu depinde de decizia altora”27. În general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu seriozitate responsabilitatea lor pentru dezvoltare durabilă și management de mediu global. Principiul precauției este văzut, În parte, ca o modalitate de a echilibra balanța, dacă vreți, Între dezvoltarea comercială și conservarea mediului natural. Există totuși Încă o dimensiune a psihicului european, una la care am făcut aluzie de multe ori În capitolele anterioare, care Îi face pe europeni să sprijine mai mult principiul precauției decât pe americani și anume sentimentul lor că totul se află În relație”. Principiul precauției are
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Un sine complet saturat devine negarea sinelui Însuși 27. Acolo unde Gergen este Îngrijorat de dezvoltarea eului, psihologul Robert J. Lifton este mai optimist. El crede că personalitățile multiple sunt un mecanism care ne ajută să facem față, care permite psihicului să se ajusteze la densitatea crescută Într-o societate din ce În ce mai globalizată. El crede că personalitățile multiple reprezintă o stare mai matură de conștiință - una care permite indivizilor să trăiască cu complexitățile și ambiguitățile din jurul lor, În timp ce Încearcă să-și găsească
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu duc cu necesitate la concluzia unei disjuncții, a unei rupturi funciare între biologic și valorile umane superioare. Iată care ar fi, în interpretarea noastră, principalele temeiuri ale respectivei afirmații. Probabil că anumite rudimente ale lumii simbolico-abstracte funcționează și în psihicul animalelor superioare. Experiențe cu maimuțe au demonstrat că acestea pot opera cu simboluri, ajungând să folosească un gen de limbaj convențional, „x” fiind numele pentru „y”, unde „y” este un obiect, o activitate, o proprietate sau un pronume, iar „x
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pare a fi cu mai mare pondere de ordin indirect, mediată de interconexiunea imagine de sine - eu ideal (Iluț, 1985). Concepția despre „cum sunt”, „cum aș dori să fiu” și „cum cred că aș putea fi” afectează, desigur, fizicul și psihicul nostru. 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalitățiitc "1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității" Prin structuri axiologice înțelegem în primul rând valorile, dar - după cum se va vedea -, în numite contexte, ele includ și normele prescriptive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează pentru analiștii mentalităților, în particular pentru cei americani, unitatea cognitiv-evaluativă cea mai cuprinzătoare. Ea constituie infrastructura ideatică a psihicului uman și a spiritualității omenirii. În afară de interogații, în credințe intră toate genurile de propoziții și judecăți, de la cele pur constatative, până la cele de gusturi și valori sociale. În acest sens, și atitudinile sunt, într-un fel, credințe. Diferența de nuanță
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mass-media sau experimental sunt, cele mai multe, provizorii; cu rare excepții, modificarea are remanență totală. Unele rezistă parțial, și foarte multe sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de grup, influențe ale momentului temporal etc. - și, de asemenea, perceperea și decodarea mesajului cu informație sută la sută, fără reziduuri (redundanță), ar necesita o atenție și concentrare aproape supraomenești. Expunerea de mai lungă durată la asemenea mesaje depășește posibilitățile psihicului uman și, astfel, cumva paradoxal, o comunicare plină de informații devine ineficientă. Limbajul natural, prin bogăția și plasticitatea lexicală, prin posibilitatea extrem de largă de asociere a cuvintelor, conține multă redundanță, dar și multiple resurse de a asigura înțelegerea corectă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se transformă "aidoma unei călugărițe lipsite/ de nesăbuitele pofte din țara barbară" într-o entitate la care amintirile au luat locul dorințelor. E o bătrînețe construită și nu una firească, o afereză pe care boala a tăiat-o într-un psihic altfel tînăr. Postura e cea a unei bătrîne care-și bea ceaiul în singurătate: "Mereu mă gîndesc la tine, prietene,/ și ceașca de ceai japoneză începe să tremure ușor,/ apoi se înalță și te caută prin pădurile Germaniei." Și în
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
după opinia lui B., James Joyce. Autorul căuta să câștige abilitatea necesară definitivării unei cărți în limba franceză, Effondrement, al cărei manuscris, citit de Șerban Cioculescu, s-ar fi pierdut în bombardamentele din 1944. B. coboară până la zonele germinale ale psihicului, înregistrând, în frânturi de cuvinte învălmășite, rumoarea lor dezarticulată. Procedeul, atingând uneori virtuozitatea, funcționează, de la un moment dat, în gol. Căci, într-o formă insolită, B. compune un roman clasic, centrat pe un personaj aflat într-o situație specială: proprietarul
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
veacul al XIX-lea: Mathew Arnold, John Ruskin, Oscar Wilde, cărora le dedică unele din cele mai subtile pagini. Întorcând cu dexteritate discursul intelectual modern pe celălalt sens, teoreticianul descoperă în potențialul ludic al literaturii cheia depășirii schizoidiei ereditare a psihicului colectiv occidental, marcat de o diferire agresivă perpetuă: între spirit și corp, între iubire și ură, între artist și filosof, între savant și preot, între ordine și transgresarea ei, între competiție și cooperare. S. se situează înăuntrul unei vârste anumite
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
s-au acordat numeroase premii, între care Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1996, 2000), premii ale revistelor „Poesis” (1996), „Convorbiri literare” (1999), „Ateneu” (2000), „Tomis” (2002). Cu pronunțate note autobiografice, trilogia romanescă a lui S. reface universul sordid și mutilant psihic al unui uriaș combinat de utilaj greu, de fapt un lagăr de reeducare pentru cei care îndrăznesc să cârtească împotriva comunismului, dar și pentru cei care săvârșiseseră diverse fărădelegi. În această cvasitemniță, Radu Șendrea, ultimul descendent al unei familii de
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
purtat de pasiunea sa cinegetică. Cealaltă izbutește să facă din pădure, unde o fetiță fuge de mama ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]